3,179 matches
-
că, în marile biblioteci, exact acest tip de cărți despre România lipsesc. "Imaginea" noastră în străinătate nu trebuie să fie nici mai bună, nici mai rea decât este literatura, cultura, societatea sau istoria noastră, iar dicționarul trudit de Nicolae & Florin Busuioc este un bun exemplu că, dacă autoritățile locale sau centrale nu-și fac treaba în această chestiune, câte o mână de entuziaști, pe banii lor puțini, îndrăznesc să o facă în locul lor. De aceea, înainte de orice observație critică sau de
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
sau Val Condurache. Sunt apoi prezenți scriitori și critici ieșeni importanți care au simțit nevoia să-l evoce și să-și arate prețuirea pentru cel dispărut (de la Lucian Vasiliu și Nichita Danilov, la Al. Călinescu, Cassian Maria Spiridon și Nicolae Busuioc - pentru a numi pe câțiva dintr-o pleiadă mai cuprinzătoare). Nu în ultimul rând, găsim și vocile critice mature ale unor generații mai apropiate de cel evocat (Codrin Liviu Cuțitaru și Gabriela Gavril, între ele) care demonstrează o prețuire ce
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
-și mai strângea picioarele; dintr-o parte venea și-n alta se ducea. Ș-apoi baba și cu odorul de fiică-sa tot cârtitoare și nemulțumitoare erau. Pentru babă, fata moșneagului era piatră de moară în casă; iar fata ei busuioc de pus la icoane." (Ion Creangă, Fata babei și fata moșneagului) Formulați enunțuri în care predicatul să fie exprimat prin: (a) verb predicativ; (b) locuțiune verbală; (c) adverb predicativ; (d) interjecție predicativă; (e) interjecție onomatopeică având, în context, valoare predicativă
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
sărbătoatea numită Cincizecimea, Pogorârea Sfântului Duh, numită popular Rusaliile. Călușarii prezintă însă și aspecte anterioare creștinismului: jocul a fost legat de originea și de străvechiul cult al Soarelui. Elementele costumului au semnificații magice, iar la steagul călușarilor se leagă pelin, busuioc și usturoi, plante considerate și ele magice și care îi apără pe dansatori de duhurile rele. 17 VIII. DATINI ȘI OBICEIURI POPULARE De asemenea, Ansamblul Folcloric Trandafir de la Moldova are în repertoriul său datini și obiceiuri populare, prin care locuitorii
ANSAMBLUL ARTISTIC TRANDAFIR DE LA MOLDOVA by LUMINIŢA SĂNDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/254_a_495]
-
un soi de Ioan Botezătorul al anxietăților epocii moderne. Pentru Salinger aș fi recomandat consum deloc abuziv de carne cu sos tartar, plus o cură de mure. Lui Llosa i-aș găti cubulețe de pui cu sos de Sâchiuan și busuioc, lângă o conopidă friptă, tămâiată cu smântână din belșug. Cu Rushdie aș ronțăi caise uscate și brânzeturi franțuzești înmuiate în vin de Mateus (ei, da, vinul favorit al lui Carlos Castaneda, și al meu, când sunt la Veneția). Pentru Sabato
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2202_a_3527]
-
fără priză, nici șnur, al unui fost coleg... — Pe care-l recunoști doar după sunet?! Ai, așadar, un curtezan, se cam pleoști Vasile Elisav. — Astăzi, se spune un gagiu, ținu să-l corecteze Carmen Carpen. — Sau prieten, vru să dreagă busuiocul, fără să reușească, Nora Aron, căreia dragă îi era, din școală, musafira ei. Vasile se pleoști de tot, ca o mimoză senzitivă, căci una pudică ar fi fost cazul, poate, să se coloroze, de zor, într-un roz rumen, bătând
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
mare volum de mărfuri industriale, prin cooperativa de consum de către aceștia așa cum rezultă din tabelul următor: pe bolnavi. Tratamentul era însoțit de cele mai multe ori de descântece. Dăm mai jos câteva rețete de vindecare a unor boli: - albeața se vindeca cu busuioc uscat amestecat cu zahăr și macerat în gură; - durerile de cap se vindecau: - cu ceaunul cald ținut pe cap; - se legau felii de cartof crud la cap; - se legau frunze de hrean în jurul capului; - înfundarea urechilor se vindecau cu o
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
și-l așezau deasupra capului ca o coroană iar în partea stângă spre ureche își prindeau câte o floare de mușcată roșie sau albă. La fel, vara își puneau flori la cingătoare și în sân. Nevestele își frecau în palme busuioc, flori de mentă sau frunze de calapăr care aveau un miros plăcut. în ultimul timp fetele poartă brățări, inele de diferite forme și materiale, lănțișoare având cruciuliță la gât, cercei în urechi, mai în toate cazurile din aur și din
