2,933 matches
-
din zona carpatică se găsește pe teritoriul României (55%), după care urmează: Slovacia (16,5%), Ucraina (10,5%), Polonia (9.5%), Ungaria (4%), Cehia (2,5%), Serbia (2%). Pe teritoriul Slovaciei, unde se întâlnesc Munții Tatra (cel mai înalt sector carpatic prelungit și pe teritoriul Poloniei) s-a conturat o zonă pentru turismul montan în Valea Poprad (cu stațiunile: Strbské Pleso, Tatranská Polianka, Tatranská Lomnica). În Polonia se remarcă stațiunile Zakopane și Krynica Zdój, iar pe teritoriul României cea mai importantă
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
făcută lui Beneš cu privire la integrarea teritorială a Cehoslovaciei, a impus oficialităților de la Praga cedarea Ruteniei subcarpatice. Acordul sovieto-cehoslovac din 29 ianuarie 1945 consacra abandonarea definitivă a acestor teritorii de către Cehoslovacia. Cu acest teritoriu, Uniunea Sovietică stăpânea ambii versanți ai lanțului Carpatic, punând capăt frontierei comune dintre România și Cehoslovacia și înaintând către inima câmpiei maghiare. Aceasta era o poziție strategică de primă importanță. Despăgubirile de război nu erau de fapt decât un mijloc indirect pentru sovietici de a slăbi țările pe
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
românilor, asupra teritoriilor care au fost recunoscute României, prin tratatele semnate, urmare a primului război mondial. Reținem de asemenea, studiile prezentate despre România la unele congrese și conferințe știițifice internaționale de geografie, cum ar fi: Asupra poziției sistematice a lanțului carpatic (Geneva 1908); La periode glaciaire dans les Karpates méridionales (Viena, 1903) , L’ evolution morphologique des Karpates méridionales (Washington, 1904), etc. Poporul român și autoritățile române din perioada respectivă și după, au adus o vie recunoștință acestui “cetățean al Carpaților”, profesor
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
și academician, a realizat cercetări În Carpații Românești, ocazie cu care fundamentează și predă la Universitatea din Iași cursul ,,Geografia Daciei moderne” În care vorbește și despre Carpații Meridionali În contextul În care s-a preocupat de Împărțirea Întregului lanț carpatic românesc În cele trei sectoare cunoscute astăzi. - George Murgoci-Munteanu (1872-1892), geograf și geolog, mare susținător al excursiilor În paralel cu scrierile pe care le-a lăsat și anume: Sinteza geologică a Carpaților Sudici (1923), Excursiuni În Carpați (1902), Necesitatea unui
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
și om politic, profesor universitar În analizele, cursurile și preocupările sale a avut În vedere și Carpații Meridionali. Atunci când a realizat calcule referitoare la ,,Avuția Natională” a avut În vedere și o serie de elemente componente ale acestui important lanț carpatic al României. - Nicolae Georgescu Roëgen (1906-1994), statistician, matematician, economist și profesor universitar a avut În vedere În cercetările sale și anumite aspecte din Carpații Meridionali. Aceste preocupări au fost intense până În momentul În care a fost practic nevoit să părăsească
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
domeniu, care au Înflăcărat mințile și inimile unui impresionant număr de români. Fondator al “Forumului Montan din România” al cărui președinte este, sau de membru al mai multor asociații și organizații cu profil montan, cum ar fi de pildă “Conveția Carpatică”, senator al Euromontana etc, Radu Rey, reprezintă astăzi personalitatea al cărui nume a fost și va rămâne legat pentru vecie de istoria Carpaților românești. Inima sa nobilă vibrează pentru și de mijlocul acestor munți. Tuturor acelora ale căror nume au
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
asociații și instituții internaționale de profil, cum ar fi: Euromontana; Asociația Europeană a Aleșilor Munților; Asociația Mondială a Populațiilor Montane; Forumul Montan European; Uniunea Națională a Comunităților Montane din Italia, Franța și Elveția; Academia Europeană - EURAC; Parteneriatul Montan Internațional; Convenția Carpatică; Uniunea Camerelor Experților Europeni - UCEE etc. Obiectivele prioritare ale Forumului Montan din România sunt: - dezvoltarea economico - socială durabilă și echilibrată a tuturor zonelor montane; - protecția potențialului autropic montan; - creșterea responsabilității societății pentru destinul și gestionarea specială a zonei montane; - conservarea
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
În general la spații naționale, altele sunt cu interese și preocupări la nivel regional și zonal și chiar cu o extindere mai mare. Din considerente lesne de Înțeles, interesul nostru se va opri asupra acelora, care au tangență cu spațiul carpatic românesc și la care, Într-un fel sau altul trebuie să ne raportăm și să vedem ce oportunități putem identifica. În unele țări din vestul Europei, aparținând spațiului Munților Alpi, au apărut o serie de inițiative de creare a unor
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
