3,183 matches
-
Școlii de fete din Pașcani în școli urbane (15 august 1893); - înființarea Școlii primare din satul Blăgești - Pașcani (1894); - fuzionarea școlilor primare de fete și băieți din Pașcani, constituindu-se Școala Mixtă Pașcani (16 martie 1894), sub dirigenția învățătorului Mihai Busuioc; - înființarea Azilului confesional mozaic din Pașcani (8 decembrie 1897); - reînființarea Școlii de adulți din Pașcani, prin efortul învățătorilor C.T. Ionescu și N.Vasiliu (1899); - înființarea Azilului confesional în Pașcani (1908); - înființarea Școlii Fântânele-Pașcani (1septembrie 1908), care a funcționat inițial într-
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_93486]
-
4 Pașcani în Școala Nr. 4 cu clasele I - VIII, prin mutarea în sediul actual din strada Izvoarelor Nr. 11 (01.09.1976); - înființarea Școlii Generale Nr.5 „N. Iorga”Pașcani (15.09.1980); - înființarea Școlii Generale Nr.6 „M. Busuioc”Pașcani (15.09.1981); - transformarea Liceului Industrial de Căi Ferate Pașcani în Grupul Școlar “Unirea ‘’ C.F.R. Pașcani (septembrie 1985); - schimbarea denumirii Școlii Generale Nr.4 Pașcani în Școala ”Miron Costin” Pașcani cu clasele I -VIII (01.09.1994); - transformarea Școlii
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_93486]
-
Școlii Generale Nr.4 Pașcani în Școala ”Miron Costin” Pașcani cu clasele I -VIII (01.09.1994); - transformarea Școlii ”Miron Costin” Pașcani în Liceul Teoretic „Miron Costin”Pașcani cu clasele I-XII (01.07.2000); - transformarea Școlii Nr.6 „M. Busuioc” cu clasele I - VIII în Grupul Școlar „Mihai Busuioc” Pașcani (30 mai 2001); - schimbarea denumirii Liceului Teoretic „M. Sadoveanu” Pașcani în Colegiul Național „M. Sadoveanu” Pașcani (01.09.2008); - schimbarea denumirii Grupului Școlar “Unirea ‘’ C.F.R. Pașcani în Colegiul Tehnic C.F.
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_93486]
-
Pașcani cu clasele I -VIII (01.09.1994); - transformarea Școlii ”Miron Costin” Pașcani în Liceul Teoretic „Miron Costin”Pașcani cu clasele I-XII (01.07.2000); - transformarea Școlii Nr.6 „M. Busuioc” cu clasele I - VIII în Grupul Școlar „Mihai Busuioc” Pașcani (30 mai 2001); - schimbarea denumirii Liceului Teoretic „M. Sadoveanu” Pașcani în Colegiul Național „M. Sadoveanu” Pașcani (01.09.2008); - schimbarea denumirii Grupului Școlar “Unirea ‘’ C.F.R. Pașcani în Colegiul Tehnic C.F. “Unirea” Pașcani (septembrie 2008). - transformarea Școlii “N.Iorga” Pașcani
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_93486]
-
București, 1975. Ediții: N. Gane, Novele, I-II, introd. edit., Craiova, 1941, Amintiri (1848-1891), introd. edit., Craiova, [1942]. Repere bibliografice: Alexandru Niculescu, Profesorul, RL, 1977, 11; Iorgu Iordan, Ion Șiadbei, LR, 1977, 3; Balacciu-Chiriacescu, Dicționar, 237-238; Maftei, Personalități, IV, 266-267; Busuioc, Scriitori ieșeni (1997), 368-369. M. A.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289662_a_290991]
-
ceară, înfiptă într-un sfeșnic de alamă, bine frecat, împrăștie o lumină săracă; două paturi primitive cu așternuturi curate, pe măsuța de la fereastră, o față de masă lucrată cu croșetul, în peretele dinspre răsărit icoana Maicii Domnului, c-un smoc de busuioc pe policioara candelei și o pană frumos împletită din spice de grâu; pe brâul sobei, de jur împrejur, sunt înșirate gutui, mere domnești îi tărtăcuțe; în curte, e liniște și miroase frumos a țară și a fructe de toamnă, pe
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