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Ci te uită cum mai joc; Nu te uita la căciulă, Ci te uită la făptură.” „Asta-i horă românească, Cine-o joacă să trăiască!" „Așa joacă tinerii Când înfloresc vișinii Tot pe loc, pe loc, pe loc Să răsară busuioc Și-nainte și-napoi, C-așa-i hora pe la noi.” „Bădiță sprâncene sus Cine naiba ți le-a pus, Dacă le punea mai jos, Nu păreai așa frumos.” „Săracii boii cornuți Cum însoară niște muți. Săracele sutele Cum mărită slutele
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
plătesc tot ce-au mâncat.” „Cine joacă legănat, Să nu credeți c-a mâncat". „Câte fete sunt în joc Toate-s strâmbe la mijloc; Numai mândrulița mea îi dreaptă ca secera.” „Tot pe loc, pe loc, pe loc Să răsară busuioc, Busuioc de la fetiță, Să le sărut pe guriță.” „Bată-vă picioare moi, Că nu pot juca cu voi Că eu dau să vă-ndreptați, Voi mai tare vă strâmbați.” „Haida,fată, la ogor! -Ba, mamă, ochii mă dor! Hai, copilă
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
tot ce-au mâncat.” „Cine joacă legănat, Să nu credeți c-a mâncat". „Câte fete sunt în joc Toate-s strâmbe la mijloc; Numai mândrulița mea îi dreaptă ca secera.” „Tot pe loc, pe loc, pe loc Să răsară busuioc, Busuioc de la fetiță, Să le sărut pe guriță.” „Bată-vă picioare moi, Că nu pot juca cu voi Că eu dau să vă-ndreptați, Voi mai tare vă strâmbați.” „Haida,fată, la ogor! -Ba, mamă, ochii mă dor! Hai, copilă, la
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
și alte bunuri. Distracția continua până spre miezul nopții, după care toți treceau la odihnă. Dimineața se relua distracția, se pregătea pripoianul-un bărbat frumos, voinic și glumeț care era îmbrăcat frumos și legat cu chingi tricolore, cu flori și cu busuioc la pălărie, cu un șervet frumos și cu o parte de muzică era trimis la socrii cei mici(părinții miresei), unde se adunau invitații acestora. La casa mirelui stăteau la masă invitații socrilor celor mari. Când erau adunați toți invitații
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
de la Anul Nou) o cruce de gheață care se aranjează în fața bisericii. La această slujbă participă mai toată suflarea satului cu câte o cană sau cu câte o găleată curată cu apă în ea și cu câte un buchet de busuioc legat cu fire roșii. După terminarea slujbei preotul stropește cu aghiazmă pe participanți și către gălețile sau cănile care sunt așezate lângă cruce. Se înconjoară apoi biserica de trei ori cu toate icoanele scoase și praporii. Cei care duc icoanele
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Szabo. București: Polimark. Pease, A. (2007). Întrebările sunt, de fapt, răspunsuri. Ediția a II-a revizuită, Traducere de Lucian Popescu. București: Curtea Veche Publishing. Pease, A., & Garner, A. (2007). Limbajul vorbirii: arta conversației. Ediția a 5-a, traducere de Ileana Busuioc. București: Polimark. Pepino, C., (2005). Tehnica teatrului de animație. București: Editura U.N.A.T.C. Press. Pepino, C., (2007). De la video la virtual: imaginea în spectacolul contemporan. București: Editura U.N.A.T.C. Press. Perrucci, A. (1982). Despre arta reprezentației dinainte gândite și despre
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
se pune la copt în tavă de chec tapetată cu hârtie sau făină albă. CORĂBIOARE DE OU PE SOS DE SMÂNTÂNĂ 7 ouă fierte tari, 3 roșii mici tăiate în jumătăți, 3 măsline verzi, 3 măsline negre, 4 fire de busuioc, mărar, pătrunjel, ½ ardei roșu și ½ galben, sare, piper, 5 codițe de ceapă verde, 200 g smântână, 100 g iaurt, o lingură de ulei, o lingură de zeamă de lămâie Tocăm verdețurile, le condimentăm și le amestecăm cu smântâna, iaurtul, uleiul
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
de lămâie Se amestecă iaurtul cu sare, piper, lămâie și la urmă mărarul tocat. SOS DE ARDEI 100 g unt, 2 cepe, 2 ardei, o cană de supă de carne, 2 linguri de smântână, o lingură de făină, sare, piper, busuioc după gust Se toacă ceapa mărunt și se călește în unt, apoi adăugăm ardeii tăiați julien, sare, piper, busuioc, o cană se supă și lăsăm să fiarbă bine, după care adăugăm cele două linguri de smântână amestecată cu o lingură
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
