2,246 matches
-
și În cele mai hilare contexte carnavalești) este dublată de combinația măștilor. Punând În antiteză costumarea solemnă specifică paradelor militare („uniforma de gală” care afirmă obligațiile indivizilor prinși În carcasa pozițiilor și rangurilor instituționale) cu „fantasia” (măștile și costumele de carnaval): În timpul carnavalului este normal să vezi un „bandit” dansând cu un „șerif” sau o figură „cap de mort” dansând cu o „tânără fată”. Acest fapt constituie chiar esența carnavalului ca rit național: combinarea și conjugarea elementelor simbolice (sau reale) care
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
cele mai hilare contexte carnavalești) este dublată de combinația măștilor. Punând În antiteză costumarea solemnă specifică paradelor militare („uniforma de gală” care afirmă obligațiile indivizilor prinși În carcasa pozițiilor și rangurilor instituționale) cu „fantasia” (măștile și costumele de carnaval): În timpul carnavalului este normal să vezi un „bandit” dansând cu un „șerif” sau o figură „cap de mort” dansând cu o „tânără fată”. Acest fapt constituie chiar esența carnavalului ca rit național: combinarea și conjugarea elementelor simbolice (sau reale) care reprezintă câmpuri
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
carcasa pozițiilor și rangurilor instituționale) cu „fantasia” (măștile și costumele de carnaval): În timpul carnavalului este normal să vezi un „bandit” dansând cu un „șerif” sau o figură „cap de mort” dansând cu o „tânără fată”. Acest fapt constituie chiar esența carnavalului ca rit național: combinarea și conjugarea elementelor simbolice (sau reale) care reprezintă câmpuri antagonice sau contradictorii. Astfel costumația de carnaval creează un spațiu social al Întâlnirilor, medierii și polisemiei sociale. În ciuda diferențelor și incompatibilităților exprimate de costume, fiecare participant se
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
dansând cu un „șerif” sau o figură „cap de mort” dansând cu o „tânără fată”. Acest fapt constituie chiar esența carnavalului ca rit național: combinarea și conjugarea elementelor simbolice (sau reale) care reprezintă câmpuri antagonice sau contradictorii. Astfel costumația de carnaval creează un spațiu social al Întâlnirilor, medierii și polisemiei sociale. În ciuda diferențelor și incompatibilităților exprimate de costume, fiecare participant se află acolo pentru a se bucura și a se juca. ș...ț Costumele de carnaval contribuie la crearea unei lumi
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
sau contradictorii. Astfel costumația de carnaval creează un spațiu social al Întâlnirilor, medierii și polisemiei sociale. În ciuda diferențelor și incompatibilităților exprimate de costume, fiecare participant se află acolo pentru a se bucura și a se juca. ș...ț Costumele de carnaval contribuie la crearea unei lumi a medierii, Întâlnirilor și compensărilor morale. Ele produc un spațiu social care este cosmopolitan și universal, care este polisemic În cel mai Înalt grad. În carnavalul brazilian e loc pentru orice fel de ființe, personaje
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
bucura și a se juca. ș...ț Costumele de carnaval contribuie la crearea unei lumi a medierii, Întâlnirilor și compensărilor morale. Ele produc un spațiu social care este cosmopolitan și universal, care este polisemic În cel mai Înalt grad. În carnavalul brazilian e loc pentru orice fel de ființe, personaje, categorii, grupuri și valori. E ceea ce poate fi numit un spațiu social deschis, situat În afara oricărei ierarhii - poate un punct-limită În structura socială braziliană, atât de preocupată de modurile de a
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
de ființe, personaje, categorii, grupuri și valori. E ceea ce poate fi numit un spațiu social deschis, situat În afara oricărei ierarhii - poate un punct-limită În structura socială braziliană, atât de preocupată de modurile de a „intra” și de a „ieși”. Lumea carnavalului este o lume a conjucțiilor, permisivității și a glumei: o lume a metaforei (R. Da Matta, 1991, p. 41). Numeroasele descrieri etnografice sau istorice ale diferitelor tipuri de carnaval (J.C. Baroja, 1979; M. Bristol, 1985; A. Cohen, 1993; H. Cox
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
preocupată de modurile de a „intra” și de a „ieși”. Lumea carnavalului este o lume a conjucțiilor, permisivității și a glumei: o lume a metaforei (R. Da Matta, 1991, p. 41). Numeroasele descrieri etnografice sau istorice ale diferitelor tipuri de carnaval (J.C. Baroja, 1979; M. Bristol, 1985; A. Cohen, 1993; H. Cox, 1971; M.I.P. De Queiroz, 1992; C. Gaignebet, 1974; A. Guillermopinto, 1990; J. Gillmore, 1998; M.C. Heers, 1983, Riggio, 2004 etc.) ne arată că formele prin care se exprimă inversarea
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
