3,144 matches
-
pe pavajul unui peisaj, fie un bust de femeie văzut din spate. Dar bărbatul nu este vizibil decât dacă acceptăm fuzionarea spațiului și corpului, fondului și figurii. Într-adevăr, dacă privim separat elementele desenate, vedem, acolo unde era brațul bărbatului, bustul de femeie așezat pe o suprafață geometrizată printr-o rețea perspectivală ce dispare pe un punct al orizontului. Pe de altă parte, acest punct principal al viziunii este punctul de fugă al unei falii lungi, cu o tăietură clară în
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
o lectură dublă, el putând vedea fie o fată cu buze roșii și ochi uriași, melancolici, fie figura unei persoane stând în picioare, și un om pe cal. Cea mai reușită ilustrare a "imaginii duble" este Piața de sclavi cu bustul invizibil al lui Voltaire (1940), în care o Gala șezând privește fix la un grup de figuri, incluzând două femei (călugărițe) îmbrăcate în negru și alb, în stilul Spaniei din secolul al XVII-lea. Împreună cu arcul ce se deschide din
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
o Gala șezând privește fix la un grup de figuri, incluzând două femei (călugărițe) îmbrăcate în negru și alb, în stilul Spaniei din secolul al XVII-lea. Împreună cu arcul ce se deschide din clădirea în ruină, din spatele lor, ele formează bustul lui Voltaire (Dalí a folosit un desen în alb și negru, după sculptura bine-cunoscută a lui Jean-Antoine Houdon), fețele lor devin ochii lui, mâinile și brațele lor înmănușate și gulerele dantelate devin bărbia lui, iar cerul, fruntea lui înaltă. După
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
optică, iar diagrama moleculară a capului taurului, de fascinația lui pentru anatomie, precum și dragostea lui pentru decorațiunile arhitecturale ale lui Antoní Gaudí; umbrele micilor statui din ipsos reprezentând-o pe Venus, care par să plutească, sugerează siluetele din seria Angélus; bustul lui Voltaire evocă faimoasa sa imagine dublă din Piața de sclavi, iar trandafirul plutitor amintește de Gradiva, muza suprarealiștilor și nume de alint pentru Gala. În partea opusă șevaletului, o Venus din Milo în viziune cubistă amintește de experiențele lui
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
cantonament ale „tricolorilor“. La apusul vieții, a simțit că e timpul să facă publice bucățele din imensa lui arhivă. Caseta cu momentele din noiembrie ’89, de după meciul cîștigat în Danemarca, i-a aparținut. Erau secvențe în care Hagi dansa la bustul gol, de gît cu Valentin Ceaușescu, iar Lăcătuș întreba cohorta de generali și de activiști pătrunși în vestiar cînd vor primi banii pentru calificare. Pentru casetă, Vasile Sotir a sunat mai multe televiziuni, dar una singură a socotit că înregistrarea
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
oubli. Ses descendants cherchent encore, mais ne trouveront pas le Mot qui résume l'univers. (J.-L. Borges. "La parabole du palais". L'auteur. Œuvres complètes. Tome 2. Paris: Gallimard, 1999. 23.) Fig. 1. Togatus Barberini. Nobil cu togă, ținând busturile strămoșilor. A doua parte a sec. I î.Ch. Muzeul Capitolin, Roma. Fig. 2.a. Jupiter Otricoli (replică a statuii de cult Jupiter Capitolinul), prima jumătate sec. I î.Ch. Muzeul Vatican, Roma. Fig. 2.b. Alegoria Romei. Monedă (verso
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
într-un fel sau altul, i-materialul, se specializează un vocabular integrat în practicile funerare, care caută să edifice mnēma, un suport pentru paradoxala înscriere a absenței în prezență (Vernant, Figure 27). El trimite atât la materialitatea statuii sau a bustului de piatră, kolossós, cât și la psychē, imagine fantasmatică a corpului, eídōlon, și ea o phásma, o umbră, o iluzie. Diferit față de greci, deși vorbim tot de un ritual funerar, romanii vor utiliza și
