2,337 matches
-
află un monument ridicat în amintirea generalului Helmuth von Pannwitz și a cazacilor în „Corpul al XV-lea SS de cavalerie cazacă”, morți în luptă, în prizonierat sau executați. În zilele de 1 și 2 iunie, aproximativ 18.000 de cazaci au fost predați sovieticilor lângă orașul austriac Judenburg. Dintre aceștia, aproximativ 50 - 60 de soldați și cam 10 ofițeri au reușit să evadeze atacând gărzile cu ajutorul unor grenade de mână, după care s-au refugiat în pădurile din zonă. Deși
Trădarea cazacilor () [Corola-website/Science/317416_a_318745]
-
orașul austriac Judenburg. Dintre aceștia, aproximativ 50 - 60 de soldați și cam 10 ofițeri au reușit să evadeze atacând gărzile cu ajutorul unor grenade de mână, după care s-au refugiat în pădurile din zonă. Deși cel mai mare număr de cazaci repatriați au fost cei prizonieri în Europa, a existat și un caz de repatriere forțată de la Fort Dix, New Jersey, SUA. Autoritățile americane au hotărât să repatrieze în URSS 154 de persoane. Dintre aceștia, 3 s-au sinucis pe când se
Trădarea cazacilor () [Corola-website/Science/317416_a_318745]
-
de repatriere forțată de la Fort Dix, New Jersey, SUA. Autoritățile americane au hotărât să repatrieze în URSS 154 de persoane. Dintre aceștia, 3 s-au sinucis pe când se mai aflau încă pe teritoriul american, iar șapte au fost răniți. Ofițerii cazaci, mai realiști decât soldații de rând, au luat foarte serios în calcul posibilitate repatrierii forțate în URSS. Ei au sperat totuși ca britanicii să aprecieze lupta lor anticomunistă, neavând nicio informație despre înțelegerile de la Ialta. Când au descoperit intențiile aliaților
Trădarea cazacilor () [Corola-website/Science/317416_a_318745]
-
ca britanicii să aprecieze lupta lor anticomunistă, neavând nicio informație despre înțelegerile de la Ialta. Când au descoperit intențiile aliaților, unii au evadat, posibil și cu complicitatea unor soldați și ofițeri aliați, alții s-au opus, iar alții s-au sinucis. Cazacii care au scăpat de repatriere s-au ascuns prin păduri și munți, au fost ascunși de populația locală germană, iar alții s-au folosit de identități false. În cele din urmă, ei au fost primiți în lagăre de persoane strămutate
Trădarea cazacilor () [Corola-website/Science/317416_a_318745]
-
de identități false. În cele din urmă, ei au fost primiți în lagăre de persoane strămutate, unde și-au declarat identități false. Unii dintre emigrat în SUA, alții au devenit cetățenii unor state precum Germania, Franța, Italia sau Austria. Cei mai mulți cazaci și-au ascuns adevărata identitate până după prăbușirea Uniunii Sovietice. După moartea lui Stalin (5 martie 1953), Hrușciov a declanșat procesul de destalinizare. Un prim grup de deținuți din lagărele de muncă sovietice a fost amnistiat pe 27 martie 1953
Trădarea cazacilor () [Corola-website/Science/317416_a_318745]
-
Stepan (Stenka) Timofeevich Razin (în limba rusă: "Степан (Стенька) Тимофеевич Разин"), (n. 1630 - d. 6/16 iunie 1671) a fost un lider cazac, conducătorul unei rebeliuni împotriva boierimii și birocrației țariste din sudul Rusiei. Primele mențiuni istorice despre apar în anul 1661. El apare pentru prima oară menționat într-un document în 1661, fiind pe lista componenților soliei cazacilor de pe Don plecate să
Stenka Razin () [Corola-website/Science/317447_a_318776]
-
a fost un lider cazac, conducătorul unei rebeliuni împotriva boierimii și birocrației țariste din sudul Rusiei. Primele mențiuni istorice despre apar în anul 1661. El apare pentru prima oară menționat într-un document în 1661, fiind pe lista componenților soliei cazacilor de pe Don plecate să trateze cu calmîcii. În același an, Razin a făcut un pelerinaj la Mănăstirea Solovețki de la Marea Albă. Urmează o perioadă de aproximativ șase ani, pentru care nu mai există mențiuni documentare cu privire la Razin. Următoarea mențiune documentară
