174,775 matches
-
care Ostrom și cercetătorii afiliați „Școlii de la Bloomington”, dar și autorii capitolelor din acest volum analizează problemele de acțiune colectivă este denumit Cadrul de Analiză și Dezvoltare Instituțională, pe care îl vom descrie pe larg în secțiunea următoare. 1.3. Cadrul de Analiză și Dezvoltare Instituțională Cadrul de Analiză și Dezvoltare Instituțională (CADI) reprezintă răspunsul lui Ostrom la întrebarea: „Putem identifica părțile componente, gramatica, alfabetul fenotipului comportamentului social, precum și factorii care stau la baza regulilor, legilor fizice și comunităților?” (Ostrom, 2005
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
de la Bloomington”, dar și autorii capitolelor din acest volum analizează problemele de acțiune colectivă este denumit Cadrul de Analiză și Dezvoltare Instituțională, pe care îl vom descrie pe larg în secțiunea următoare. 1.3. Cadrul de Analiză și Dezvoltare Instituțională Cadrul de Analiză și Dezvoltare Instituțională (CADI) reprezintă răspunsul lui Ostrom la întrebarea: „Putem identifica părțile componente, gramatica, alfabetul fenotipului comportamentului social, precum și factorii care stau la baza regulilor, legilor fizice și comunităților?” (Ostrom, 2005, p. 9). Altfel spus, „putem cerceta
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
structuri?” (Ostrom, 2005, p. 5). CADI reprezintă construcția teoretică prin care se oferă un răspuns acestor întrebări și prin care este vizată înțelegerea instituțiilor ce influențează comportamentul indivizilor în general, strategiile acestora, în particular, și așteptările lor privind comportamentele celorlalți. Cadrul s-a format în contextul confruntării cu două probleme principale: în primul rând, necesitatea unui limbaj unificat care să abordeze instituțiile, înțelese ca reguli și norme ; în al doilea rând, necesitatea unui cadru capabil să explice cooperarea dintre indivizi, dat
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
particular, și așteptările lor privind comportamentele celorlalți. Cadrul s-a format în contextul confruntării cu două probleme principale: în primul rând, necesitatea unui limbaj unificat care să abordeze instituțiile, înțelese ca reguli și norme ; în al doilea rând, necesitatea unui cadru capabil să explice cooperarea dintre indivizi, dat fiind faptul că modelele clasice din teoria jocurilor prezic că rezultatele interacțiunilor sociale nu vor fi Pareto optime , în pofida cercetărilor empirice și studiilor experimentale care sugerează contrariul (vezi spre exemplu McKelvey, Palfrey, 1992
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
în dileme repetate de un număr finit de ori; (3) echilibrul Nash nu oferă predicții bune la nivel individual; (4) indivizii nu învață echilibrul Nash în dileme repetate (Ostrom, 1998, p. 5). Cu alte cuvinte, indivizii nu sunt detașați de cadrul contextual în care au loc interacțiunile sociale, ci mai curând internalizează regulile și normele funcționabile într-un spațiu dat, prin intermediul cărora depășesc problemele de cooperare. Așadar, CADI oferă explicații pentru comportamentul uman în situațiile în care indivizii se confruntă cu
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
prin intermediul cărora depășesc problemele de cooperare. Așadar, CADI oferă explicații pentru comportamentul uman în situațiile în care indivizii se confruntă cu probleme de acțiune colectivă și bunuri comune, vizând în primul rând consistența cu rezultatele empirice și studiile experimentale. Structura cadrului poate fi descrisă general astfel: participanții în roluri cunoscute aleg între acțiuni, fiind condiționați de controlul asupra deciziei, de informațiile pe care le dețin, de rezultatele pe care le așteaptă și de costurile și beneficiile aferente rezultatelor (Ostrom, Basurto, 2009
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
