KorAP: Find »[drukola/base=catolicism & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...84 85 86 ...88 >

2,200 matches

Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416

următoarele precizări: "Trebuie știut că presa catolică din România are două locuri: nu zicem pavilioane, pentru că nicio încăpere acordată nouă nu este plină numai cu producțiile noastre; ne-au despărțit în două, cum de fapt suntem în două nuanțe ale catolicismului: uniții români sunt puși în pavilioanele orientalilor, acolo au un perete împodobit cu produsele presei catolice unite, aranjate de B. P. Caralefschi, preot oriental de prin părțile apusene!"843. Așadar, cunoscând situația existentă în România datorată lipsei de unitate a

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
uniții români sunt puși în pavilioanele orientalilor, acolo au un perete împodobit cu produsele presei catolice unite, aranjate de B. P. Caralefschi, preot oriental de prin părțile apusene!"843. Așadar, cunoscând situația existentă în România datorată lipsei de unitate a catolicismului românesc (prezent și în domeniul presei), reprezentanții Vaticanului care s-au ocupat de această manifestație au pregătit spații diferite pentru publicațiile uniților și cele ale catolicilor de rit latin. Autorul articolului a mai făcut câteva aprecieri, prin care contesta alegerea

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
o mai bună organizare și o implicare mai energică a prelaților din România. Antrenarea episcopilor din România în pregătirea participării la Expoziția presei catolice nu s-a ridicat însă la nivelul așteptărilor, pentru că s-a lovit de vechile probleme ale catolicismului românesc: lipsa de unitate și colaborarea superficială între cele două rituri, ce nu au fost surmontate nici măcar cu această ocazie. Într-o adresă trimisă de către episcopul de Iași Mihai Robu (în data de 7 octombrie 1935) arhiepiscopului Alexandu Theodor Cisar

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
de Gabor au confirmat starea generală a situației din România referitoare la presă și anume faptul că episcopii recunoșteau importanța majoră a acesteia, erau de acord în privința necesității apariției unui cotidian catolic reprezentativ la București, erau conștienți de necesitatea unificării catolicismului din România, însă nu luau măsuri concrete și eficiente care să îmbunătățească situația presei catolice; la toate acestea se adăugau și diferențele de viziune provenite din orgoliile personale ale unor ierarhi. Gabor i-a prezentat și sintetizat nunțiului situația existentă

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
România. Dificultatea cu care s-a înfăptuit contopirea celor două publicații, nereușita altor proiecte, slaba colaborare cu uniții sau cu comunitățile catolice maghiare ori germane (toate surprinse de responsabilii presei catolice românești) au dus la absența unei viziuni unitare asupra catolicismului din România, la o lipsă de unitate și la fragmentare, la imposibilitatea creării și evoluției unei prese comune care să exprime același scop (aceste constatări nu includeau planul spiritual și mesajul creștin, care a fost mereu același). Nu au fost

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
vital pentru un cotidian cu pretenția de a informa publicul cititor despre toate evenimentele vieții publice, naționale și internaționale"913. S-a dorit ca acest ziar așa cum a fost gândit și proiectat să reprezinte opinia publică, glasul autorizat al întregului catolicism din România, iar apariția sa la București era motivată și de faptul că în capitală erau ziariști și colaboratori profesioniști, cu o bună pregătire în domeniu, dar nu în ultimul rând, pentru că: "aici va putea să fie auzit glasul lui

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
catolice care să transmită evenimentele interne și pe cele externe. Dacă prima condiție (fundamentală), care ar fi dus la reușita acestui proiect, era legată de apariția cotidianului în capitala țării, a doua cerință exprima viziunea enunțată de semnatarii documentului asupra catolicismului românesc și se referea la unitatea catolicismului românesc și la importanța laturii naționale a acestuia 916. Așadar, acest punct a exprimat concepția și viziunea clerului unit asupra direcției de dezvoltare a presei catolice românești în deplină unitate cu a romano-catolicilor

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
pe cele externe. Dacă prima condiție (fundamentală), care ar fi dus la reușita acestui proiect, era legată de apariția cotidianului în capitala țării, a doua cerință exprima viziunea enunțată de semnatarii documentului asupra catolicismului românesc și se referea la unitatea catolicismului românesc și la importanța laturii naționale a acestuia 916. Așadar, acest punct a exprimat concepția și viziunea clerului unit asupra direcției de dezvoltare a presei catolice românești în deplină unitate cu a romano-catolicilor din Vechiul Regat și în context național

