3,671 matches
-
este identic la toți ARNt,) unde se găsește un triplet comun format din CMP CMP AMP (C-C-A) cu gruparea OH de la C3 liberă, capabilă să lege gruparea -COOH a aminoacidului ce trebuie transportat. În partea opusă tripletului comun,(la baza buclei centrale), se află anticodonul, specific fiecărui aminoacid, adică un triplet de 3 baze azotate care sunt complementare cu un alt triplet numit codon, dintr-o anumită secvență a ARN mesager: în aceste zone are loc interacțiunea dintre ARN transportor și
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
sa se realizează prin stimularea mecanismelor antioxidative [378,416]. Raportul intracelular bcl-2/bax controlează susceptibilitatea la stimuli apoptotici și p53 induce moartea celulară, înclinând balanța în favoarea bax. Mdm 2 este supraexprimată sub influența p53, pe care o inactivează printr-o buclă autoreglatoare, ceea ce permite depășirea blocajului din G1 și reintrarea în ciclul celular [28 ]. Proliferarea celulară este controlată prin procese complexe de semnalizare, care mediază comunicațiile intercelulare și intracelulare și care sunt numite generic sisteme de transducție a semnalului mitogenic. În
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
sa se realizează prin stimularea mecanismelor antioxidative [378,416]. Raportul intracelular bcl-2/bax controlează susceptibilitatea la stimuli apoptotici și p53 induce moartea celulară, înclinând balanța în favoarea bax. Mdm 2 este supraexprimată sub influența p53, pe care o inactivează printr-o buclă autoreglatoare, ceea ce permite depășirea blocajului din G1 și reintrarea în ciclul celular [28 ]. Proliferarea celulară este controlată prin procese complexe de semnalizare, care mediază comunicațiile intercelulare și intracelulare și care sunt numite generic sisteme de transducție a semnalului mitogenic. În
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
cele sentimentale sau parfumuri pentru persoane discrete. CAPITOLUL 2 MARI CREATORI DE PARFUMURI „Guerlain a botezat parfumul «Voila pourquoi j’aimais Rosine”, Guerlain a botezat parfumul Extras din cupele de crin Cu numele necunoscutei Boeme Sau aristocrate În ale cărei bucle blonde, Decolorate Sau pudrate, A cunoscut întâia oară Parfumul cupelor de crin... Guerlain a botezat parfumul «Voila pourquoi j’aimais Rosine”.” (Ion Minulescu, Romanța Rozinei) Podoabă și mijloc de seducție, parfumul este înainte de toate un mesager al epocii în care
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
cu chei de-aur și cu-a vorbelor lui vrajă...” Sintagma în aparență extrem de concretă, „păr de aur”, devine un simbol al forței solare, atribuit principiului feminin, în care Ricarda Huch vede esența romantismului german congener cu Eminescu. Ondina are „bucle ce-nvaluie-n aur/ Tezaur!”, Miradoniz trece și ea cu „păru-i de aur”, Dochia are „părul de-auree mătasă”. „Blind copil al mării”, o Freea, apare lângă Odin cu „Frumosu-i păr de aur, desfăcut”; somnul hermafrodit are aceeași podoabă solară, dar și
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
lor corectă executanții trebuie să cunoască diferite repere atât în sală cât și pe stadion (pom, steguleț, linie, etc.) Figurile pe care le realizăm în timpul deplasării pot avea diferite mărimi; mari, mijlocii și mici, în raport cu lungimea sau lățimea sălii. 1. Bucla se realizează prin ocolire la stânga (dreapta) împrejur pe o latură a sălii sau pe diagonală. Ea poate fi deschisă și închisă. a) Bucla deschisă se execută la comanda „în buclă deschisă-marș” și se realizează prin ocolire la stânga (dreapta) împrejur continuându
BAZELE TEORETICE ŞI METODICE ALE GIMNASTICII by Tatiana DOBRESCU, Eleonora CONSTANTINESCU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/421_a_928]
-