unt, 2 cepe, 2 ardei, o cană de supă de carne, 2 linguri de smântână, o lingură de făină, sare, piper, busuioc după gust Se toacă ceapa mărunt și se călește în unt, apoi adăugăm ardeii tăiați julien, sare, piper, busuioc, o cană se supă și lăsăm să fiarbă bine, după care adăugăm cele două linguri de smântână amestecată cu o lingură de făină. După ce dau un clocot, pasăm și strecurăm sosul. Se poate servi la diferite preparate din carne și
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
rasă. Se taie toate fideluțe - para și mărul cu țelina, apoi se țin în puțină apă cu sare de lămâie. Peste toate legumele, se pune un sos din ulei de măsline, oțet alb, două linguri de muștar, două lingurițe de busuioc, sare și piper. SALATĂ DE CRUDITĂȚI CU SOS DE SMÂNTÂNĂ Țelină, brocolli, morcov, roșii, castraveți, pătrunjel, smântână, miere după gust, sare, piper alb măcinat, hrean ras pe răzătoare, zeama de la ½ de lămâie, boabe de capere, brânză frământată și verdeață tocată
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
sare și o legătură de ridichi tăiate felii subțiri. Sosul se face dintr-o linguriță de muștar, 2 lingurițe de ulei de măsline, o linguriță de oțet din vin alb, 2 lingurițe de verdeață proaspătă tocată mărunt - mărar, pătrunjel și busuioc. Se fierb cartofii, timp de 10-15 minute, apoi se lasă la răcit. Castraveții se taie felii, se presară cu sare și se lasă să stea timp de treizeci de minute, după care se clătesc cu apă rece și se storc
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
la cuptor să se gratineze. CLĂTITE UMPLUTE, CU SOS DE ARDEI 2 ouă, 200 ml apă minerală, 4-5 linguri de făină, 150 ml ulei, 200 g carne de vită, 200 g carne de porc, 2 cepe, boia, cimbru, sare, piper, busuioc, 2 ouă și 100 ml vin roșu Amestecăm bine ouăle, apa și făina, după care facem clătitele. În restul de ulei, călim ceapa, adăugăm carnea tocată, mirodeniile, 100 ml de vin roșu și lăsăm la călit până scade apa. Dăm
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
ceapă tocată mărunt, pătrunjel verde și mentă pentru decor. Punem smântâna la topit cu untul, iar când începe să clocotească, adăugăm ceapa și morcovul ras, roșiile și mirodeniile. Lăsăm să fiarbă până scade zeama de la roșii, adăugăm sosul tomat și busuioc, sare, piper, după gust. În sosul rezultat punem pastele fierte, amestecăm bine, apoi le așezăm pe un platou. Filé-urile de somon le rulăm câte unul separat și înfigem unul câte unul în platoul cu paste. Decorăm cu pătrunjel verde tocat
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
care îl stropim cu puțin oțet, sare și puțin zahăr. După ce s-a răcit, îl amestecăm cu smântână, apoi decorăm cu pătrunjel tocat. RAȚĂ LA PROȚAP O rață curățată, viscerată o ungem cu untură amestecată cu boia dulce, sare, piper, busuioc și delicat. Ungem rața și pe dinăuntru, apoi introducem în interior o ceapă, un cartof și o crenguță de busuioc, apoi o punem la proțap și dăm la foc. Stropim, din când, în când cu vin roșu. RAȚĂ PE VARZĂ
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
cu pătrunjel tocat. RAȚĂ LA PROȚAP O rață curățată, viscerată o ungem cu untură amestecată cu boia dulce, sare, piper, busuioc și delicat. Ungem rața și pe dinăuntru, apoi introducem în interior o ceapă, un cartof și o crenguță de busuioc, apoi o punem la proțap și dăm la foc. Stropim, din când, în când cu vin roșu. RAȚĂ PE VARZĂ Rața se unge cu ulei, sare, piper și boia dulce, apoi se pune în cratiță la prăjit în ulei, după
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
decor. MUSCHIULET DE PORC UMPLUT CU BRANZA DE VACI Din 600 g mușchiuleț se scot 4 fileuri, care se bat puțin cu ciocanul, se condimentează, apoi se umplu cu pastă făcută din 200 g brânză de vaci și frunze de busuioc, după care se rulează și se prind cu scobitori. Punem în tigaie 50 g unt și prăjim rulourile pe ambele părți, adăugăm o ceapă tocată mărunt, călim puțin, apoi stingem cu o cană de supă și adăugăm brânza rămasă, amestecăm
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
piure de cartofi și un vin roșu dulce și aromat. MEDALION DE MISTREȚ 1,6 kg carne de mistreț tocată, 600 g slănină, o căpățână de usturoi, o țelină, 2 morcovi, 2 fire de cimbru, un vârf de cuțit de busuioc, 1 kg ciuperci rumenite în unt, 200 g arpagic, 2 cepe tocate Carnea se taie fâșii mai grosuțe, care se umplu cu costiță și usturoi. Bucățile care pică se dau prin mașina de tocat, se adaugă costița de mistreț, se
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]