din ce în ce mai dificilă pe măsură ce grupul se extinde (cetățenii unui stat). 1.3.2. Arena de acțiune „O arenă reprezintă pur și simplu situația în care se desfășoară un anumit tip de acțiune” (Ostrom, 1990, p. 68). Elaborând, arena de acțiune reprezintă cadrul social în care participanții își vor defini strategiile și vor interacționa, fiind condiționați de pozițiile pe care le ocupă, de nivelul de informație pe care îl dețin asupra situației și de potențialele costuri și beneficii aferente rezultatelor. Interacțiunile indivizilor pot
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
6). Arena de acțiune constituie structura jocului, cu mențiunea că, spre deosebire de teoria non cooperativă a jocurilor în varianta clasică, ce nu ține cont de variabile exogene, Ostrom acordă atenție și acestui tip de variabile, ceea ce poate crește capacitatea explicativă a cadrului. Arena de acțiune este constituită din situația de acțiune și participanții care interacționează sistematic. Situația de acțiune. Ostrom afirmă că „situația de acțiune reprezintă spațiul social în care participanții cu preferințe diverse interacționează, schimbă bunuri și servicii, rezolvă probleme, se
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
alte modele deosebit de simplificate ale interacțiunilor, capabile să ofere predicții deductive în privința rezultatelor, CADI oferă explicații inductive, ce pornesc de la observațiile empirice asupra comportamentului uman. Prin urmare, deși formularea de predicții poate fi într-adevăr dificilă, compromițând capacitatea deductivă a cadrului, comportamentele studiate sunt autentice, facilitând în același timp înțelegerea motivațiilor care au stat la baza comportamentului. Cadrul nu se limitează doar la oferirea de explicații teoretice, ci încearcă să reprezinte fundația politicilor publice care să funcționeze ca reguli într-un
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
ce pornesc de la observațiile empirice asupra comportamentului uman. Prin urmare, deși formularea de predicții poate fi într-adevăr dificilă, compromițând capacitatea deductivă a cadrului, comportamentele studiate sunt autentice, facilitând în același timp înțelegerea motivațiilor care au stat la baza comportamentului. Cadrul nu se limitează doar la oferirea de explicații teoretice, ci încearcă să reprezinte fundația politicilor publice care să funcționeze ca reguli într-un spațiu dat. Cadrul poate fi aplicabil și analizei de politici, încât ține seama de acțiunile indivizilor în
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
sunt autentice, facilitând în același timp înțelegerea motivațiilor care au stat la baza comportamentului. Cadrul nu se limitează doar la oferirea de explicații teoretice, ci încearcă să reprezinte fundația politicilor publice care să funcționeze ca reguli într-un spațiu dat. Cadrul poate fi aplicabil și analizei de politici, încât ține seama de acțiunile indivizilor în situații în care aceștia dețin controlul (Koontz, 2003, p. 3), anticipează tipare comportamentale și sancțiuni formale sau simbolice pentru non cooperare (Siddiki et al., 2011). De
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
și sancțiuni formale sau simbolice pentru non cooperare (Siddiki et al., 2011). De altfel, cercetările empirice efectuate fie analizează rezultatele politicilor publice trecute sau funcționale, fie propun soluții de politici pentru problemele observate . 1.3.4. Criteriile de evaluare Aplicabilitatea cadrului asupra politicilor publice determină două posibilități de evaluare a acestora: ex ante și post factum (Polski și Ostrom, 1999). Metoda ex ante nu presupune ca primă etapă stabilirea unui obiectiv final, ci parcurgerea graduală a elementelor constitutive CADI, identificarea variabilelor
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
a depășit 9 mii, în timp ce în România acesta depășește 10 mii, ceea ce - ca și numărul din ce în ce mai mic al elevilor - reprezintă un declin față de valorile înregistrate în urmă cu trei ani în ambele regiuni. Numărul de elevi ce revin la un cadru didactic este oarecum mai mic în județele din Ungaria, decât în cele din România, media regională în Dél-Alföld fiind de 10 elevi/profesor, în timp ce în Regiunea Vest aceasta este 13 elevi/profesor, indicele s-a schimbat în decursul a trei