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
total de romano-catolici. S-a observat o coordonare mai puțin coerentă și anumite diferențe între viziunea celor din diecezele de Iași și București și clerul unit, explicabile prin multiple motive (printre care faptul că nu puteau expune deschis ideea unui catolicism național cât timp comunitatea era formată și din alte naționalități; în plus, o perioadă de timp, episcopii au fost străini și s-a promovat ideea universalismului catolic și a pastorației în limba maternă). Proiectul cotidianului catolic s-a referit și

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
capital) la înființarea și dezvoltarea acestui cotidian. Trebuiau mobilizate pentru a contribui la reușita planului și alte societăți culturale, cum ar fi AGRU și Asociația pentru cultura poporului român din Maramureș (ASTRA Maramureșană) în scopul de "fortificare și accentuare a catolicismului românesc"919. Pentru îndeplinirea scopului enunțat anterior, s-a mizat pe înțelegerea necesității contribuției centrelor de presă și de editură și pe sprijinul, încurajările și "sfatul autoritar al Înalților noștri Arherei cu drept de control și îndrumare asupra membrilor instituțiilor

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
pe de altă parte ar fi fost o portavoce a Bisericii și a Vaticanului în România. Deși a fost conștientizată importanța apariției unei astfel de publicații și au existat numeroase proiecte în acest sens ce au urmărit în esență unificarea catolicismului românesc și crearea unor organizații și instituții prin care să se manifeste unitar, acest lucru s-a realizat doar într-o mică măsură; chiar și așa, a fost necesară intervenția Vaticanului prin nunțiul apostolic, precum și finanțarea directă. În aceste condiții

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
încetat să apară după o scurtă perioadă de timp. Existența lui efemeră a demonstrat capacitatea limitată a ierarhilor autohtoni de a colabora eficient și de a depăși unele orgolii personale sau concepții diferite privind modul de organizare și dezvoltare a catolicismului din România. III.3. Cotidianul Albina Vaticanul a încercat să realizeze o unitate a catolicismului 932 din România prin intermediul presei, lucru ce s-a reușit într-o foarte mică măsură, din multiple motive. Cauza principală considerăm că a fost incapacitatea

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
limitată a ierarhilor autohtoni de a colabora eficient și de a depăși unele orgolii personale sau concepții diferite privind modul de organizare și dezvoltare a catolicismului din România. III.3. Cotidianul Albina Vaticanul a încercat să realizeze o unitate a catolicismului 932 din România prin intermediul presei, lucru ce s-a reușit într-o foarte mică măsură, din multiple motive. Cauza principală considerăm că a fost incapacitatea de colaborare reală și constantă a celor două rituri, a ordinelor misionare și a catolicilor

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
între ierarhii din România și cu o intervenție directă (inclusiv financiară) a Vaticanului, a reprezentat o reușită, dar cu un ecou destul de limitat. El a dispărut foarte repede (în loc să se dezvolte), dar a arătat intenția Vaticanului de a încerca unificarea catolicismului din România prin presă și de a înființa un organ reprezentativ care să militeze pentru interesele Bisericii Catolice și să apere imaginea și statutul acestei instituții atât în interiorul statului, cât și pe plan internațional. Fondarea ziarului Albina s-a datorat

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
rit latin în privința acestui ziar, care finalmente au dus la încetarea sa după o perioadă de numai trei ani, (atât cât a durat finanțarea Vaticanului), fapt ce a demonstrat o dată în plus incapacitatea de colaborare și lipsa de unitate a catolicismului din România(cel puțin în domeniul presei). În ziua de miercuri 9 noiembrie 1921 a apărut primul număr 938 al cotidianului Albina. Adresa redacției era București, strada Bărăției, numărul 33, în casa parohială din acea zonă. Apărea zilnic și era

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
și cele diplomatice românești 952. În acest context, s-a putut explica necesitatea apariției unui cotidian catolic obiectiv, care să furnizeze informații Vaticanului despre realitățile din România (așa cum a fost Albina, care a oferit date corecte și a prezentat viziunea catolicismului românesc). Acesta însă nu s-a materializat suficient (decât pentru o perioadă foarte scurtă), făcând ca presa catolică internațională să preia uneori unele știri inexacte sau părtinitoare oferite de publicațiile maghiare, care aveau o bună reprezentare la Vatican și care

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Trebuie să remarcăm însă atitudinea Vaticanului, care prin multiple mijloace a sprijinit presa din România și care a avut o atitudine de cele mai multe ori binevoitoare la adresa țării noastre 955. Un alt aspect urmărit prin apariția acestui ziar a fost unificarea catolicismului din România, care din cauza situației create, nu s-a manifestat unitar; existau mai multe centre ce au exprimat interese "locale" sau "particulare"; etnicii catolici maghiari dovedeau un anumit comportament (uneori ostil statului român), uniții promovau o anumită concepție referitoare la