realizăm în timpul deplasării pot avea diferite mărimi; mari, mijlocii și mici, în raport cu lungimea sau lățimea sălii. 1. Bucla se realizează prin ocolire la stânga (dreapta) împrejur pe o latură a sălii sau pe diagonală. Ea poate fi deschisă și închisă. a) Bucla deschisă se execută la comanda „în buclă deschisă-marș” și se realizează prin ocolire la stânga (dreapta) împrejur continuându-se deplasarea pe direcția dată. b) Bucla închisă se execută la comanda „în buclă închisă-marș” iar închiderea buclei se face cu trecerea prin
BAZELE TEORETICE ŞI METODICE ALE GIMNASTICII by Tatiana DOBRESCU, Eleonora CONSTANTINESCU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/421_a_928]
-
mari, mijlocii și mici, în raport cu lungimea sau lățimea sălii. 1. Bucla se realizează prin ocolire la stânga (dreapta) împrejur pe o latură a sălii sau pe diagonală. Ea poate fi deschisă și închisă. a) Bucla deschisă se execută la comanda „în buclă deschisă-marș” și se realizează prin ocolire la stânga (dreapta) împrejur continuându-se deplasarea pe direcția dată. b) Bucla închisă se execută la comanda „în buclă închisă-marș” iar închiderea buclei se face cu trecerea prin încrucișare. 2. Șerpuirea este formată din două
BAZELE TEORETICE ŞI METODICE ALE GIMNASTICII by Tatiana DOBRESCU, Eleonora CONSTANTINESCU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/421_a_928]
-
împrejur pe o latură a sălii sau pe diagonală. Ea poate fi deschisă și închisă. a) Bucla deschisă se execută la comanda „în buclă deschisă-marș” și se realizează prin ocolire la stânga (dreapta) împrejur continuându-se deplasarea pe direcția dată. b) Bucla închisă se execută la comanda „în buclă închisă-marș” iar închiderea buclei se face cu trecerea prin încrucișare. 2. Șerpuirea este formată din două sau mai multe deplasări în sens opus efectuate prin ocolire la dreapta sau la stânga împrejur. Se dă
BAZELE TEORETICE ŞI METODICE ALE GIMNASTICII by Tatiana DOBRESCU, Eleonora CONSTANTINESCU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/421_a_928]
-
pe diagonală. Ea poate fi deschisă și închisă. a) Bucla deschisă se execută la comanda „în buclă deschisă-marș” și se realizează prin ocolire la stânga (dreapta) împrejur continuându-se deplasarea pe direcția dată. b) Bucla închisă se execută la comanda „în buclă închisă-marș” iar închiderea buclei se face cu trecerea prin încrucișare. 2. Șerpuirea este formată din două sau mai multe deplasări în sens opus efectuate prin ocolire la dreapta sau la stânga împrejur. Se dă mai întâi comanda „prin ocolire la stânga (dreapta
BAZELE TEORETICE ŞI METODICE ALE GIMNASTICII by Tatiana DOBRESCU, Eleonora CONSTANTINESCU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/421_a_928]
-
fi deschisă și închisă. a) Bucla deschisă se execută la comanda „în buclă deschisă-marș” și se realizează prin ocolire la stânga (dreapta) împrejur continuându-se deplasarea pe direcția dată. b) Bucla închisă se execută la comanda „în buclă închisă-marș” iar închiderea buclei se face cu trecerea prin încrucișare. 2. Șerpuirea este formată din două sau mai multe deplasări în sens opus efectuate prin ocolire la dreapta sau la stânga împrejur. Se dă mai întâi comanda „prin ocolire la stânga (dreapta) împrejur-marș” iar după descrierea
BAZELE TEORETICE ŞI METODICE ALE GIMNASTICII by Tatiana DOBRESCU, Eleonora CONSTANTINESCU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/421_a_928]
-
face cu trecerea prin încrucișare. 2. Șerpuirea este formată din două sau mai multe deplasări în sens opus efectuate prin ocolire la dreapta sau la stânga împrejur. Se dă mai întâi comanda „prin ocolire la stânga (dreapta) împrejur-marș” iar după descrierea primei bucle se dă din nou comanda „în șerpuire mică (mare, mijlocie)-marș”. Distanța dintre șirurile care se deplasează în direcții opuse nu trebuie să fie mai mare de un pas. Pentru întreruperea ei se dă comanda „cu ocolire spre stânga (dreapta
BAZELE TEORETICE ŞI METODICE ALE GIMNASTICII by Tatiana DOBRESCU, Eleonora CONSTANTINESCU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/421_a_928]
-