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
componentă care va fi integrată de cercetarea arheologică a imaginarului: memoria. În cazul obiectelor care imitau un model real (legea romană ius imaginum avea să acorde aristocraților dreptul de a deține și a expune în atrium-ul casei imagini sau busturi ale strămoșilor, considerate a fi sacre), era vorba despre memorarea a ceva vizibil, perceput anterior și reintegrat în regimul vizualului, fie ca aparență (pe care grecii o numeau phántasma, apariție imaginară), fie ca o copie (eikōn, imago în
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
și să se amplifice haloul conceptual al "imaginarului", înțeles în secolul IV ca un cortegiu de spirite figurate ce însoțesc corpul mort al autocratului. În sistemul roman de roluri va avea loc însă un schimb de substanță și de identitate: bustul zeului devine chipul realizat în mozaic al lui Iisus Christos, efigia (corpul de ceară al) împăratului păgân se dematerializează și ea, prin înscrierea formei în imaginea murală; "chipurile" strămoșilor sunt înlocuite de figuri sacre (personaje vetero-testamentare, apostolii) sau sacralizate (martiri
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
o relație directă, prin opera creată, cu principiul suprem, eludând orice alt intermediar. Precum un basileu. Am urmărit deliberat să pun în "dialog" statuia antică Togatus Barberini cu acest Michelangelo: romanul privește spre viitor, ocrotind și fiind ocrotit de trecut (busturile strămoșilor săi); renascentistul italian împrumută haina cea mai umilă, pentru a-și afirma, cu deplina conștiință a libertății sale de spirit și a geniului său, dreptul de a privi pe deasupra trupului christic, pe care îl susține el însuși, penitent și
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
35-70. Zumthor, Paul. Încercare de poetică medievală. București: Univers, 1983. [1972] Whittaker, Thomas. Neoplatonismul. Un studiu asupra istoriei elenismului. București: Herald, 2007. [1998] Wunenburger, Jean-Jacques. Imaginarul. Cluj-Napoca: Dacia, 2009. [2003] Lista ilustrațiilor Fig. 1. Togatus Barberini. Nobil cu togă, ținând busturile strămoșilor. A doua parte sec. I î.Ch. Muzeul Capitolin, Roma. Fig. 2.a. Jupiter Otricoli (replică a statuii de cult Jupiter Capitolinul), prima jumătate sec. I î.Ch. Muzeul Vatican, Roma. Fig. 2.b. Alegoria Romei. Monedă (verso) din
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
Înainte de termen și nu poate nici să hrănească copiii. Dacă Încărcarea dorsală, cu manifestările ce decurg din ea, se Întinde la un popor, atunci acesta este pe drumul degenerării și merge spre decadență. Este desigur foarte interesant și important că busturile descoperite ale vechilor Perși și Romani indică semne de Încărcare dorsală puternică, astfel că știința expresiei figurii dezvăluie astăzi cauzele care au condus aceste popoare spre decadență, cu toată cultura lor Înaltă. Persoanele Încărcate dorsal sunt Întotdeauna Înapoia altora În
Știința expresiei figurii sau Manualul unei noi diagnoze pentru cunoașterea stărilor de boală Întocmit pe baza cercetărilor și descoperirilor proprii de Louis Kuhne by Louis Kuhne () [Corola-publishinghouse/Science/842_a_1737]
-
nelimitat la partea dinapoi a capului, În părți: Îngroșări izbitoare Încărcare dorsală Capul: mărime aproape normală Fruntea: normală Ochii: normali Nasul: normal Gura: normală Fața: delimitată normală Gâtul: ceva prea gros, delimitarea către partea dinapoi a capului lipsește Încărcare dorsală (bust persan) Capul: mărime normală, partea dinapoi a capului Însă prea mare Fruntea: normală Ochii: normali Nasul: găsit spart la bustul original descoperit Gura: normală Fața: delimitată normal Gâtul: prea gros, delimitarea către partea dinapoi a capului lipsește Încărcare dorsală și