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
aceste diferențe de exprimare nu se aplicau totuși esenței mesajului și dogmei creștine). Deși intenția înființării cotidianului a fost aceea de a crea în capitala țării (locul considerat cel mai potivit) o publicație care să exprime vocea unică a întregului catolicism românesc și chiar dacă ea a aparținut tuturor responsabililor catolici de presă din țară, proiectul cu siguranță nu s-ar fi materializat, așa cu am menționat anterior, fără intervenția directă a Vaticanului și a nunțiului apostolic de la București; acesta din urmă

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
nouă publicație nu au fost cooptați și uniții, neavând astfel reprezentativitate pentru toți catolicii români. Proiectele și inițiativele propuse de uniți sau în colaborare cu aceștia nu s-au mai materializat, acest fapt dovedit în mare măsură eșecul realizării unității catolicismului românesc prin presă. Revenind la Albina, echipa de redacție era formată în mare parte din laici, care erau plătiți special pentru această muncă și care se ocupau doar de editarea ziarului; astfel, el se deosebea față de majoritatea publicațiilor catolice, unde

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
litere rusești și românești. Tipografia de la Chișinău a reprezentat o filială, o prelungire a Institutului "Presa Bună" din Iași, care în opinia directorului său în timp trebuia să ajungă la o reprezentare națională și să fie un instrument pentru unificarea catolicismului românesc, dar și un centru cultural însemnat. Ziua de 19 februarie 1936 a reprezentat o zi tristă pentru "Presa Bună" din Iași, deoarece inițiatorul Institutului (și totodată cel mai important susținător al presei catolice din Moldova) a decedat 999. Faptul

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
acea vreme: de exemplu, Catehismul prescurtat a apărut în peste 20.000 de exemplare 1016. S-au mai imprimat aici și alte lucrări, precum: V. Ghika, Spicuiri istorice (1935), I Mărtinaș, Cine sunt catolicii moldoveni (1942), Mitropolitul Petru Movilă și catolicismul (1943), Margareta Mușat Principesă a Moldovei (1944), I Suciu, Eroism (1943), M. Teodorian-Carada, Papa (1938), etc. În ianuarie 1949 Editura și Tipografia Presa Bună, precum și revista Lumina creștinului, au fost radiate din registrul Camerei de Comerț Iași, "din lipsă de

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
care parțial a reușit, însă nu a izbutit să depășească bariera regională și să se transforme într-o inițiativă națională așa cum a dorit monseniorul Gabor. Totuși a fost una dintre puținele acțiuni de unificare a presei catolice (și implicit a catolicismului românesc), fie și regională, care nu a fost în întregime sortită eșecului. Obiectivele presei catolice românești și dezideratul celor implicați în acest domeniu au fost unificarea publicațiilor catolice din țara noastră, crearea unui cotidian la București care să reprezinte și

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
mijloacele de comunicare, aceștia au pus la îndoială unele concepte religioase și au acceptat anumite aspecte ale secularizării. Biserica a desfășurat o amplă propovăduire a religiei în întreaga lume, tocmai datorită tiparului. Pe de altă parte, alături de cărțile care sprijineau catolicismul, s-au răspândit și scrieri contrare acestuia și favorabile reformei protestante. Mai târziu, odată cu căderea Vechiului Regim, în secolele al XIX-lea și al XX-lea, s-a deschis calea către un nou concept de libertate a informației, care a

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
presă o provocare a modernității, care s-ar fi putut întoarce însă împotriva sa, dacă nu ar fi fost încorporată și dacă Biserica nu stabilea regulile și nu se implica activ în această realitate. Încercarea de menținere a unității manifestării catolicismului prin intermediul presei a fost una dintre mizele principale ale Bisericii, cu atât mai mult cu cât realitățile politico-sociale existente (ne referim și la dezvoltarea naționalismului) făceau practic nerealistă manifestarea universală a confesiunii catolice, mai ales în state în care această

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
exemplu, cazul României). Vaticanul a considerat mass-media o nouă formă de evanghelizare și de transmitere a mesajului crestin, un mijloc de propagandă și de apărare împotriva atacurilor îndreptate împotriva sa. Mai mult, presa reprezenta un nou mijloc de unificare a catolicismului din întreaga lume, prin crearea unor centre și organisme media foarte puternice(unitare în ceea ce privea coordonarea), care au transmis viziunea Bisericii cu privire la evoluția societății sub toate aspectele sale (unificarea presei catolice a reprezentat o prioritate pentru Vatican, care a

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]