7,416 matches
-
să-și pescuiască un muc - am senzația că vîrful degetului, dacă nu cumva e bont, a ajuns undeva aproape de ochi și o să-l Împingă afară. Chiar și așa, lipsite de praful de pușcă, lăzile cu proiectile ale acestor tunuri enorme cîntăresc În jur de 60 de kilograme. Cristian Îmi dă un ghiont din spate și cînd mă Întorc să-i pasez următoarea ladă Îmi aruncă o privire comică, cu ochii Încrucișați. Îmi spune că Porcescu e cioban. Cred că pot să
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
odată cărțile pe față. De fapt, o asemenea scrisoare era exact genul în care i-ar fi scris el, sugerându-i o întâlnire, netrădându-se prin nimic. Dorea să se uite la ea, să discute poate cu ostentativă indiferență, să cântărească sentimentele ei. La Băi, se tot uitase în jur, căutând parcă pe cineva. De ce se întorsese la Ennistone? Nu era cu putință să se fi întors numai ca să încerce efectul apelor asupra artritei sale. Alex îl întâlnise pe John Robert
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
anume că era superior contemporanilor săi. Dar vanitatea lui întrecea cu mult asemenea comparații. Când John Robert Rozanov își privea în oglindă fața mare, flască, de o superbă urâțenie și când, așa cum i se întâmpla adeseori în ultima vreme, își cântărea retrospectiv viața, de parcă ar fi fost mort, ajungea la concluzia că ceea ce-i lipsise lui, în primul rând, a fost curajul. Lăsa în seama altora să-l acuze de „țicneli solipsiste“ sau de „egoism necruțător“. Curajul era numele ales de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
nevoia să facă ceva, ca și cum ar fi fost ceva de făcut în casă, o treabă pe care o lăsase neîmplinită. Se pomenise din nou în bucătărie, deschizând un sertar și scoțând un ciocan. Se uitase la ciocan, legănându-l și cântărindu-l în mâini; apoi urcase scările în goană și intrase în camera Stellei. Cu câtva timp în urmă, Stella mutase în camera ei micuța colecție de figurine netsuke, daruri de la tatăl ei, care împodobea înainte consola căminului din camera de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
și, oricum, e o aiureală. Firește că nu aștept să-mi promiți că vei izbuti. Cu excepția unor cazuri extrem de simple, mă îndoiesc că, e posibil, conceptual, ca cineva să promită că va izbândi. Făcu o scurtă pauză, ca și cum ar fi cântărit cele spuse, apoi urmă: Vreau, doar să-mi promiți că vei încerca. Adăugă: îți cer să-mi promiți că vei încerca. Tom își îngropă mâinile în buclele lui dese și se trase de păr. Dar nu puteți ține oamenii sub
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
îl apucă de mâneca pardesiului. — Te rog, gândește-te, te rog, încearcă să înțelegi! Hattie are nevoie de mine. Dar vreau să-ți mai spun și altceva. Dumneata ai fost un miracol în viața mea. M-ai văzut, m-ai cântărit și m-ai ales, și ai avut dreptate. Mi-ai acordat încrederea dumitale și ai avut dreptate să mi-o acorzi. Nu sunt o persoană coruptă. Am vegheat asupra lui Hattie ca asupra unui obiect sacru - și acum sunt atât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
ori jurnaliștii sînt presați de timp și trebuie să aleagă între mai multe teme posibile. Cu cît subiectul dezbătut de conferința de presă va fi mai interesant, cu atît probabilitatea participării jurnaliștilor va fi mai mare. Consilierul PR trebuie să cîntărească foarte bine dacă este nevoie de o conferință de presă sau nu, dacă poate descrie un anumit eveniment doar prin materialele informative pentru mass-media sau are nevoie de un dialog cu jurnaliștii. Un aspect deosebit de important îl reprezintă alegerea momentului
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
întâlnim o atmosferă de bucurie și optimism. a) Alături de acești termeni, mai sunt alte două denumiri de sărbători agricole care nu mai erau celebrate în epoca istorică. În Jud 9,27 este citată o sărbătoare cu numele de hillûlîm, adică, „cântări de veselie” (cf. Lev 19,24), corelată de cultul lui Yhwh, ce constituia epilogul sărbătorii culegerii strugurilor, în momentul în care mustul deja fermentat își făcea simțit efectul de destindere. În Jud 21,19-23 mai apare o sărbătoare fără nume
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
-lea: universală, aplicabilă în tot locul, imperativă, este o "formă" care administrează ceea ce Simmel numește coexistența indivizilor începând cu "acțiunea reciprocă". Dar aceasta a devenit progresiv, sub influența economiei mântuirii iudeo-creștine, pură contabilitate. Astfel, viața va fi complet determinată "să cântărească, să calculeze, să reducă valorile calitative în unele cantitative"7. Această reducție este cea care va veghea la dominația planetară a Banului-Rege, la prevalența productivismului și la dezvoltarea societății de consum. Fiecare lucru sprijinindu-se pe imperativul categoric al unei