Stenka Razin () [Corola-website/Science/317447_a_318776]
-
situației sociale și economice ale rușilor. Taxele de tot felul au crescut, așa cum s-au înmulțit numărul bărbaților recrutați pentru armată. Numeroși țărani, care sperau să scape de povara războiului, au fugit spre sud și s-au alăturat bandelor de cazaci ai lui Razin. Alături de cazacii lui Razin au venit și numeroși supuși ruși din clasa de jos, ca și membri ai unor comunități etnice ne-ruse, precum calmîcii, care fugeau de opresiune. Una dintre primele jafuri importante ale lui Razin
Stenka Razin () [Corola-website/Science/317447_a_318776]
-
rușilor. Taxele de tot felul au crescut, așa cum s-au înmulțit numărul bărbaților recrutați pentru armată. Numeroși țărani, care sperau să scape de povara războiului, au fugit spre sud și s-au alăturat bandelor de cazaci ai lui Razin. Alături de cazacii lui Razin au venit și numeroși supuși ruși din clasa de jos, ca și membri ai unor comunități etnice ne-ruse, precum calmîcii, care fugeau de opresiune. Una dintre primele jafuri importante ale lui Razin a fost distrugerea convoiului naval
Stenka Razin () [Corola-website/Science/317447_a_318776]
-
tezaurul patriarhului Moscovei și ale unor negustori bogați moscoviți. Razin a navigat mai apoi spre sud la comanda unei flote de 35 de galere, cucerind mai multe fortificații și devastând zona pe care a străbătut-o. La începutul anului 1668, cazacii de sub comanda lui au înfrânt forțele de sub comanda voievodului Iakov Bezobrazov trimise împotriva lui din Astrahan, iar în vara aceluiași an, ei au întreprins o expediție de jaf în Daghestan și Imperiul Persan, expediție care a durat opt luni de
Stenka Razin () [Corola-website/Science/317447_a_318776]
-
principii din regiune au intrat în tratative. Razin s-a reîntors în august 1669 la Astrahan și a acceptat o fertă de grațiere a țarului Alexei Mihailovici. În 1670, Razin, care se îndrepta în mod oficial spre cartierul general al cazacilor de Don, a atacat și cucerit Cerkassk, Țarițîn și alte localități și fortificații, pentru ca pe 24 iunie să cucerească chiar Astrahanul. După ce i-a ucis pe toți cei care i se opuseseră, după ce a jefuit bazarul local, a transformat Astrahanul
Stenka Razin () [Corola-website/Science/317447_a_318776]
-
și cucerit Cerkassk, Țarițîn și alte localități și fortificații, pentru ca pe 24 iunie să cucerească chiar Astrahanul. După ce i-a ucis pe toți cei care i se opuseseră, după ce a jefuit bazarul local, a transformat Astrahanul într-o „republică” a cazacilor. Populația a fost organizată după modelul căzăcesc în „mii”, „sute” și „zeci”, fiecare având în frunte un ofițer, care la rândul lor erau numiți de vece - adunarea generală a cazacilor. Primul act al acestei vece a fost proclamarea lui Razin
Stenka Razin () [Corola-website/Science/317447_a_318776]
-
jefuit bazarul local, a transformat Astrahanul într-o „republică” a cazacilor. Populația a fost organizată după modelul căzăcesc în „mii”, „sute” și „zeci”, fiecare având în frunte un ofițer, care la rândul lor erau numiți de vece - adunarea generală a cazacilor. Primul act al acestei vece a fost proclamarea lui Razin ca "gosudar" (aproximativ „suveran”). După trei săptămâni de petreceri, Razin a plecat din Astrahan în fruntea cazacilor aflați la bordul a tarei sute de barje. Ei aveau ca scop stabilirea
Stenka Razin () [Corola-website/Science/317447_a_318776]
-
