3,105 matches
-
deasupra sălciilor împrejmuitoare. Mama îmi explică că oferă imaginea unei mici insule stâncoase rămasă în mijlocul bălții. Se povestește că în timpuri de demult, pe când pământul era locuit de uriași ce pășeau peste Dunăre ca peste un fir de pai, două cete de uriași își așezaseră locașurile lor prin aceste părți de țară: unii la Brăila, alții la Iglița, pe malul celălalt al Tulcei. Odată cu timpul, s-a întâmplat ca cel mai mândru flăcău din Brăila să se îndrăgostească de o fată
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
el sau o fi trimis pe cineva în pețit la fată. Pesemne și pe vremea uriașilor se întâmpla ceea ce se întâmplă uneori la noi, adică fata a întâmpinat cu refuz dorințele flăcăului. Această faptă nesocotită a revoltat toată Brăila, demnitatea cetei de uriași era știrbită, evident fala cetății călcată în picioare, iar flăcăul trebuia să dea o lecție fetei din Iglița. Și atunci, ce face? Flăcăul uriaș rupe o stâncă din creasta Urligei, câțiva mii de metri cubi, cum am zice
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
cea mai frumoasă, cea mai apreciată de nuntașii care nu se mai satură de privit la mândrețea de feciori ce înobilează în acest fel petrecerea. Dintre feciori, unul, cel mai voinic și cel mai isteț, având obligatoriu calul alb, conduce ceata, el fiind cel care va susține orația colăcelului, la casa miresei. După ce a făcut tocmeala și obține mireasa de la părinții ei, se ridică în picioare pe cal și aruncă peste casa socrilor mici atât colăcelul făcut din cea mai curată
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
Cântau colinda până-n zori Străbunii noștri buni, Moșneag era și-n vremea lor Bătrânul Moș Crăciun ! Dintotdeauna, Crăciun la Cîrțișoara a însemnat zăpadă multă, copii îmbujorați dându-se cu săniuța sau de-a berbeleacul în munții de omăt, colinde multe, Ceata feciorilor, Steaua sus răsare, ignatul cu tăierea godacului, cârnați, cartaboși, răcituri și sarmale, întâlnire cu rudele, cu nănașii și cu prietenii, dar mai ales bucurie, multă bucurie. Primele semne ale marii sărbători de iarnă se arată încă de pe la Sfântul Nicolae
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
tăierea godacului, cârnați, cartaboși, răcituri și sarmale, întâlnire cu rudele, cu nănașii și cu prietenii, dar mai ales bucurie, multă bucurie. Primele semne ale marii sărbători de iarnă se arată încă de pe la Sfântul Nicolae, când feciorii încep să și organizeze ceata, când cei mici adunați în grupuri pot fi auziți repetând cântece de stea sau diverse colinde de divină frumusețe. Încă din ajunul Crăciunului, copiii sub 14 ani se strângeau imediat ce începea a se lumina de ziuă undeva în mijlocul satului, de
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
Raze albe de lumină Azi e ziua ca să vină Fiul Sfânt Dumnezeiesc, Raze albe de lumină pe pământ se risipesc. Mama-n brațe, plângând poartă pe pruncul ei mult iubit, Și-l arată lumii toate, că-i Domnului dăruit. Iată ceata cea cerească, ca să cânte a venit Cu cîntare îngerească, nașterea i-a preamărit. Tuturor folos să fie, tuturor care-l cinstesc, Iar la noi veșnic să fie mila Domnului Ceresc! Steaua cu slavă mare Steaua cea cu slavă mare care
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
ta Christoase, Dumnezeul nostru, Răsărit-a lumii Lumina cunoștinței. Că-ntru dânsa cei ce slujeau stelelor De la Stea s-au învățat să se-nchine ție Soarelui dreptății Și să te cunoască pe tine Răsăritul cel de sus ! Doamne mărire Ție ! 2. Ceata feciorilor Un foarte frumos obicei a cărui tradiție se pierde în negura veacurilor este colinda cetei feciorilor care merge pe la casele locuitorilor fruntași ai satului în seara de ajun, adică în 24 decembrie. Ceata e o asociere care se constituie
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
Stea s-au învățat să se-nchine ție Soarelui dreptății Și să te cunoască pe tine Răsăritul cel de sus ! Doamne mărire Ție ! 2. Ceata feciorilor Un foarte frumos obicei a cărui tradiție se pierde în negura veacurilor este colinda cetei feciorilor care merge pe la casele locuitorilor fruntași ai satului în seara de ajun, adică în 24 decembrie. Ceata e o asociere care se constituie prin actul de voință a tinerilor satului, organizată pe bază de legi nescrise, ancestrale, în fiecare
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