sa, satul era dotat cu locuri de casă de jumătate de hectar fiecare, și cu pășune îndeobște pentru vitele și oile sătenilor, în lunca Buzăului din împrejurul satului și până la albia râului. În „grădinițele” din fața caselor se aflau flori, nelipsitul busuioc și arbuști ornamentali de trandafir, liliac, lămâiță și calapăr. In spatele casei se afla o curte (ogradă) mare, cu grajd, șură și coteț pentru porc, țarc pentru oi și cotețe pentru păsări. Curtea trebuia să fie mare pentru a se
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
născut în ziua de 22 iunie 1922. URSITOARELE La trei zile după naștere, moașa și femeile care au asistat-o pe mămica, în frunte cu bunica Șerbana, mama tatei, mi-au făcut „ursitoarele”, un ritual păgânesc, cu tămâie arsă, cu busuioc, cu apă sfințită în care au stins cărbuni aprinși, și, bine înțeles, cu o masă plină de mâncări și băuturi, pentru „ostenitoare”, cărora li s-a dat, după datină, câte un ștergar din tort (fir tors din cînepă topită). La
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
din Bugeac" . Excursie la Sarmisegetuza . 11 octombrie Dr. Vlad Bejan , Cecilia Oescu și Agnezia Lazar au fost prezenți la ședința inaugurală a jubileului de 75 de ani a bibliotecii județene "Gh. Asachi" din Iași, Director distinsul om de cultură N. Busuioc. 13 14 octombrie D-nele Angela Nicolaie și Valentina Ilaș au participat la dezvelirea bustului poetului Vasile Alecsandri de la școala cu același nume din orașul Ungheni Republica Moldova , și la "Zilele Ușilor Deschise" . 14 octombrie Societatea noastră Împreună cu Comisia de Ecologie Umană
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
locotenent Urianu Vasile, din Regimentul 5 Dorobanți; - locotenent Sișman Constantin, din Regimentul 6 Dorobanți. Batalionul 2 Fălciu: Maior Ciuhureanu Constantin, din Regimentul 7 Dorobanți: Compania 5 Huși: - căpitan Băicoianu Constantin; - sublocotenent Alexandrescu Vasile; Compania 6 Podoleni: - locotenent Lupașcu Constantin; - locotenent Busuioc Grigore; - sublocotenent Boerescu Nicolae; Compania 7 Mijlocu: - locotenent Diamandescu Xenofon; Compania 8 Crasna: - locotenent Manoliu Vasile, din Regimentul 5 Dorobanți. Dacă privim ordinea de bătaie a armatei române din 27 aprilie și 23 iulie 1877, constatăm că Regimentul 12 Dorobanți
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
la cei care au dat tonul și tunul. Și în cazul acesta, limpede, de jaf, asupra banului public (n-o acuz pe doamna Ridzi că a băgat în buzunar, nici măcar o centimă), prin intermediari, s-au găsit amatori de dres busuiocul; adică nu e o demisie de nevoie, împinsă de la spate, e o demisie de onoare. Hai, sictir! Care onoare? Pune, bă, mâna pe un dicționar și vezi ce scrie la cuvântul „onoare”. Vei vedea că onoarea e mai rară ca
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
carte la timp, „Îndrumătorul cultural”, 1972, 11; I.D. Lăudat, „Personalități ieșene”, CRC, 1978, 28; Mircea Popa, Un dicționar al personalităților ieșene, ST, 1978, 9; Paul Balahur, „Personalități ieșene”, CRC, 1982, 31; Nicolae Turtureanu, Personalități și oportunități ieșene, CRC, 1997, 11; Busuioc, Scriitori ieșeni (2002), 270. I.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287949_a_289278]
-