un ofițer, care la rândul lor erau numiți de vece - adunarea generală a cazacilor. Primul act al acestei vece a fost proclamarea lui Razin ca "gosudar" (aproximativ „suveran”). După trei săptămâni de petreceri, Razin a plecat din Astrahan în fruntea cazacilor aflați la bordul a tarei sute de barje. Ei aveau ca scop stabilirea unei republici căzăcești de-a lungul întregului curs al fluviului Volga. Cazacii au cucerit orașele Saratov și Samara, dar Simbirsk-ul a reușit să reziste atacului. Mai mult
Stenka Razin () [Corola-website/Science/317447_a_318776]
-
gosudar" (aproximativ „suveran”). După trei săptămâni de petreceri, Razin a plecat din Astrahan în fruntea cazacilor aflați la bordul a tarei sute de barje. Ei aveau ca scop stabilirea unei republici căzăcești de-a lungul întregului curs al fluviului Volga. Cazacii au cucerit orașele Saratov și Samara, dar Simbirsk-ul a reușit să reziste atacului. Mai mult chiar, apărătorii Simibirskului i-au înfrânt pe asediatori pe 1 și 4 octombrie, în două bătălii pe malurile râului Sviaga. Razin a fugit de pe câmpul
Stenka Razin () [Corola-website/Science/317447_a_318776]
-
luptelor, iar prestigiul lui Razin a scăzut treptat. Până chiar și tovarășii săi cei mai apropiați din Saratov și Samara au refuzat să deschidă porțile fortificațiilor lor în fața trupelor lui Razin. După ce patriarhul Moscovei l-a anatemizat pe Stenka Razin, cazacii de pe Don au încetat să mai fie aliații lui. Stenka Razin și fratele lui, Frol Razin, au fost luați prizonieri la Kaganlîk, ultima fortăreață pe care au mai controlat-o, și au fost duși la Moscova unde au fost torturați
Stenka Razin () [Corola-website/Science/317447_a_318776]
-
(în limba ucraineană: Запорізька Січ, "Zaporiz'ka Sici") a fost centrul administrativ, politic și militar al cazacilor zaporojeni, o forță în stepele din nordul Mării Negre în perioada secolelor al XVI-lea - al XVIII-lea. era amplasat pe o insulă în mijlocul râului Nipru, în regiunea Zaporojia din Ucraina contemporană. De asemenea, termenul a fost folosit pentru denumirea întregii
Siciul Zaporojean () [Corola-website/Science/317463_a_318792]
-
stepele din nordul Mării Negre în perioada secolelor al XVI-lea - al XVIII-lea. era amplasat pe o insulă în mijlocul râului Nipru, în regiunea Zaporojia din Ucraina contemporană. De asemenea, termenul a fost folosit pentru denumirea întregii organizații militaro-administrative a armatei cazacilor zaporojeni. Siciul Zaporojean fost la început o tabără militară fortificată, a cărei fundații a fost pusă în 1556 pe insula Khortytsia de Dmitro Vișnevețki. Hatmanul Petro Konașevici-Sahaidacinîi a ordonat cazacilor să construiască aici primele fortificații de pământ cu ziduri din
Siciul Zaporojean () [Corola-website/Science/317463_a_318792]
-
a fost folosit pentru denumirea întregii organizații militaro-administrative a armatei cazacilor zaporojeni. Siciul Zaporojean fost la început o tabără militară fortificată, a cărei fundații a fost pusă în 1556 pe insula Khortytsia de Dmitro Vișnevețki. Hatmanul Petro Konașevici-Sahaidacinîi a ordonat cazacilor să construiască aici primele fortificații de pământ cu ziduri din bușteni. Acestui sistem defensiv format din valuri de pământ și trunchiuri de copaci i s-au adăugat o abatiză (zid din trunchiuri de copaciî nfipți în pământ, aplecați spre exterior
Siciul Zaporojean () [Corola-website/Science/317463_a_318792]
-
