7,454 matches
-
ghemuit; răsturnare lentă înainte și înapoi (fete); roata laterală; stând pe mâini rostogolire. Linii acrobatice (cuprinzând elementele însușite) 2. Sărituri la aparate săritură în sprijin ghemuit pe lada așezată transversal, urmată de săritură cu extensie; săritură în sprijin depărtat peste capră cu întoarcere de 90o. Jocuri sportive 1. Baschet Procedee tehnice folosite în atac: prinderea, ținerea și pasarea mingii cu două mâini de la piept, din deplasare; oprirea într-un timp; pivotarea; dribling cu variații de ritm; aruncarea la coș de pe loc
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
înainte din ghemuit în depărtat; rostogolire înapoi cu picioarele apropiate și întinse; roata laterală; răsturnare lentă înainte și înapoi (fete); răsturnare prin stând pe mâini (băieți). Linii acrobatice (cuprinzând elementele însușite) 2.Sărituri la aparate săritura în sprijin depărtat peste capră, cu întoarcere de 90; săritura în sprijin depărtat pe lada așezată transversal, trecere în sprijin ghemuit, urmată de coborâre prin săritură cu extensie. Jocuri sportive 1. Baschet Procedee tehnice folosite în atac: pasa cu două mâini de la piept, de pe loc
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
linii acrobatice alcătuite din 3-4 elemente; exercițiu acrobatic liber ales. 2. Sărituri la aparate săritura cu rostogolire înainte pe ladă; săritura în ghemuit pe lada așezată transversal, urmată de săritura cu extensie și întoarcere 180; săritura în sprijin ghemuit peste capră. Jocuri sportive 1. Baschet Procedee tehnice folosite în atac: pasa cu una și două mâini, între 2-3 jucători, din deplasare cu și fără schimbarea locurilor; pasa lungă de contraatac; dribling alternativ; oprirea în unu și doi timpi, urmată de pivotare
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
de Curtea-Veche de Mateiu I. Caragiale, privit din perspectiva unei mistici via negativa, articolele despre Ion Creangă, textul despre „scenariile justițiare” veterotestamentare, de tip „moarte pentru moarte”, din literatura română (cu o comparație între Miorița, Baltagul de Mihail Sadoveanu și Capra cu trei iezi de Ion Creangă), „ciclul” dedicat lui Mihai Eminescu (tema „irealitatea existenței”) și capitolul Lumea și oglinda, unde sunt analizați prozatorii George Bălăiță, Mircea Cărtărescu, Adrian Oțoiu și Mariana Ionescu. „Lectura asociativă” (și comparatistă) practicată de S. presupune
SORESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289798_a_291127]
-
plăcute Împrejurimi din Munții Liban. La Araba, nu departe de Seyda, Îmi ajunse la urechi numele acelei doamne originale, Esther Stanhope, care se autointitula „regina din Palmira”. Mi s-a spus că poruncise sacrificarea și Îngroparea unei Întregi turme de capre, plătindu-i pe cei care Îndepliniseră ordinul, iar aceasta doar pentru că vreo câteva dintre animale sufereau de scabie. Lady Esther Stanhope proceda astfel cu intenția de a preveni epidemiile care s-ar fi putut ivi În urma consumului de carne și
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
noi să ne alăturăm, Împreună cu două cămile, acelui galat care număra acum douăsprezece animale. Trebuia să ne luăm provizii pentru aproximativ zece sau douăsprezece zile - Îmbrăcăminte și ceva medicamente. Fiecare cămilă ducea În spate câte două burdufuri din piele de capră pentru transportarea apei, având În vedere că nu găseam apă decât la trei-patru zile. Și fiecare cămilă avea conducătorul ei, care stătea călare, iar blana ei, În treacăt fie spus, era plină de paraziți. Kirkor, un negustor armean din Bagdad
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
M-am ridicat somnoros și tot atunci servitorul Îmi arătă că hoții Îmi tăiaseră desaga la unul din capete și scoseseră din ea bocceaua cu cele mai bune haine pe care le aveam. Îmi amintesc că peste noapte auzisem niște capre behăind În apropierea cortului: probabil că hoțul le-a adus acolo pentru a-și duce la Împlinire fapta cu mai multă siguranță. Tătarul Începu să facă gălăgie, amenințând că, o dată ajunși la Bagdad, va cere ca șeicul să fie arestat
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
de cal decât cu cea provenită de la alte animale. Probabil că aceasta este și cauza acelei idei ciudate. Afganii au și ei o metodă specială de tratament pentru vindecarea febrei nervoase. Ei Învelesc pacientul În pielea unui animal sacrificat recent (capră sau oaie). Bolnavul transpiră din abundență și este lăsat toată noaptea În această stare. Se spune că decoctul de tărâțe este un bun sudorific - dar, din moment ce se consideră a fi prea blând, nu este folosit prea des. Nativii din Orient
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