include o serie de obiective importante, cum ar fi: elaborarea de strategii pentru idetificarea semnalelor de schimbare a mediului În zonele montane de pe glob; definirea consecințelor acestor schimbări și informarea asupra acestor schimbări pentru un management coerent al resurselor. - Proiectul Carpatic - INTEREG CADSES Bazat pe INTEREG CADSES (Central European,Adriatic, Danubian, South Eastern European Space) programul are În vedere componenta A, B și C, În care A și C se referă la cooperarea transfrontalieră și transregională, iar B cooperării trans-europene la
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
și C, În care A și C se referă la cooperarea transfrontalieră și transregională, iar B cooperării trans-europene la un nivel transnațional. Acest proiect a fost factorul pe bază căruia s-a inițiat crearea unei cercetări științifice specific Carpaților. - CONVENȚIA CARPATICĂ, reprezintă astăzi pentru lanțul muntos al Carpaților, ceea ce pentru Alpi Îl constituie Convenția Alpină. Pornind tocmai de la obiectivele și rezultatele obținute de Convenția Alpină, la 22.05.2003 la Kiev a fost adoptată Convenția-cadru, privind protecția și dezvoltarea durabilă a
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
de Convenția Alpină, la 22.05.2003 la Kiev a fost adoptată Convenția-cadru, privind protecția și dezvoltarea durabilă a Carpaților, de către reprezentanții: Cehiei, Poloniei, României, Slovaciei, Serbiei, Ucrainei și Ungariei, deci de către țările pe teritoriul cărora se află diferite spații carpatice. Domeniile de interes, asupra cărora s-a căzut de acord În Convenția-cadru, au fost: conservarea biodiversității; amenajarea teritoriului; managementul resurselor de apă; agricultura și sivicultura; transport; turism; industie și energie; patrimoniu cultural și tradițional etc. elemente care Își vor găsi
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
transfrontalieră; administrarea și planificarea integrată a resurselor subsolului și de apă. Țările semnatare ale Convenției-Carpatice și-au asumat prin aderare o serie de obligații din rândul cărora reținem: - conservarea, utilizarea durabilă și refacerea diversității biologice În Carpați; - realizarea Rețelei Ecologice Carpatice; - integrarea obiectivelor de conservare a diversității biologice și a peisajelor În politicile sectoriale, cum ar fi de pildă turismul durabil; - planificarea teritorială pentru dezvoltarea durabilă a Carpaților; - promovarea politicilor pentru integrarea utlizării durabile a resurselor de apă și controlul asupra
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
artă; - promovarea unor tehnologii de producție mai curate; - păstrarea specificului local În arhitectură, În cultura plantelor, creșterea animalelor etc. - protecția mediului, educarea și informarea populațiilor locale cu problematica largă a dezvoltării durabile a Carpaților. România În calitatea ei de stat Carpatic, semnatară a Protocolului Convenției Carpatice, a ratificat acesta prin Legea nr. 389 din 19.10.2006, publicată În Monitorul Oficial nr. 879 din 27.10.2006. În urma Întrunirii de la București din 19.06.2008 pentru ratificarea ,,Protocolului privind conservarea și
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
producție mai curate; - păstrarea specificului local În arhitectură, În cultura plantelor, creșterea animalelor etc. - protecția mediului, educarea și informarea populațiilor locale cu problematica largă a dezvoltării durabile a Carpaților. România În calitatea ei de stat Carpatic, semnatară a Protocolului Convenției Carpatice, a ratificat acesta prin Legea nr. 389 din 19.10.2006, publicată În Monitorul Oficial nr. 879 din 27.10.2006. În urma Întrunirii de la București din 19.06.2008 pentru ratificarea ,,Protocolului privind conservarea și utilizarea durabilă a diversitații biologice
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
-se după preocupările și activitățile realizate În spațiul și pentru Munții Alpi, inclusiv prin existența unor centre și institute de cercetare de profil, cum ar fi de pildă Comitetul Științific Internațional pentru Cercetare În Alpi (ISCAR) și EURAC, În cadrul Convenției Carpatice s-a pus problema cooperării și În domeniul cercetării științifice, motiv pentru care a luat ființă S4C (,,Știință pentru Carpați”) care constă Într-o structură regională de cercetare montană În Carpați. S4C (,,Știință pentru Carpați”) are În vedere un set
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
turistice naturale o dificultate În plus o prezintă acțiunea de evaluare a unor peisaje care sunt de mare interes turistic. La acestea trebuiesc scoase În evidență conținutul și semnificația lor cum ar fi: aprecieri privind Înălțimea unor munți din arcul carpatic, formele pe care le au, prezența lor În psihologia poporului, semnificațiile antropologice - legate de rolul lor În formarea și continuitatea poporului nostru. Trebuiesc menționate de asemenea aspectele din care reiese frumusețea unui peisaj: din simetrie, armonie, poezia pe care o