pragurile Niprului și de izolarea ei geografică. Armata zaporojeană era condusă de un hatman, care era secondat de un secretar, un judecător, un arhivar și de un consiliu legislativ - Rada Siciului. Unele surse istorice numesc Siciul Zaporojean drept „republică a cazacilor”, de vreme ce puterea supremă era deținută de o adunare a tuturor membrilor ei, iar conducătorii „starșina” erau aleși, nu numiți. Societatea căzăcească („hromada”) era formată din „kurene” , (fiecare având câteva sotnii de cazaci). Un tribunal militar judeca și pedepsea cu severitate
Siciul Zaporojean () [Corola-website/Science/317463_a_318792]
-
surse istorice numesc Siciul Zaporojean drept „republică a cazacilor”, de vreme ce puterea supremă era deținută de o adunare a tuturor membrilor ei, iar conducătorii „starșina” erau aleși, nu numiți. Societatea căzăcească („hromada”) era formată din „kurene” , (fiecare având câteva sotnii de cazaci). Un tribunal militar judeca și pedepsea cu severitate violențele și furturile între cazaci, pătrunderea femeilor în Sici, consumarea de alcool în timpul campaniilor militare ș.a. Administrația cazacilor se ocupa și de problemele bisericilor și de sistemul de învățământ religios și laic
Siciul Zaporojean () [Corola-website/Science/317463_a_318792]
-
deținută de o adunare a tuturor membrilor ei, iar conducătorii „starșina” erau aleși, nu numiți. Societatea căzăcească („hromada”) era formată din „kurene” , (fiecare având câteva sotnii de cazaci). Un tribunal militar judeca și pedepsea cu severitate violențele și furturile între cazaci, pătrunderea femeilor în Sici, consumarea de alcool în timpul campaniilor militare ș.a. Administrația cazacilor se ocupa și de problemele bisericilor și de sistemul de învățământ religios și laic. Populația zaporojiană era multinațională și, în afară de CAZACI, existau reprezentanți ai altor etnii: moldoveni
Siciul Zaporojean () [Corola-website/Science/317463_a_318792]
-
nu numiți. Societatea căzăcească („hromada”) era formată din „kurene” , (fiecare având câteva sotnii de cazaci). Un tribunal militar judeca și pedepsea cu severitate violențele și furturile între cazaci, pătrunderea femeilor în Sici, consumarea de alcool în timpul campaniilor militare ș.a. Administrația cazacilor se ocupa și de problemele bisericilor și de sistemul de învățământ religios și laic. Populația zaporojiană era multinațională și, în afară de CAZACI, existau reprezentanți ai altor etnii: moldoveni, ruși, evrei, tătari, polonezi sau lituanieni. Structura socială era foarte diversificată. În rândurile
Siciul Zaporojean () [Corola-website/Science/317463_a_318792]
-
cu severitate violențele și furturile între cazaci, pătrunderea femeilor în Sici, consumarea de alcool în timpul campaniilor militare ș.a. Administrația cazacilor se ocupa și de problemele bisericilor și de sistemul de învățământ religios și laic. Populația zaporojiană era multinațională și, în afară de CAZACI, existau reprezentanți ai altor etnii: moldoveni, ruși, evrei, tătari, polonezi sau lituanieni. Structura socială era foarte diversificată. În rândurile populației se găseau șleahtici sau boieri scăpătați, negustori, țărani, bandiți, evadați de pe galerele turcești, etc. Dacă la începutul existenței Zaporojiei, aceste
Siciul Zaporojean () [Corola-website/Science/317463_a_318792]
-
în principal cu jaful și care erau în bună măsură independente de conducerea centrală, spre mijlocul secolului al XVII-lea, această situație s-a schimbat și a avut loc un vast proces de integrare a locuitorilor Zaporojiei în societatea căzăcească. Cazacii au construit o flotă mare de vase ușoare și rapide. Cu ajutorul lor, cazacii declanșau acțiuni fulgerătoare de jaf împotriva așezărilor bogate de pe țărmul Mării Negre de sub controlul Imperiului Otoman. În cursul a câtorva campanii, cazacii au ajuns chiar până la Constantinopol. Siciul
Siciul Zaporojean () [Corola-website/Science/317463_a_318792]