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
trebui să varieze împreună. Colonizarea sau grefarea versiunii neoinstituționaliste a Școlii de la Bloomington asupra altor teorii sau metodologii - în acest caz, cele antropologice și monografice care s-au ocupat anterior de subiect ori de subiecte similare - este posibilă datorită flexibilității cadrului de analiză al primeia. Această calitate i-a fost deseori remarcată și recunoscută (Ostrom, 2005; Aligică și Boettke, 2009; Terpe și Matei, 2009). 4.3. Introducerea cazului Pentru perioada obștii vechi pornim de la metoda dezvoltată de H. Stahl și numită
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
personală și numărul membrilor capabili de muncă ai gospodăriei, ar fi introdus alte inegalități. Această chestiune nu este, în sine, importantă pentru discuția de față. Ceea ce este important pentru moment este doar să nu plecăm de la premisa egalității într-un cadru idilic. Cea mai importantă mențiune cu privire la cele mai remarcabile aranjamente obștești provine de la Dimitrie Cantemir: Ceea ce am spus mai sus despre țăranii vecini moldoveni nu se potrivește pentru locuitorii din trei ținuturi ale Moldovei, care, ce-i drept, nu țin
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
prin acțiune individuală (sau prin forme colaborative de acțiune colectivă voluntară - firme) și distribuite prin schimb. Această evoluție a fost făcută posibilă de creșterea raportului dintre resurse și nevoi, datorată creșterii productivității , ceea ce a permis căutarea libertății individuale într-un cadru civil. În această interpretare, individualismul este fructul civilizației: stilul de viață făcut posibil de bogăția generată de diviziunea muncii și sistemele din ce în ce mai avansate de liber schimb. Henri Stahl a sesizat în mod corect că este vorba despre rămășițele unei organizări
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
cadre medii și 3infirmiere. Începând cu anul 1965 când intreprinderea Minieră Moldova Nouă a intrat în exploatare, dezvoltarea economică a zonei a dus la creșterea importantă a populației devenind necesară construirea unui spital modern. Astfel în9 iulie 1976 într-un cadru festiv este dat în folosință Spitalul Orășenesc Moldova Nouă în clădirea în care funcționează și astăzi, în clădirea fostului spital organizându-se un leagăn de copii. Pe parcurs structura organizatorică s-a modificat de mai multe ori ajungând actual la
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
acela care a dat bani pentru cumpărarea unui imobil, conform aliniatului 2 de la articolul 1737, conserva privilegiul sau prin transcripŃia titlului care constată destinaŃia împrumutării și trecerea asupra să a tuturor drepturilor vânzătorului”. Pentru protecŃia cumpărătorilor s-a instituit un cadru juridic al asigurării calităŃii lucrurilor care se dobândesc în temeiul contractelor de vânzare — cumpărare comercială. S-au introdus noi reglementări care evidenŃiază astfel două noi obligaŃii ale vânzătorului care nu sunt incluse în rândul celor tradiŃionale și sunt legate de
CONTRACTUL DE VÂNZARE CUMPĂRARE COMERCIALĂ by Mihai Vintilă () [Corola-publishinghouse/Administrative/676_a_2693]
-
vânzătorului care nu sunt incluse în rândul celor tradiŃionale și sunt legate de obligaŃia informării cumpărătorului precum și de obligaŃia de securitate. Această din urmă care atrage la rândul ei răspunderea pentru orice daune produse prin exploatarea normală a bunului vândut. Cadrul juridic care reglementează aceste obligaŃii este format din: O.G. nr 21/ 1992 privind protecŃia consumatorilor Legea 449/ 2003 privind vânzarea produselor și garanŃiile acestora Legea 240/ 2004 privind răspunderea producătorilor pentru pagubele generate de produsele cu defecte Potrivit O.