moarte a omului simplu și a culturii populare care Îl reprezintă (vezi analizele din A. Cohen, 1993; R. Da Matta, 1991; M.C. Riggio, 2004; W. Shrum, J. Kilburn, 1996). Prin aceste caracteristici, excesul, Împreună cu inversiunea, apar drept elementele constitutive ale carnavalului, esențiale și inseparabile, asemenea celor două fețe ale unei monede. Comentând celebra descriere a carnavalului din Roma făcută de Goethe În anul 1788, Bahtin evidențiază dialectica exceselor și a transgresiunilor normelor sociale și, odată cu acestea, dialectica inversiunilor simbolice care dau
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Cohen, 1993; R. Da Matta, 1991; M.C. Riggio, 2004; W. Shrum, J. Kilburn, 1996). Prin aceste caracteristici, excesul, Împreună cu inversiunea, apar drept elementele constitutive ale carnavalului, esențiale și inseparabile, asemenea celor două fețe ale unei monede. Comentând celebra descriere a carnavalului din Roma făcută de Goethe În anul 1788, Bahtin evidențiază dialectica exceselor și a transgresiunilor normelor sociale și, odată cu acestea, dialectica inversiunilor simbolice care dau sens acestor acte aparent haotice și antisociale. Goethe subliniază Înainte de toate caracterul popular al acestei
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
anul 1788, Bahtin evidențiază dialectica exceselor și a transgresiunilor normelor sociale și, odată cu acestea, dialectica inversiunilor simbolice care dau sens acestor acte aparent haotice și antisociale. Goethe subliniază Înainte de toate caracterul popular al acestei sărbători, inițiativa poporului În celebrarea ei: „Carnavalul din Roma este o serbare care, la drept vorbiind, nu este dată poporului, ci pe care poporul și-o dă sieși”. De aceea, poporul nu se simte cu această ocazie ca unul ce a primit un dar și trebuie să
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
evlavie, pietate și respect, adică Îi lipsesc tocmai elementele manifestate În orice sărbătoare oficială. ș...ț Mai departe, Goethe subliniază suspendarea tuturor granițelor ierarhice, a tuturor gradelor și pozițiilor sociale, el scoate În relief familiarismul absolut care Însoțește petrecerea de carnaval: „Deosebirea dintre cei mari și cei mici pare să fie, pentru o clipă, suspendată: toată lumea se apropie, fiecare ia cu ușurință tot ce Întâlnește În cale, iar neobrăzarea și libertatea reciprocă este compensată prin bună dispoziție și umor general”. ș
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
mici pare să fie, pentru o clipă, suspendată: toată lumea se apropie, fiecare ia cu ușurință tot ce Întâlnește În cale, iar neobrăzarea și libertatea reciprocă este compensată prin bună dispoziție și umor general”. ș...ț Atmosfera degajată și familiară a carnavalului favorizează, de asemenea, indecența. Personajul Pulcinella Își permite deseori câte un gest obscen În prezența femeilor. În timp ce stă de vorbă cu femeile, se pricepe să imite, printr-o mișcare ușoară și necuviincioasă, Înfățișarea vechiului zeu al grădinilor din sfânta Romă
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
o explicație specială: Îmbinarea omorului cu nașterea este specifică concepției grotești a trupului și a vieții trupești. Această scenă, jucată pe o ulicioară din Roma, nu este altceva decât o mică dramă grotescă a trupului. (M. Bahtin, 1974, p. 272) Carnavalul se Încheie cu sărbătoarea focului: Este o grandioasă retragere cu torțe pe Corso și pe străzile alăturate. Fiecare participant la procesiune este obligat să ducă o lumânare aprinsă: „Sia ammazzato qui non porte moccolo!”, ceea ce Înseamnă „Moarte aceluia ce nu
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
voioasă, cu un salut prietenesc și afectuos, cu un compliment ori un elogiu echivalează perfect cu combinarea Încăierării de moarte și a actului facerii, așa cum se petrece În scena de pe ulicioară, descrisă mai sus (M. Bahtin, 1974, p. 274). Spațiul carnavalului este populat de manifestări care contrazic, violent, limitele normelor uzuale: contestarea regulilor sociale privind obligațiile derivate din statutul de gen, ascendența rasială, poziția nobiliară sau vârstă se realizează prin forme (cel mai adesea) hilare, dar care, prin aceasta, nu sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
nobiliară sau vârstă se realizează prin forme (cel mai adesea) hilare, dar care, prin aceasta, nu sunt mai puțin contestare, mai puțin vehemente, mai puțin subversive. Modele teoreticetc "Modele teoretice" Interpretările antropologice, istorice sau sociologice referitoare la semnificațiile și funcțiile carnavalului derivă din trei mari modele teoretice (D. Gilmore, 1998, pp. 27-36; vezi și C. Humphrey, 2001, p. 20): a) modelul funcționalist: carnavalul este o formă de punere Între paranteze, simbolică și controlată, a ordinii sociale, o eliberare, limitată În timp
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
vehemente, mai puțin subversive. Modele teoreticetc "Modele teoretice" Interpretările antropologice, istorice sau sociologice referitoare la semnificațiile și funcțiile carnavalului derivă din trei mari modele teoretice (D. Gilmore, 1998, pp. 27-36; vezi și C. Humphrey, 2001, p. 20): a) modelul funcționalist: carnavalul este o formă de punere Între paranteze, simbolică și controlată, a ordinii sociale, o eliberare, limitată În timp și spațiu, de povara obligațiilor derivate din statuturile și rolurile sociale (așa-numitul model al „supapei de siguranță” - the safety valve). Prin