de către persoanele cu o constituție firavă și de către copii. Cumisul este o băutură gustoasă, ușor excitantă și alcoolică, aceasta datorită faptului că este produsă prin fermentație. Prepararea sa constă În introducerea laptelui de iapă Într-un burduf din piele de capră tratată cu mirodenii și care este apoi agitat În repetate rânduri până când conținutul Începe să fermenteze. După părerea kirghizilor, cumisul este mult mai bun dacă laptele provine de la iepe de diferite culori. Cu cât e mai proaspăt, cu atât este
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
petreacă ziua În pivnițe sub pământ, căci altminteri trebuie să acopere fiecare deschizătură a locuinței lor cu tattis (preșuri făcute din rădăcină de Andropogon muriaticum), pe care le stropesc mereu cu apă296. Pentru dușuri-băi, umpleam un burduf din piele de capră cu apă bună și proaspătă, pe care mi-o turnam apoi pe cap. În afară de curățenie și efectul răcoritor pe care Îl asigură aceste băi, ele exercită o influență benefică asupra pielii și a sistemului nervos, precum și asupra plămânilor, stomacului, rinichilor
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
mac) fumându-și pipa (huka), În timp ce freacă macul cu mâinile Într-un vas cu apă, pe care mai apoi o strecoară printr-o pânză și o bea. E tatuat pe braț. În spatele lui poate fi văzut burduful din piele de capră, care conține apă. Planșa 11348 Kar-Khana Abkari (distilerie) Și cel care distilează, și băutorul sunt mahomedani. Acest mod de distilare este totuși imperfect. Planșa 12 Facsimil al unui Badela (document) prin care autorul acestei lucrări este numit din nou medic
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
care și Premiul Asociației Oamenilor de Teatru și Muzică (1986), Premiul Ministerului Culturii (2003). Cartea care l-a consacrat pe S. este romanul Niște țărani (Premiul revistei „Săptămâna”, Premiul „Ion Creangă” al Academie), ce înfățișează un sat oltean izolat, Cornu Caprei, cățărat în parte pe dealuri păduroase, stăpânit încă de rânduieli patriarhale, inclusiv de sărăcia inerentă înapoierii. În scenă sunt aduși în special țărani asemănători cu cei din Moromeții, în frunte cu Năiță Lucean, aproape o „copie” a lui Ilie Moromete
SARARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289490_a_290819]
-
Clipa. Apariție episodică în primul roman, comunistul Dumitru Dumitru, prim-secretar al comitetului raional de partid, devine aici o prezență centrală. Rezultă, din propriile rememorări, că refuzând, în etapa de început a cooperativizării, să aprobe arestarea unui țăran de la Cornu Caprei incomod pentru birocrați, nu altul decât Năiță Lucean, se pomenește până la urmă arestat și internat în lagăr, împreună cu cel pe care îl apărase. Reabilitat după un număr de ani, promovat în funcția de secretar al comitetului județean, el personifică, în
SARARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289490_a_290819]
-
neezitând să se autoridiculizeze în Ce față (în loc de prefață), din Obiceiuri de nuntă la cangurii șchiopi (1979). În Mersul pe jos (1988) U. schimbă din nou registrul umoristic: prelucrează basme arhicunoscute și le transformă în „basme economicoase pentru părinți grăbiți” (Capra cu trei nurori), parodiază balade ca Toma Alimoș, dar și zodiacul chinezesc, alcătuiește o savuroasă Carte de bucăți cu rețete culinare absurde sau închipuie un „dicționar amuzant”. În alte cărți, fie că este vorba despre Duminică la iarbă verde (1985
UDREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290323_a_291652]
-
fâșteică” de arătură sau chiar deloc, cei mai mulți își duc veacul în cocioabe betegoase, umblă desculți, poartă, dacă au, căciulă iarna și vara sau umblă pe ger și arșiță cu capul descoperit. Hrana se compune din grăunțe fierte, păsat, lapte de capră sporit cu apă, pâine amestecată cu mălai - aceasta în condiții de „prosperitate” - ori, în vremi de restriște, adică în mod obișnuit, din ștevie, mujdei de usturoi, fiertură de urzici, de fasole, praz, susai, de rădăcini chiar, iar când ghearele foamei
STANCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
zicea că nu o doare Ursul păcălit de vulpe-Ion Creangă Și-a venit și găinușa Ca să ouă mărgelușa. Punguța cu doi bani-Ion Creangă Dar ...muieți-s posmagii oare? Că de nu,mai bine este La spânzurătoare. Povestea unui om leneș-Ion Creangă Caprele de bucurie Horă mare au pornit Și vor fi jucând și astăzi Dacă n-or fi obosit. Capra cu trei iezi-Ion Creangă Avea cisme noi jupânul Și și-ambogățit stăpânul. Motanul Încălțat-Charles Perrault Priveau părinții cu nesaț Spre cămășile de nea
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
Punguța cu doi bani-Ion Creangă Dar ...muieți-s posmagii oare? Că de nu,mai bine este La spânzurătoare. Povestea unui om leneș-Ion Creangă Caprele de bucurie Horă mare au pornit Și vor fi jucând și astăzi Dacă n-or fi obosit. Capra cu trei iezi-Ion Creangă Avea cisme noi jupânul Și și-ambogățit stăpânul. Motanul Încălțat-Charles Perrault Priveau părinții cu nesaț Spre cămășile de nea, Dar din toți ,unul avea Aripă în loc de braț. Cei 11 cocori-H.Ch. Andersen Păsările nu-l primeau, Îl