Știința expresiei figurii sau Manualul unei noi diagnoze pentru cunoașterea stărilor de boală Întocmit pe baza cercetărilor și descoperirilor proprii de Louis Kuhne by Louis Kuhne () [Corola-publishinghouse/Science/842_a_1737]
-
Nasul: normal Gura: normală Fața: delimitată normală Gâtul: ceva prea gros, delimitarea către partea dinapoi a capului lipsește Încărcare dorsală (bust persan) Capul: mărime normală, partea dinapoi a capului Însă prea mare Fruntea: normală Ochii: normali Nasul: găsit spart la bustul original descoperit Gura: normală Fața: delimitată normal Gâtul: prea gros, delimitarea către partea dinapoi a capului lipsește Încărcare dorsală și laterală (bust roman) Capul: prea mare cu deosebire partea dinapoi Fruntea: prea Îngroșată Ochii: normali Nasul: normal Gura: normală Fața
Știința expresiei figurii sau Manualul unei noi diagnoze pentru cunoașterea stărilor de boală Întocmit pe baza cercetărilor și descoperirilor proprii de Louis Kuhne by Louis Kuhne () [Corola-publishinghouse/Science/842_a_1737]
-
Capul: mărime normală, partea dinapoi a capului Însă prea mare Fruntea: normală Ochii: normali Nasul: găsit spart la bustul original descoperit Gura: normală Fața: delimitată normal Gâtul: prea gros, delimitarea către partea dinapoi a capului lipsește Încărcare dorsală și laterală (bust roman) Capul: prea mare cu deosebire partea dinapoi Fruntea: prea Îngroșată Ochii: normali Nasul: normal Gura: normală Fața: delimitată normal Gâtul: prea gros, delimitarea la partea dinapoi a capului lipsește cu totul Încărcare generală, preponderent În partea stângă Capul: prea
Știința expresiei figurii sau Manualul unei noi diagnoze pentru cunoașterea stărilor de boală Întocmit pe baza cercetărilor și descoperirilor proprii de Louis Kuhne by Louis Kuhne () [Corola-publishinghouse/Science/842_a_1737]
-
păstor rumun sprijinit în băț. Printre pedestrașii geți există unul care poartă în vîrful suliței o ...cruce!! Moș Arimin se găsește reprezentat imagis- tic(un păstor care se sprijină în băț, un bătrîn care ține în brațe un miel sau bustul unui bătrîn din profil cu un miel lîngă el) pe foarte multe tăblițe de plumb. Sacrali- tatea mesajului rezultă din steluțele cu șase raze care însoțesc imaginea sau care sînt imprimate pe marginea plăcuței și a bentiței purtată pe frunte
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
studențești în satul Dodești în anii 1935 -1937 echipelor studențești” (1938), privitor la activitatea desfășurată în satul Dodești, „Satul lui Moș Ion, satul D-lui Victor Ion Popa”, reliefează realizarea unor obiective, cum ar fi: Căminul Cultural, în fața căruia străjuia bustul regelui Carol al II-lea (1930-1940), Dispensarul, Primăria, remiza de mașini și unelte agricole pe locul unde „crește cucuta înaltă de 2 metri, iar noi copii ne jucam pe acolo de-a ascunselea”. Unul dintre clopotele bisericii din sat era
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93470]
-
fântâni, mașini și unelte agricole, pepenărie, dispensar și baia comunală, obiectiv de mândrie pentru săteni (Ghenuță Coman, “Dodești - după trei ani ...”, republicat în Marin Rotaru, Gheorghe Gherghe, Ghenuță Coman - O viață dedicată arheologiei, Editura „Cutia Pandorei”, Vaslui, 2003, p.21-22). Bustul regelui Carol al II-lea a fost dăruit de Victor Ion Popa. Pentru monument au contribuit instituții locale, precum Episcopia Hușilor (3000 lei), prefectura județului Fălciu (3000 lei) și Camera de Agricultură (1000 lei). Clopotul dăruit de Victor Ion Popa
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93470]
-