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
derivate din statuturile și rolurile sociale (așa-numitul model al „supapei de siguranță” - the safety valve). Prin acest mecanism se obține o anulare (temporară) a nemulțumirilor grupurilor dominate și o reafirmare simbolică a ordinii și unității sociale; b) modelul conflictual: carnavalul reprezintă o formă de exprimare a rezistenței față de mai-marii zilei, o tehnică de contestare socială ce poate conduce la revoltă fățișă, un fel de rebeliune, miniaturală ca mijloace de luptă socială, dar efectivă ca rezultate; c) modelul simbolic (hermeneutic): carnavalul
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
carnavalul reprezintă o formă de exprimare a rezistenței față de mai-marii zilei, o tehnică de contestare socială ce poate conduce la revoltă fățișă, un fel de rebeliune, miniaturală ca mijloace de luptă socială, dar efectivă ca rezultate; c) modelul simbolic (hermeneutic): carnavalul este „o celebrare a ambivalenței”, care afirmă atât dezordinea, cât și ordinea, care contestă organizarea socială, dar o și confirmă, care aduce În scenă atât simboluri ale diferenței, cât și metafore ale unității sociale. În prima versiune, promovată, pe urmele
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
socială, dar o și confirmă, care aduce În scenă atât simboluri ale diferenței, cât și metafore ale unității sociale. În prima versiune, promovată, pe urmele lui É. Durkheim, de M. Gluckman (1977), N.D. Munn (1973) sau V. Turner (1982, 1983), carnavalul asigură menținerea echilibrului social (deoarece, după Întreruperea și inversarea ordinii, statu-quoul este restabilit și confirmat). Manifestările carnavalești confirmă modelul antropologic construit de V. Turner În jurul conceptelor de communitas și liminalitate: ele instituie intervale de eliberare de sub constrângerile societas, oferă posibilitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
socială. Într-o Încercare de sinteză În care releva atât potențarea formelor de exprimare a criticii, rezistenței, subversiunii și violenței, cât și modalitățile de deviere simbolică a revoltei fățișe, A. Cohen (1993, p. 129) susține că la Nothing Hill (Londra) carnavalul funcționează și ca „o instituție integratoare, Împrietenind oameni din clase sociale, grupuri etnice ori religioase diferite. ș...ț Acest eveniment poate să consolideze și să sprijine instituționalizarea ierarhiilor sociale și, În mod indirect, a structurilor de autoritate”. Ceea ce conduce la
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
ca „o instituție integratoare, Împrietenind oameni din clase sociale, grupuri etnice ori religioase diferite. ș...ț Acest eveniment poate să consolideze și să sprijine instituționalizarea ierarhiilor sociale și, În mod indirect, a structurilor de autoritate”. Ceea ce conduce la următoarea concluzie: „Carnavalul este un mecanism cultural care exprimă, camuflează și ușurează conflictele structurale fundamentale dintre stat și cetățean” (A. Cohen, 1993, p. 132). Această școală de gândire consideră deci că formele rituale care pun Între paranteze ordinea socială (rituri de inițiere, pelerinaje
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
este un mecanism cultural care exprimă, camuflează și ușurează conflictele structurale fundamentale dintre stat și cetățean” (A. Cohen, 1993, p. 132). Această școală de gândire consideră deci că formele rituale care pun Între paranteze ordinea socială (rituri de inițiere, pelerinaje, carnavaluri) sunt instituții culturale prin care se realizează deconstruirea imaginară a sistemului de ierarhii sociale și politice și experimentarea simbolică a unor modele alternative de Înțelegere a lumii - și că dialectica dintre refuzul ritual și modelarea simbolică are ca rezultat fixarea
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
rezultat fixarea și legitimarea normelor sociale. Potrivit celei de-a doua perspective teoretice, susținute de istorici precum R. Ladurie (1979), N.Z. Davis (1975), M. Bristol (1985), M. Ozouf (1976) sau de antropologi precum D. Gilmore (1998), M. Riggio (2004), carnavalul este o expresie a luptei de clasă și a conflictelor sociale, un exercițiu de rezistență Împotriva Puterii. Manifestările carnavalești din timpul răscoalelor sau revoluțiilor ar constitui un limbaj social al contestării și schimbării: „Episoadele parodice trimit mai puțin la o
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
conflictelor sociale, un exercițiu de rezistență Împotriva Puterii. Manifestările carnavalești din timpul răscoalelor sau revoluțiilor ar constitui un limbaj social al contestării și schimbării: „Episoadele parodice trimit mai puțin la o inovație a maselor revoltate, cât la formele ritualice de carnaval: ele sunt, În realitate, un mod de rupere de vechea lume și de afirmare, Într-un limbaj provocator sau amenințător, a legilor lumii noi” (M. Ozouf, 1976, p. 114). M. Bristol (1985) urmărește exprimarea simbolică a violenței plebee În carnavalurile
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]