CONTRACTUL DE VÂNZARE CUMPĂRARE COMERCIALĂ by Mihai Vintilă () [Corola-publishinghouse/Administrative/676_a_2693]
-
necomercial, filantropic dacă sunt însoŃite de menŃiunea clară că destinatarul nu are obligaŃia de aplăti sau returna produsul dacă alege să-l cumpere. CAPITOLUL VI Contractul de vânzare — cumpărare — model comentat Elementele descrise mai sus în cadrul prezenței lucrări au creat cadrul înŃelegerii implicaŃiilor juridice pentru fiecare parte componentă a contractului de vânzare — cumpărare. Pentru o exemplificare concretă a acestor elemente prezint un model de contract care departe de a fi perfect subliniază în integralitatea să problemele dezbătute în mod teoretic transformându
CONTRACTUL DE VÂNZARE CUMPĂRARE COMERCIALĂ by Mihai Vintilă () [Corola-publishinghouse/Administrative/676_a_2693]
-
de transferul mărfii, transferul proprietăŃii, punctele de încărcare, cheltuielile părŃilor, costurile legate de asigurarea mărfurilor. ObligaŃiile vânzătorului anume aceea de a preda lucrul vândut și aceea de a răspunde pentru lucru au fost abordate detaliat. Am făcut referiri și la cadrul juridic care reglementează prin legi dedicate aspecte privind protecŃia consumatorilor, vânzarea produselor și garanŃiile acestora dar și răspunderea producătorilor pentru pagubele generate de produsele cu defecte. ObligaŃiile cumpărătorului ca parte importantă a contractului de vânzare — cumpărare comercială au fost prezentate
CONTRACTUL DE VÂNZARE CUMPĂRARE COMERCIALĂ by Mihai Vintilă () [Corola-publishinghouse/Administrative/676_a_2693]
-
variațiuni pe aceeași temă, ea se poate regăsi și în alte state prospere, cu dimensiuni mai reduse, ale continentului nostru precum Grecia, Danemarca, Olanda, care beneficiază de un liberalism fără adversari notabili după prăbușirea comunismului și implozia URSS. în acest cadru, alegeri "adevărate" am mai avea doar în Europa de Est, unica zonă în care se mai pune chestiunea opțiunii pentru o structură socială capitalistă sau reîntoarcerea la comunism. Opinia autorului conține o notă de umor amar: Vom ieși cu adevărat la lumină
Epistolar portughez (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9423_a_10748]
-
este lipsa de consistență a materialului verbal. Risipitor, cum spuneam, criticul răspândește în jur metafore frumoase și răsucește mereu, ingenios, frazele: atât de ingenios, încât lectura devine obositoare. El nu pare să facă distincție între etapa preliminariilor, cea a deschiderii cadrului, a expunerii, argumentației și concluziilor. Toate vin deodată, iar frazele, ca și fazele, ajung să se incomodeze una pe alta. Acumularea este, practic, imposibilă, fiindcă "exploziile" apar la tot pasul, și de la bun început. Gradația și tensionarea textului critic sunt
Senzații de hârtie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9471_a_10796]
-
în particular. Întregul univers imagistic este, astfel, o demonstrație privind natura convențională a informației vizuale, dar și o denunțare a instabilității și a iluziei percepțiilor. Portretele, sume de imagini reductibile, restituie individul regnului, elementul categoriei și devin noțiuni care transcend cadrul particular al formelor, fie ele vegetale, animale sau minerale. Imaginarul arcimboldesc ajunge, în felul acesta, o friză de concepte plastice, mărturie a unei vocații integratoare, dar și o formă de a sancționa labilitatea privirii. Pentru că imaginea, așa cum o percepem noi
Gheorghiu și Arcimboldo by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9480_a_10805]
-
autonomia cu controlul și viziunea de ansamblu cu diversitatea. E o banalitate să spun că toate aceste pseudosoluții nu fac decît să accentueze pînă la patologic formalismul creării de "dosare" și "comisii" care au din ce în ce mai puțină legătură cu realitatea muncii cadrului didactic. Acestuia - în disprețul specializării lui - i se cere să fie funcționar administrativ (ce întocmește dosare - care se multiplică și se schimbă într-un ritm halucinant), manager (care atrage și distribuie fonduri în cadrul departamentelor), reprezentat de relații publice, "conducător al
Învățămăntul universitar by Mihai Maci () [Corola-journal/Journalistic/9486_a_10811]