îndoit cu apucarea frânghiei; cățărare cu mâinile pe frânghie iar cu picioarele pe perete sau scara fixă. b) Cățărare în atârnat cu corpul întins sau echer, apropiat sau depărtat. c) Cățărare cu opriri și înfășurarea frânghiei în jurul unei coapse (în buclă sau spirală)sau în jurul ambelor coapse, în opt. 2. Cățărare la frânghie oblică sau orizontală din atârnat cu agățare la genunchi sau la un genunchi; din atârnat întins sau echer deplasare înainte înapoi sau lateral. 3. Cățărare la două frânghii
BAZELE TEORETICE ŞI METODICE ALE GIMNASTICII by Tatiana DOBRESCU, Eleonora CONSTANTINESCU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/421_a_928]
-
ca evoluând într-o "viziune ciclică mirifică"887 și concepția iudeo-creștină. "În Epopeea lui Ghilgameș istoria nu merge în nicio direcție. Totul este o reprezentare ciclică, cu variațiuni minore, așa cum vedem în natură, iar poveștile au loc într-o stranie buclă temporală: povestea lui Ghilgameș se termină acolo unde a început"888. Spre deosebire de această viziune, la evrei există noțiunea de progres. Pe această linie civilizația occidentală de azi moștenește un alt tip, diferit de cel oriental, de raportare la cosmos și
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
înregistrată. Punctul D este punctul în care PIB întâlnește din nou punctul 0, dar pe varianta creșterii economice, a relansării, îl mai putem numi și punctul de creștere O. Punctul E este zona în care economia își închide din nou bucla ciclului economic, atingând un maximum de creștere economică. Aria AO1B este suprafața de recesiune economică sau descreștere a activității economice, chiar dacă PIB înregistrează încă valori pozitive. Acestea vor fi de exemplu de forma: Aria BCD este suprafața de depresiune economică
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
optativ, alegerea unui verb de atribuire a vorbirii precum a pretinde, se pare, reformulări de tipul de fapt, în realitate, și chiar în orice caz etc. • Fenomenele de modalizare autonimică: orice enunț sau fragment de enunț meta-enunțiativ care, într-o buclă reflexivă a vorbirii asupra faptului de a vorbi, manifestă neclaritatea și inexactitatea cuvintelor. Niște simple ghilimele sau italice pot semnala inserții ale alterității, dar, în urma unor lucrări importante ale lui J. Authier-Revuz (1984, 1994, 1995), vom vorbi de modalizare autonimică
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
a informației textuale. Cazul oarecum particular al descrierii mă determină, în paginile care urmează (§ 2), la o revizuire parțială a modelului meu din 1992. Acordînd o importanță mai mare perioadelor, putem rezolva problema ordonărilor propozițiilor descriptive. Acestea din urmă alcătuiesc bucle mai curînd periodice decît secvențiale, destul de tipizate totuși, pentru a fi identificabile ca unități particulare. Spre deosebire de celelalte structuri secvențiale, legăturile dintre propoziții sînt determinate, în descriere, de cîteva relații: calificarea unui întreg, selecția părților acestui întreg, calificarea părților, redenumirea întregului
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
explicative: "DE ACEEA < incidență la stînga < vă vorbesc limpede [p']". Incidența la stînga a acestui conector se întinde pînă la (75a): "Trebuie să vă spun DE CE p > incidență la dreapta >". Incidența la dreapta lui (75a) se oprește odată cu (75d). Așadar bucla se închide în mod exemplar în această secvență explicativă completă. În centrul acestei secvențe, povestirea autobiografică, care ocupă locul lui P.expl. 2, poate fi ea însăși descompusă ca o secvență explicativă dialogică. Copiii recunosc autoritatea și competența explicativă a soldaților
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
un timp prin excelență calitativ: "clipa aceea de amețeală, cînd trecutul și prezentul s-au suprapus". În clipa aceea de amețeală și extaz, curgerea heraclitiană a timpului este întreruptă, suspendată parcă la ivirea amintirii. Preț de o clipă, într-o buclă a timpului, trecutul și prezentul se amestecă. Într-o conferință despre timp ținută la Buenos Aires în 1978 (1985), Borges explicitează problema identității, a timpului și a memoriei care se află în centrul narativității: Noi spunem: Planta a crescut. Prin aceasta