de sus ! Doamne mărire Ție ! 2. Ceata feciorilor Un foarte frumos obicei a cărui tradiție se pierde în negura veacurilor este colinda cetei feciorilor care merge pe la casele locuitorilor fruntași ai satului în seara de ajun, adică în 24 decembrie. Ceata e o asociere care se constituie prin actul de voință a tinerilor satului, organizată pe bază de legi nescrise, ancestrale, în fiecare an la începutul postului crăciunului. Ea e condusă de un jude (primar), ales de toți ceilalți membri ai
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
e o asociere care se constituie prin actul de voință a tinerilor satului, organizată pe bază de legi nescrise, ancestrale, în fiecare an la începutul postului crăciunului. Ea e condusă de un jude (primar), ales de toți ceilalți membri ai cetei odată cu alegerea și a unui așa zis crâșmar, în fond un alt membru al cetei care are condiția și capacitatea să gestioneze toate bunurile materiale, mai puțin bănești ale asociației astfel constituite. Ceata trebuie să angajeze o gazdă la care
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
bază de legi nescrise, ancestrale, în fiecare an la începutul postului crăciunului. Ea e condusă de un jude (primar), ales de toți ceilalți membri ai cetei odată cu alegerea și a unui așa zis crâșmar, în fond un alt membru al cetei care are condiția și capacitatea să gestioneze toate bunurile materiale, mai puțin bănești ale asociației astfel constituite. Ceata trebuie să angajeze o gazdă la care se strâng în vederea repetării colindelor, pregătirii repertoriului pe care-l vor interpreta atunci când vor merge
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
primar), ales de toți ceilalți membri ai cetei odată cu alegerea și a unui așa zis crâșmar, în fond un alt membru al cetei care are condiția și capacitatea să gestioneze toate bunurile materiale, mai puțin bănești ale asociației astfel constituite. Ceata trebuie să angajeze o gazdă la care se strâng în vederea repetării colindelor, pregătirii repertoriului pe care-l vor interpreta atunci când vor merge în casele oamenilor. Rersursele materiale ale cetei sunt constituite din contravaloarea a doi stânjeni de lemne pe care
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
gestioneze toate bunurile materiale, mai puțin bănești ale asociației astfel constituite. Ceata trebuie să angajeze o gazdă la care se strâng în vederea repetării colindelor, pregătirii repertoriului pe care-l vor interpreta atunci când vor merge în casele oamenilor. Rersursele materiale ale cetei sunt constituite din contravaloarea a doi stânjeni de lemne pe care primarul satului le aprobă acestora din pădurea comunală. Tinerii trebuie pentru aceasta să meargă întro zi în pădure, să taie lemnul cu securile și să le aducă în sat
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
vor merge cu colinda. Gazdele cele mai înstărite, precum și cele ce aveau fete de măritat, aveau grijă să i invite pe feciori la masă, ocazie cu care-i omenea cu mâncare, băutură și bani. Banii aceștia se colectau în visteria cetei. Pentru a evita unele neînțelegeri în privința gestionării fondurilor, de multe ori, din capul locului se organiza Licitarea Pungii, care consta în oferta tuturor veniturilor cetei către unul dintre membrii cetei care își lua obligația de a finanța ceata pînă la
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
cu care-i omenea cu mâncare, băutură și bani. Banii aceștia se colectau în visteria cetei. Pentru a evita unele neînțelegeri în privința gestionării fondurilor, de multe ori, din capul locului se organiza Licitarea Pungii, care consta în oferta tuturor veniturilor cetei către unul dintre membrii cetei care își lua obligația de a finanța ceata pînă la nivelul valoric cu care câștiga o licitație organizată ad-hoc, ca mai apoi tot ce se obținea peste această valoare să-i revină lui. Câștigătorul licitației
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
mâncare, băutură și bani. Banii aceștia se colectau în visteria cetei. Pentru a evita unele neînțelegeri în privința gestionării fondurilor, de multe ori, din capul locului se organiza Licitarea Pungii, care consta în oferta tuturor veniturilor cetei către unul dintre membrii cetei care își lua obligația de a finanța ceata pînă la nivelul valoric cu care câștiga o licitație organizată ad-hoc, ca mai apoi tot ce se obținea peste această valoare să-i revină lui. Câștigătorul licitației putea în final să piardă
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
în visteria cetei. Pentru a evita unele neînțelegeri în privința gestionării fondurilor, de multe ori, din capul locului se organiza Licitarea Pungii, care consta în oferta tuturor veniturilor cetei către unul dintre membrii cetei care își lua obligația de a finanța ceata pînă la nivelul valoric cu care câștiga o licitație organizată ad-hoc, ca mai apoi tot ce se obținea peste această valoare să-i revină lui. Câștigătorul licitației putea în final să piardă sau să câștige, dar aceasta nu mai interesa