de restaurator. În deplasările mele în Dodești am avut ocazia să cunosc un cuplu cu totul deosebit, tânăra familie Theodor și Lina Codreanu, cu care am păstrat o relație specială până în acest moment. M. A. Ce ne puteți spune despre bustul la care lucrați (bustul lui V. I. Popa ) și care au fost factorii care au susținut acest proiect? C. P. După cum am mai amintit în cadrul orelor de arte vizuale, am avut și un cerc de sculptură la școala din Viișoara
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93471]
-
mele în Dodești am avut ocazia să cunosc un cuplu cu totul deosebit, tânăra familie Theodor și Lina Codreanu, cu care am păstrat o relație specială până în acest moment. M. A. Ce ne puteți spune despre bustul la care lucrați (bustul lui V. I. Popa ) și care au fost factorii care au susținut acest proiect? C. P. După cum am mai amintit în cadrul orelor de arte vizuale, am avut și un cerc de sculptură la școala din Viișoara unde am modelat în
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93471]
-
I. Popa ) și care au fost factorii care au susținut acest proiect? C. P. După cum am mai amintit în cadrul orelor de arte vizuale, am avut și un cerc de sculptură la școala din Viișoara unde am modelat în lut un bust a lui V. I. Popa, un bust de 100 cm. Nu l-am finalizat din lipsă de fonduri. Dar iată că după 37 de ani am prilejul să-l remodelez pe V. I. Popa, la sugestia domnului primar Victor Popa
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93471]
-
care au susținut acest proiect? C. P. După cum am mai amintit în cadrul orelor de arte vizuale, am avut și un cerc de sculptură la școala din Viișoara unde am modelat în lut un bust a lui V. I. Popa, un bust de 100 cm. Nu l-am finalizat din lipsă de fonduri. Dar iată că după 37 de ani am prilejul să-l remodelez pe V. I. Popa, la sugestia domnului primar Victor Popa și a venerabilului domn Luca Dumitru, profesor
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93471]
-
împreună, să putem puncta prin acțiunile noastre, meteorica trecere prin viața terestră! În anii 1972-1973 tinerii intelectuali ai satului Dodești aveau un vis: Școala Generală din sat să se numească Victor Ion Popa, iar în fața școlii să fie construit un bust al scriitorului. Acești tineri care împărtășeau visul în casa și în prezența învățătorului Ionescu erau: Mihai Ștefan, Cristian Pîntea și Timuș Mihai. Imediat după 1990, în discuțiile mele cu prietenul Relu (Năstase Dumitru) și cu directorul școlii Dumitru Luca, susțineam
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93471]
-
în comuna Dodești, Consiliul Local și conducerea primăriei (primarul cu nume predestinat parcă... Victor Popa), au hotărât ca Școala și Căminul Cultural să poarte numele scriitorului. În 2011 același Consiliu local, cu alți consilieri de data aceasta, a decis construirea bustului lui Victor Ion Popa. Dată fiind prietenia mea cu sculptorul Cristian Pântea am decis să redau aici secvențe din timpul execuției bustului. Fotografiile următoare sunt inedite și fac parte din colecția personală - un film care arată cum se transformă materia
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93471]
-
să poarte numele scriitorului. În 2011 același Consiliu local, cu alți consilieri de data aceasta, a decis construirea bustului lui Victor Ion Popa. Dată fiind prietenia mea cu sculptorul Cristian Pântea am decis să redau aici secvențe din timpul execuției bustului. Fotografiile următoare sunt inedite și fac parte din colecția personală - un film care arată cum se transformă materia în artă, fotografii care vor rămâne mărturii peste ani. Sub semnul destinului încerc să leg segmente ale trecerii lui Victor Ion Popa
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93471]