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
în timpul verii, și totul. Lucian se dădu jos de la oglindă și împinse taburetul până către cazanul de aramă de la cadă. Dar piticii? își aminti el. Piticii trebuiau să aducă târâș pe scenă sania plină cu daruri. Nu că darurile ar cântări cine știe ce, le explicase Doamna. Dar sania însăși e destul de grea. Ca atare am nevoie de șapte băieți musculoși. Mici și îndesați... Sandu Tornea, deși ținuse morțiș, fusese respins ca fiind din cale-afară de deșirat și de slăbănog. Pentru rolul "Fulg-de-Nea
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
atent să se echilibreze talerele cântarului, terminate cu două capete de pasăre, îndreptate unul spre celălalt. Capetele trebuiau să ajungă până la urmă cioc în cioc. Dar dacă tot îi dădea făina aia de pomană, de ce trebuia să se concentreze să cântărească atât de exact? Fiindcă ideea nu i-a venit decât după ce i-a umplut punga, deșteptule! îl apostrofa Damian, malițios. Cătălin se apleca și mai atent peste poză, doar-doar o să deslușească vreun semn după care Damian putuse să ghicească în
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
calului zvârcolindu-se în mijlocul focului.... „Și l-am priponit să nu scape ușor! Doamne!!!”... Cu această imagine în fața ochilor, s-a prăbușit leșinată peste marginea prispei... În așteptarea întoarcerii Marandei, Toaibă și-a turnat încă un pahar de rachiu. A cântărit paharul în zarea roșie de afară și... l-a dat peste cap, împăcat cu sine. Parcă și greutatea din furca pieptului se mai ușurase. De afară nu se mai auzea nici un zvon. „Maranda o uitat să se mai întoarcă. Ia
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
în eternitate), drumuri, visuri etc. Și, cum alambicul-iad transformă trupul verii adunat în prune făcându-l alcool, tot la fel imaginația poetului preschimbă în artă toată comoară de amintiri strânsă prin timp. Călătorind, așadar, printre firele de nisip ale amintirilor, cântărind zădărnicia alergării după mirajul statorniciei - Te chem mereu, te fură depărtarea -, Florentin Popescu trăiește revelația gratuității alegerii între formele înșelătoare ale realității (Țin alături în palmă / două fire mici de nisip / și-n timp ce mă ncearcă-ntrebarea / de-a ști
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
pe ea, / precum ies șobolanii anunțând ciuma, și, totodată, ard cu flăcări mai înalte decât spaima din creier, fiind ca niște țăruși, mai înalte decât coloanele templelor. Exersarea slovei este ritualică, așa cum ritualic construiește tatăl gardul din grădină, din secvențe cântărite cu grijă, pentru că între litere este respirația cititorului: cititorule, tu mănânci cireșele pentru mine / nu-i bai, dar mai întâi sari gardul și fură-le. Fulgerul - alt laitmotiv al volumului -, sub care se împreunează lupii, e chiar mai singur decât
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
de portar, împodobit cu două coarne frumoase și o coadă lungă, arunca priviri deloc prietenoase către un înger. Diavolul ținea în mâini un lanț, de care erau legate sufletele celor condamnați la focul iadului. îngerul avea o balanță, cu care cântărea faptele săvârșite de suflete în viața pământeană. Fără să-și dea seama, tânărul lăcătuș s-a trezit spunând: „Fiule al lui Satan, tu, care înlănțui pentru vecie sufletele oamenilor, ai idee cum se prelucrează fierul? învață-mă cum să supun
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92335]
-
da sufletul, viteazul erou, Roland, a vrut să-și rupă sabia, pentru ca nimeni să nu o mai poată mânui. în acea epocă de început de Ev Mediu, în „care se poate fixa alcătuirea Cântecului lui Roland, se înșiră atâtea alte „cântări” de același fel, care, în secolul al XII-lea încă și al XIII-lea, se întind până în momentul când producția literară iese din anonimatul popular pentru a manifesta o individualitate care nu vrea să fie trecută cu vederea” (...) „S-a
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92334]
-
mai lungă a bateriilor utilizate. De asemenea, memoria fiind non-volatilă, datele nu se pierd la încetarea alimentării cu curent a cardului. SecureDigital (SD) - este dezvoltat de Matsushita Electronic Țcunoscută mai ales pentru produsele sale marca Panasonic), SanDisk și Toshiba și cântărește aproximativ două grame, putând fi utilizat de la playere digitale, camcorder-e, handheld- uri, aparate foto digitale ș.a. Cardul SD are o capacitate mare, este bazat pe memorie nonvolatilă și este rezistent la șocuri, după cum afirmă producătorii. Foarte multe aparate foto
Primii paşi în lumea fotografiei digitale by Florin Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91495_a_107361]