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
pînă la nivelul valoric cu care câștiga o licitație organizată ad-hoc, ca mai apoi tot ce se obținea peste această valoare să-i revină lui. Câștigătorul licitației putea în final să piardă sau să câștige, dar aceasta nu mai interesa ceata întrucât ea avea asigurate deja fondurile de la cel ce câștigase licitația și suporta de acuma necondiționat, toate cheltuielile cetei. Ceata mai angaja pentru toată durata sărbătorilor un muzicant, de obicei un balaoacheș cu dibla sau cu clarinetul, care contra unui
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
această valoare să-i revină lui. Câștigătorul licitației putea în final să piardă sau să câștige, dar aceasta nu mai interesa ceata întrucât ea avea asigurate deja fondurile de la cel ce câștigase licitația și suporta de acuma necondiționat, toate cheltuielile cetei. Ceata mai angaja pentru toată durata sărbătorilor un muzicant, de obicei un balaoacheș cu dibla sau cu clarinetul, care contra unui cuantum bănesc cu care se învoiau, trebuia să fie întotdeauna acolo unde era ceata, fie la repetiții, fie la
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
valoare să-i revină lui. Câștigătorul licitației putea în final să piardă sau să câștige, dar aceasta nu mai interesa ceata întrucât ea avea asigurate deja fondurile de la cel ce câștigase licitația și suporta de acuma necondiționat, toate cheltuielile cetei. Ceata mai angaja pentru toată durata sărbătorilor un muzicant, de obicei un balaoacheș cu dibla sau cu clarinetul, care contra unui cuantum bănesc cu care se învoiau, trebuia să fie întotdeauna acolo unde era ceata, fie la repetiții, fie la susținerea
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
de acuma necondiționat, toate cheltuielile cetei. Ceata mai angaja pentru toată durata sărbătorilor un muzicant, de obicei un balaoacheș cu dibla sau cu clarinetul, care contra unui cuantum bănesc cu care se învoiau, trebuia să fie întotdeauna acolo unde era ceata, fie la repetiții, fie la susținerea programului de sărbători. De asmenea mai angajau câte un om care avea sarcina să care desagii în care se colectau toate darurile primite la casele pe la care colindau, aceste daruri putând fi pe lângă bani
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
avea sarcina să care desagii în care se colectau toate darurile primite la casele pe la care colindau, aceste daruri putând fi pe lângă bani, dărabe de slănină, colaci, carne de purcel, fructe, copuri cu vin sau cu rachiu și altele. Apoi ceata mai avea în vedere cinstea pe care o mai primeau de la mersul cu zoritul la cei ce își serbau ziua onomastică în perioada în care ceata era constituită și în stare de funcționare, adică de Sfântul Andrei, de Sfântul Nicolae
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
colaci, carne de purcel, fructe, copuri cu vin sau cu rachiu și altele. Apoi ceata mai avea în vedere cinstea pe care o mai primeau de la mersul cu zoritul la cei ce își serbau ziua onomastică în perioada în care ceata era constituită și în stare de funcționare, adică de Sfântul Andrei, de Sfântul Nicolae, de Sfântul Ștefan, de Sfântul Vasile și de Sfântul Ioan. Apoi feciorii mai aduceau bătură, mai ales vin de la producători, pe care-l dădeau în seama
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
adică de Sfântul Andrei, de Sfântul Nicolae, de Sfântul Ștefan, de Sfântul Vasile și de Sfântul Ioan. Apoi feciorii mai aduceau bătură, mai ales vin de la producători, pe care-l dădeau în seama crâșmarului numit. Acest vin era consumat de ceată, dar dacă existau posibilități, se aducea mai mult. Prisosul se vindea oamenilor satului care veneau să petreacă cu ceata, cu oarece supra preț, ca să mai aducă ceva câștig. Pe toată durata sărbătorilor, ziua, dar mai ales seara se organiza joc
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
mai aduceau bătură, mai ales vin de la producători, pe care-l dădeau în seama crâșmarului numit. Acest vin era consumat de ceată, dar dacă existau posibilități, se aducea mai mult. Prisosul se vindea oamenilor satului care veneau să petreacă cu ceata, cu oarece supra preț, ca să mai aducă ceva câștig. Pe toată durata sărbătorilor, ziua, dar mai ales seara se organiza joc la care erau invitate fetele, multe dintre ele aduse «cu colacu», dar la care participa cine dorea dintre săteni
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]