29 iunie), alte plante se culegeau la 20 iulie, de Sfântul Ilie. În iunie erau culese cicoarea, cimbrișorul , usturoiul de leacă (aiul), osul viu, drobița, spânățul, izma, sulfina, iarba Sfântului Ioan, sânzienele galbene, mușețelul și pojarnița. În iulie se culegea busuiocul, lângă alte plante pentru farmece și vrăji. După ce busuiocul era sfințit, era arsă în foc, iar cenușa rezultată era folosită ca pudr aplicată peste bubele de la gura copiilor. Busuiocul, împreună cu leurda, aiul, leușteanul, măghiranul aveau proprietăți tămăduitoare și erau considerate
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de Sfântul Ilie. În iunie erau culese cicoarea, cimbrișorul , usturoiul de leacă (aiul), osul viu, drobița, spânățul, izma, sulfina, iarba Sfântului Ioan, sânzienele galbene, mușețelul și pojarnița. În iulie se culegea busuiocul, lângă alte plante pentru farmece și vrăji. După ce busuiocul era sfințit, era arsă în foc, iar cenușa rezultată era folosită ca pudr aplicată peste bubele de la gura copiilor. Busuiocul, împreună cu leurda, aiul, leușteanul, măghiranul aveau proprietăți tămăduitoare și erau considerate plante cu virtuți de apărare împotriva răului: duhuri, moroi
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Sfântului Ioan, sânzienele galbene, mușețelul și pojarnița. În iulie se culegea busuiocul, lângă alte plante pentru farmece și vrăji. După ce busuiocul era sfințit, era arsă în foc, iar cenușa rezultată era folosită ca pudr aplicată peste bubele de la gura copiilor. Busuiocul, împreună cu leurda, aiul, leușteanul, măghiranul aveau proprietăți tămăduitoare și erau considerate plante cu virtuți de apărare împotriva răului: duhuri, moroi, cotoroanțe, muma pădurii etc. Alte plante strânse și păstrate de leacă erau mierea ursului, coada șoricelului, codelnița, floarea Paștelui, tămâia
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
se pune pe locul dureros. Medicamentele se preparau din timp, la anumite sărbători: de Ziua Crucii, la 14 septembrie, se punea la cheutoarea casei (locul de îmbinare a grinzilor) baligă de vacă (până a nu răsări soarele!) se amesteca cu busuioc, boance și se usca și, când era cazul, se lua o bucată, se aprindea și se afuma în timpul descântecului. Aici se recunoaște rolul fumigațiilor în tratarea bolii, iar balega de vacă este folosită pentru multe scopuri în societățile tradiționale ale
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
care voia să-și întemeieze o familie și nu voia să stea la un loc cu părinții. Când scheletul casei era gata, pe vârful acoperișului, la îmbinarea căpriorilor așezați pe costoroabe, se punea o cruce de lemn cu buchete de busuioc. Era încheiată o primă etapă în construcția casei. În fiecare încăpere se punea „năsipeala”, pământ de umplutură, până la nivelul tălpilor, se bătea bine și se lăsa să se usuce. În interior casa din bârne era lutuită, mai întâi erau astupate
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Ioan Holban, Ioan Constantinescu, „Don Juan sau Întoarcerea la dragoste”, CRC, 1994, 11; Dicț. scriit. rom., I, 648-649; Eva Behring, Rumänienbezogene Forschungen in Deutschland, RITL, 1996, 1-4; George Bădărău, Tieck, Kleist, „Hanswurst emigrant. Despre teatrul de marionete”, CL, 1997, 11; Busuioc, Scriitori ieșeni (1997), 118-119; George Bădărău, Câteva note despre farsă, CRC, 1999, 2; Popa, Ist. lit., II, 101-103, passim; Ghițulescu, Istoria, 421-423; Mihai Zamfir, Despărțirea de Ioan Constantinescu, RL, 2002, 2; Manolescu, Enciclopedia, 191. C.Dt.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286371_a_287700]
-