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Lotrului și Latoriței sau a celor din Depresiunea Branului, ca Fundata și chiar Fundățica, pînă la aproape 1200 m. Remarcăm de asemenea și cazul Depresiunii Petroșanilor (cu localitățile: Petroșani, Lupeni, Petrila, Uricani, Vulcan) cu peste 153774 locuitori, a Brașovului , orașul carpatic cu cea mai numeroasă populație (309671 locuitori) a orașelor mai mari sau mai mici de la poalele sau de pe văile munților (Călimănești 8930 locuitori, Băile Olănești 4830, Novaci 6079, Baia Aramă 5761, Oțelul Roșu 12823, Herculane 5982, Cisnădie 17155, Victoria 10745
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Muntele Mic), și vin rapid din urmă: Straja, Parâng, Șureanu, Iezer - Păpușa etc. 82 k) O densă rețea de lucrări hidrotehnice (hidrocentrale și baraje) compusă din 33 de amenajări În Carpații Meridionali din totalul de 51 la nivelul Întregului Arc Carpatic Românescetc. l) o rețea destul de reprezentativă de drumuri, șosele modernizate și poteci. Interesant pentru arealul Carpaților Meridionali este faptul legat de căile rutiere de acces, care atât În partea de nord cât și de sud a lor sunt reprezentate de
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
În domeniul căilor de acces rutiere: - repararea și Întreținerea tuturor șoselelor modernizate din Carpații Meridionali; - modernizarea șoselei Baia de Aramă - Cerna pe o distanță de circa 25 km care nu numai că va da În circulație una din cele mai frumoase văi carpatice și anume cea a Cernei prin Isverna, dar va lega Oltenia de Banat prin Tismana - Herculane (aproximativ 70-80 km). Modernizarea acestei șosele ar deschide o frumoasă perspectivă, turismului din județul Gorj și partea de est a Județului Caraș-Severin; - repararea șoselei
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
excelentă carte de vizită internă și internațională, rivalizînd cu cele mai vestite stațiuni de odihnă, sporturi de iarnă, vacanțe și turism din lume. Amplasată la altitudinea de 1030 m, la o distanță de 13 km, de cel mai mare oraș carpatic, respectiv Brașov, cu un climat montan și importanți factori naturali de cură: aer puternic ozonat, pur, bogat În radiații ultraviolete cu o pronunțată ionizare a atmosferei, cu un bioclimat tonifiant - excitant, indică stațiunea În tratarea unor afecțiuni ca: nevroză astenică
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
plimbări de agrement pe trasee dinainte stabilite. d) organizarea pe stadion sau pe patinoare, În special sîmbăta, atunci cînd starea timpului permite acest lucru, a unor baluri mascate pe zăpadă (noaptea); e) Înființarea unui punct zoologic cu elemente ale faunei carpatice; f) amenajarea unui teren de dimensiuni mari pentru competiții internaționale de tenis; g) organizarea a cel puțin două parcuri de joacă pentru copii, din care unul În Parcul Central al orașului; h) reluarea unei mai vechi tradiții a Casei de
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Liliana, Luna, Laurențiu, Ovidiu, Select, Silvia, Strugurelul, Sara, Stil, Smaranda, Predeal, Predeal Holiday, Raluca, Tona, Vlădeț, Vitalis, Veverița, Vila cu Brazi, Vila 10; - pensiuni: Angel, Alexandra & Diego, Atena, Anotimpuri, Blue, Casa Bradul, Casa Armenia, Casa 1200, Casa Petre, Casa Dan, Carpatic Villa, Casa Ana, Casa Bota, Casa Olga, Casa Mura, Casa Roditel, Casa Bunicii, Casa Dunărea, Crescent, Dana, Del Monte, Emil Pârtie, Foast, Gabriel, Giurgiuveana, Klass, Kasa Verde, la Vio, Oana, Ochi de Tigru, Medieval, maria, Montien Events & Society resort, Pasul
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
sus, 34 de articole au caracter politic și vizează evenimente din această țară. Referitor la cele 16 articole care aduc în discuție implicarea Imperiului Țarist în chestiunile organizatorice ale Finlandei, ele interesau și cititorii României, întrucât teritoriile din exteriorul arcului carpatic erau și ele afectate de măsurile aceluiași imperiu, aceste articole fiind prezentate detaliat. Alte subiecte vizând Finlanda erau cele referitoare la promulgarea unor legi. Cu toate acestea, știrile despre Finlanda nu erau atât de numeroase, comparativ cu cele despre Suedia
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
experiență trăită. Desigur, a trăit-o în imaginație, după părerea mea: nu a văzut nici un stâlp. Dar asta nu contează acum. Pentru el, a fost o experiență veritabilă. S.A.: În plus, o experiență cunoscută și în alte culturi din regiunea carpatică și subcarpatică. Cum ar fi această incredibilă coincidență, dacă e o coincidență, cu practicile înregistrate de misionarul catolic Bandinus XE "Bandinus" printre ceangăi. M.I.: Da. Nu cred că din punct de vedere istoric e așa de important dacă fondatorul hasidismului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
cât la problemă. Ca și alți colegi ai săi care nu au fost preocupați, ca să dăm alt exemplu, de „moralitatea” câștigurilor imense ale funcționarilor de la Agenția de Supraveghere Financiară (se știe cât de bine au „supravegheat” societățile de asigurări Astra, Carpatica, poate și altele...). Care este etica acestor inspectori finanțiști când răspund nonșalant, la TV, că salariile lor sunt comparabile cu ale colegilor din instituții europene similare, știind ei bine că salariul mediu și „pib-ul” de la noi sunt atât de departe
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]