-
pe margine de crivat, am urcat în cerdacul bătrânului. De departe, mi s-a părut că moțăie în fotoliul lui, dar, când m-am apropiat, am băgat se seamă că privea spre mine cu ochii mijiți, ca și cum m-ar fi cântărit, întrebându-se: “Unde îi sunt gândurile? Îi sunt la cele ce avem de descusut sau...?” ― Sărut dreapta, părinte. ― Bine ai venit, dragule. Așează-te colea, pe fotoliul tău... Și începutul tălăzuirii noastre prin cele spuse și nespuse despre închinarea celor
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
revenisem de la muncile agricole de toamnă unde păpușoiul, sfecla, barabula refuză să-și multiplice de opt, zece și chiar șaisprezece ori zestrea vegetală, conform dobânzilor oferite de diverse case de ajutor pentru Țară și Popor. Ne uitam unii la alții cântărindu-ne, încercând să înțelegem ce naiba facem cu banii, adică de ce-i facem praf pe te miri ce în loc să-i strângem, să-i chibzuim, să-i înmulțim, să-i cămătărim... Și am fi rămas încă mult și bine în acestă meditație
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
tradițional de ochiu boului. Aha. Domnule, discuția cu dumneavoastră este nutritivă dar obligația mea este să vând. Doriți ghimber, ulei de măsline, wisky sau un vin de Malaga? Nu, drăguță, chestiile astea mă lasă nemuritor și rece, vorba poetului. Mie cântărește-mi 10 grame de magiun. Dar să fie de perje. MARȚIALII Acum o săptămână, pe la orele zece post meridian, cineva a bătut la ușă tocmai în momentul în care , pe micul ecran, Societatea de Culturalizare prin Cablu ne deconecta cu
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
prea mult în amănunte dar vreau să fac totuși o scurtă expunere privind aceste structuri. Eugen Macovschi și un cercetător american au făcut simultan cercetări asupra (bio)structurilor umane și nu numai (a sistemelor vii în general). Ei au și cântărit aceste sisteme vii, americanul cântărind și oameni. Amândoi au constatat că la momentul morții incintele în care se aflau respectivele sisteme vii s-au “ușurat”cu 30-33 g. Biochimistul român Eugen Macovschi a încercat să demonstreze că materia vie nu
Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare =. In: Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare by Dan Alexandru Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/545_a_749]
-
vreau să fac totuși o scurtă expunere privind aceste structuri. Eugen Macovschi și un cercetător american au făcut simultan cercetări asupra (bio)structurilor umane și nu numai (a sistemelor vii în general). Ei au și cântărit aceste sisteme vii, americanul cântărind și oameni. Amândoi au constatat că la momentul morții incintele în care se aflau respectivele sisteme vii s-au “ușurat”cu 30-33 g. Biochimistul român Eugen Macovschi a încercat să demonstreze că materia vie nu constă doar dintr-o singură
Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare =. In: Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare by Dan Alexandru Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/545_a_749]
-
se spune. Și cred că se observă asta la oameni. Încearcă tot felul de trucuri, pastile minune, chiar și operații fără (prea mare) rezultat. Ori nu reușesc să slăbească ori nu reușesc să mențină noua greutate. Unii ajung chiar să cântărească mai mult decât înainte! Repet, fără a lucra la cauza spirituală NU PREA VOR REUȘI SĂ SLĂBEASCĂ. Mă veți întreba deci: ce este de făcut? Și cum de totuși unii au reușit să slăbească și să se mențină? Din două
Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare =. In: Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare by Dan Alexandru Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/545_a_749]
-
Descoperisem îndoiala și chiar necesitatea îndoielii. Vechea mea încăpățînare de a crede fără rezerve mi se părea acum un fel de orbire. M-am gândit că, pentru a nu greși, trebuia să caut în orice idee și contrariul ei, să cântăresc. Dreptatea nu stă pe un singur talger, mi-am zis, ci în balanță, în cumpăna dreaptă a ambelor talgere. Toate raționamentele mele au început astfel să devină procese. Orice gândeam, căutam și reversul. Oricărei lumini, îi căutam umbra. Oricărei vorbe
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
M-am suit în el și m-am culcat din nou. "Să mă ducă unde-o vrea, mi-am zis. Până la celălalt capăt al lumii." Nu știu cât am dormit. M-am pomenit în gara asta pustie. 6. Bănuiesc, domnilor, că-mi cântăriți afirmațiile, întrebîndu-vă ce e adevărat în ele. Nu vă grăbiți să trageți o concluzie, vă rog. Dealtfel, vă înțeleg reticențele. Destul de des, omul e un fel de romancier ratat al propriei sale vieți. Povestește lucruri pe care nu le-a
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]