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
nu este, astfel, sinteza iudeo-creștino-greco-romană, ci jocul complementar, dar în același timp concurent și antagonist între aceste instanțe care au, fiecare în parte, o logică proprie: dialogica. Principiul de recursie înseamnă că procesele generatoare sau regeneratoare trebuie concepute ca niște bucle productive neîntrerupte, unde fiecare moment, componentă sau instanță a procesului este deopotrivă produs și producător al celorlalte momente, componente sau instanțe. Astfel, începând din secolul al XV-lea, dezvoltările orașelor, burgheziei, capitalismului, statelor naționale, tehnicii, cunoștințelor, științei vor fi deopotrivă
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
componentă sau instanță a procesului este deopotrivă produs și producător al celorlalte momente, componente sau instanțe. Astfel, începând din secolul al XV-lea, dezvoltările orașelor, burgheziei, capitalismului, statelor naționale, tehnicii, cunoștințelor, științei vor fi deopotrivă produse și producătoare ale unei "bucle", o spirală auto-generativă care retro-acționează asupra dezvoltărilor particulare ce o constituie, stimulându-le și integrându-le. Această buclă ia forma unui "vârtej", care, asemenea unui vârtej aerian sau acvatic, este determinat de întâlnirea unor fluxuri antagonice în aparență, ce devin
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
din secolul al XV-lea, dezvoltările orașelor, burgheziei, capitalismului, statelor naționale, tehnicii, cunoștințelor, științei vor fi deopotrivă produse și producătoare ale unei "bucle", o spirală auto-generativă care retro-acționează asupra dezvoltărilor particulare ce o constituie, stimulându-le și integrându-le. Această buclă ia forma unui "vârtej", care, asemenea unui vârtej aerian sau acvatic, este determinat de întâlnirea unor fluxuri antagonice în aparență, ce devin însă complementare pentru a constitui o formă de auto-organizare și o unitate activă."66 "În și prin Renaștere
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
insista pe faptul că este vorba despre urmele unei activități prin care subiectul care enunță își marchează distanțarea față de propriul său enunț: enunțătorul își dedublează, ca să spunem așa, discursul, pentru a comenta cuvântul tocmai enunțat, el produce un fel de buclă 164 în enunțarea sa. Noi înșine am operat o modalizare autonimică scriind mai sus că "enunțătorul își dedublează, ca să spunem așa, discursul"; fără să întrerupă fraza, formula "ca să spunem așa" face ca verbul dedublează să fie aici parțial incorect. Dincolo de
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
A vicontelui. Era poate un cadou de la amanta lui. O brodase pe un micuț gherghef de palisandru, instrument pe care îl putea ascunde ca să nu îl vadă nimeni, și deasupra căruia trebuie să fi stat aplecate multe ceasuri în șir buclele mătăsoase ale visătoarei ce o lucrase. O adiere de dragoste trecuse prin ochiurile broderiei; fiecare împunsătură de ac prinsese acolo o speranță sau o amintire, și toate aceste fire de mătase, împletite, nu erau decât prelungirea aceleiași mute pasiuni. Despre
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
Paris, 1981, p. 215. 163 Ne vom raporta la lucrarea în două volume pe care a consacrat-o modalizării autonimice: Ces mots ne viennent pas de soi: Boucles réflexives et non-coïncidences du dire, Larousse, 1995. 164 Cea care vorbește despre "buclă" pentru acest tip de fenomene este J. Authier-Revuz. Ne vom raporta la lucrarea ei în două volume consacrată modalizării autonimice: Ces mots ne vont pas de soi : Boucles réflexives et non-coïncidences du dire, Larousse, 1995. 165 Le Libéra, Minuit, 1984
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]