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
de Eol, învăluie tot arhipelagul, împrăștiind peste acareturile bătăturii regale frunze galbene și grele de mesteacăn. Vântul susură șoptit prin tufișurile de dafini și ciulini uscați. Robii se duc alene la culcare. Animalele s-au tolănit în cotețe. Numai o capră își mai alăptează iedul. Bătrânul câine Argos, singura ființă care îl recunoscuse pe Ulise la întoarcere, trage să moară pe mormanul său de gunoi „mâncat de jeg, de viermi și de gângănii” (Murnu, XVII, 400). Păsările au adormit de mult
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
va fi comparat, deoarece - scrie Șerban Cioculescu - „de la Mihail Sadoveanu încoace, marele lui prieten, nimeni nu a reușit să îmbine artă povestirii cinegetice cu vibrația simțirii, într-o formă proprie”. P. își relevă bogatele cunoștințe de naturalist în lucrări precum Capră neagră (1957), Vulpea (1957) și Mamifere din România (I-II, 1971, în colaborare cu Vasile Homei) ori în române, cum se întâmplă în Inima pădurii (1986). Dar mai la îndemână îi este povestirea, exersata cu succes în culegerile Întâlniri cu
POP-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288889_a_290218]
-
urs la pănțăruș, Întâlniri neașteptate și Pași prin lumea păsărilor, i-au fost traduse în limba germană, o versiune semnată de Yves Auger apărând și în franceză - Rencontres avec leș bêtes (Neuchâtel, 1973). SCRIERI: După focul de armă, București, 1956; Capră neagră, București, 1957; Vulpea, București, 1957; Din fauna noastră, București, 1959; Întâlniri cu animale, pref. Demostene Botez, București, 1960; Hoinăreli prin natura (în colaborare cu Demostene Botez), București, 1961; Instantanee din viața animalelor, București, 1964; Pași prin lumea păsărilor, București
POP-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288889_a_290218]
-
de crime și textul se organizează sub forma unei anchete. Rezolvarea presupune recurgerea la un deloc binevenit efect de senzațional: ucigașul nu e racolat dintre cei care alcătuiesc fauna sordidă a locului (personaje reușite ar fi Îngeru’ sau omul cu caprele), ci este „subomul”, creatură cu aspect de maimuță, ins tarat psihic, refugiat pentru totdeauna în mină. Nu parabola, destul de anemică, interesează - moartea concomitentă a anchetatorului și a „subomului” -, ci configurarea atmosferei de sfârșit de lume din acest cadru închis. Război
POPESCU-21. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288942_a_290271]
-
din interior. Copilăria renăscută face apele de argint, întunecă „povârnișul viei” într-un „praf de soare”, albește livezile cu „pulbere de lună”, ridică din hornul fiecărei case „un crin înalt de fum”, preschimbă „căsuțele răzlețe din satul Izvorani” în „mici capre cățărate pe-o râpă de lumină”. Dacă Pe Argeș în sus este cartea cărților lui P. și una dintre capodoperele poeziei românești, în versurile din Satul meu (1925) poetul își devine propriul epigon. Cartea e un soi de monografie a
PILLAT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288815_a_290144]
-
din Scutul Minervei (1933), Țărm pierdut (1937), Balcic (1940) au parcă eleganța statuilor grecești și, traversându-le, se naște sentimentul înaintării printre colonade. O seamă de poezii din Țărm pierdut restituie un univers păstoresc, adus din timpuri mitice, când „Clopoțeii caprelor sunau răcoare / De ape vii printre măslini și eucalipți” și când fauni tineri ședeau pe pietre albe, lângă ciobani, învățându-i să cânte din nai, în timp ce din „marea limpede” răsărea, printre scoici și alge, câte un chip de „zeu tăcut
PILLAT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288815_a_290144]
-
de la o școală oarecare umblă desculț și nu răspunde oamenilor la salut, în schimb salută vitele și câinii, un alt personaj, fără să aibă înclinațiile zoofile ale băiatului din Cătunul lui Faulkner, ce aleargă dement după o vacă, își adoră capra și nu iese nicăieri fără ea, iar o femeie, sărind noaptea pe o fereastră, nimerește într-un pom și adoarme agățată de crengi. Este vorba despre un sat în care o bătrână a murit nu la multă vreme după ce satul
POPESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288929_a_290258]
-
mai adecvată lirismului lui R., mizând pe umor, ironie și sarcasm dezabuzat: „Nu șovăi în viață, de ești bărbat întreg:/Bărbații șovăielnici doar firimituri culeg”; „...Iar dacă știi că nu știi, dar totuși vrei să știi,/ Fă-ți din știință capră și mulge-o zi de zi”; „La-nchidere de carte, proverbul cel mai scurt:/Fii înțelept, fii rege, dar suflă și-n iaurt”. Marcă a derutei permanente de a găsi matca într-un spațiu în care apetitul pentru literatură nu
RACHICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289078_a_290407]