iară altul după ușă;/ Hârâită, noduroasă stă în colb râșnița veche,/ În cotlon torcea motanul pieptănându-și o ureche;/ Sub icoana afumată unui sfânt cu comănac/ Arde-n candel-o lumină cât un sâmbure de mac;/ Pe-a icoanei policioară, busuioc și mint-uscată/ Împlu casa-ntunecoasă de-o mireasmă pipărată;/ Pe cuptiorul uns cu humă și pe coșcovii păreți/ Zugrăvit-au cu-n cărbune copilașul cel isteț/ Purceluși cu coada sfredel și cu bețe-n loc de labă,/ Cum mai bine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
mă pomenii cu tata mort. Adormise de bătrânețe, ci pentru totdeauna. L-am pus în mormânt alături cu mama (așa cum sunt și astăzi mormintele la Ipotești), am așezat o cruce de lemn la capul lui și-am încununat-o cu busuioc 325. Apar în aceleași proze, sporadic, chipuri pe care abia le bănuiești; unul dintre acestea pare a fi al lui Iachint (Ichift) Iurașcu, fratele mamei: Pe scaun șade un călugăr tânăr. El se află în acele momente de trândăvie plăcută
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
și, când intră în chilia lui, răsuflă lung. Nu era să întreprindă un lucru estraordinar? - Întunericul îngreuiat cu miros de rășină a chiliei lui era pătruns numai de punctul roș al unei candele care ardea pe o policioară încărcată cu busuioc uscat și flori de sub icoana îmbrăcată cu argint a Mântuitorului. Un greier răgușit cânta în sobă. El aprinse o lampă neagră, împlută cu untdelemn; lumina ei fumega pâlpâind. Încet, încet ochiul luminei se roși... el se așeză la masă... deschise
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
În păretele din dreapta ferestrei pe care mă uitam era un oblon în fundul căruia era icoana de lemn a maicei Domnului, dinaintea căreia ardea o candelă mică, jumătate cu untdelemn, jumătate cu apă. Pe oblon și deasupra, în cuie, era așezat busuioc uscat și flori galbene, cari asemenea se uscase. Sub oblon era masa cu cărțile bisericești ale preotului, legate în piele, vechi, risipite, unele căzute pe jos. Oblonul cu icoana erau în păretele dintre camera aceasta și alta, mai mică, alături
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
acasă, până ce-ntr-o zi mă pomenii cu tata mort. Adormise de bătrânețe, ci pentru totdeuna. L-am pus în mormânt alături cu mama, am așezat o cruce de lemn la capul lui și-am încu [nu]nat-o cu busuioc. Finița, biata copilă, își ștergea lacrimile cu șorțul și-mi promise de-a pune flori pe mormintele lor și de-a [a]prinde câte - o lumină la zile mari, de sufletul celor [mor]ți. Întristarea-mi intrase-n inimă, întristarea
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
de minuni, duhul necurat s-a strecurat în călugări, lăsând două bube roșii pe gâturile lor. Starețul a trimis vorbă la Târgoviște, la palat și la mitropolit, a cerut ajutorul altor mănăstiri și a aprins o cruce mare, făcută din busuioc uscat și crengi de salcie, care a ars un ceas pe locul unde fusese poarta. Din scrumul crucii sfinte au făcut o alifie pentru gâtul călugărului Augustin, umflat de două bubițe ca niște boabe de grâu. Toți ceilalți călugări care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
neoprit, mergea în ce direcție voia el, se scula cu noaptea-n cap și mesteca fără oprire tot felul de materii. Chiar din prima săptămână s-a chinuit să-l oprească, să-l facă să lase din mână firul de busuioc pe care îl rupsese, dar n-a fost chip. Se încordase cu disperare până ce țâșnise afară pe cele două orificii inflamate de pe gâtul lui bătrân. Arăta ca o bucată de gheață care începe să se topească, cu aceeași formă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]