3,053 matches
-
știința și tehnica (o evoluție continuu necesară, care să recunoaștem acționează și în spațiul artei), niciodată sufletul omului nu va cădea pradă roboților. Dinspre esență în perspectivă, astfel văd eu problema. Cât despre modul în care valorile vehiculează și se cern, există diferențe (atât de la un sistem social la altul, cât și între genurile artei, în cazul literaturii intervenind și aria de circulație a limbii respective). Încă ne bucurăm de un drept fundamental: între opera de artă și iubitorii ei nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
a început să-mi fie dragă, fără să-mi dau seama, mai de demult, dar când casa e cuprinsă de tăcere, ca astăzi, co boară în mine calmul și, cum stau aplecată peste sugativa verde, dacă ar începe să se cearnă praf, cred că cenușiul ăsta fin, mărunt-mărunt, s-ar potrivi și m-ar acoperi cu o liniște singuratică, de culoarea veșniciei. Mă întreb uneori: am fost inconștientă? cum am putut să fiu de acord cu de spărțirea asta așa de
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
3 Măi bădiță Gherasim, Cu drag mi te-aș pune-n sin, Și de drag te-aș sămăna Și de drag te-aș secera Și te-aș face stog în prag Și te-aș îmblăti de drag. Mi te-aș cerne Prin sprincene Și te-aș frământa-n inele Și te-aș da inimii mele. Inima mi te-ar mânca, Inima s-ar sătura Dorul mi l-aș stâmpăra. 12 dechemvrie [CARA-OMER vânătoare] La Cara-Omer, în Dobrogea, zi umedă, cu promoroacă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
grade subt punctul de îngheț, și asta numai noaptea, căci ziua, la amiază, soarele cel palid îți va mai muia tăria. De prin mările polare vei căra pe marea ta spinare lungi volbure de ninsoare, iar aici în Carpați vei cerne fulgi vânturați de vânt. Și, ia aminte, îți hărăzesc acum în dar zilele de 2-5-6-10, 13-14 și 18 din fevruarie. Ca totdeauna, fii neascultător, vei vifori lăsând pământul gol în multe părți, iar pe la adăpost vei aduna zăpada fără niciun
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
care noi îl cunoaștem din reportaje, din povestiri, din anecdote - însă fără a ști în ce măsură el coincide cu Mussolini al «realității». Acest Mussolini in natura este în Mussolini din literatură ceea ce bobul de grîu este în pîine: limbajul l-a cernut, muiat, modelat, copt; e o fabricație poetică. Și el aspiră a fi interpretat, căci singură interpretarea permite stabilirea de raporturi între primul și al doilea Mussolini”. Întrebarea e însă dacă această aspirație se poate realiza în timpul vieții lui „Mussolini”. Instalat
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
umplea, moș Gheorghe mi-a comentat fiecare mișcare de-a sa. După aproape patru decenii, nici azi nu i-am uitat monologul: „Uite ce făină-ți dau (a luat din ea cu trei degete și a prefirat-o de sus), cernută de două ori; aur, nu altceva; vezi? E pînă la linia de sus; ai grijă cum o duci...”. Așa cum mi-a descris-o, importanța împrumutului m-a excedat. Casa lui era în vale, aproape de pîrîu, a noastră pe un platou
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
model de articulare, de pronunțare a cuvintelor, de accentuare a acestora în context este accesat astfel primul nivel al receptării și, implicit, se translează către cel al decodării nivelul fonetic/fonologic; vezi, de exemplu, versurile: ,,Și tot ninge,/ Și tot cerne,/ Se bat norii, sus,/Cu perne!// Și-ai să vezi/ Acuși-acuși/Pârtie/Pe derdeluș,/Doi copii/ Cu nasul roșu/Parc-ar fi/Gerilă-Moșu!//Uite-abia, abia/Se văd/ Din mantia/De omăt!" (Pe ninsoare, de Mircea Pop), în recitarea cărora este
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
tot...și tot, acuși-acuși, abia, abia), sugerând prin însuși aspectul sonor ideea de alunecare, de joacă, de mantie care acoperă totul; * decodarea textului implică, la nivel lexical, explicarea cuvintelor/ expresiilor care nu le sunt familiare copiilor prin apel la context (cerne aici, ,,ninge neîncetat, cu fulgi gingași"), la eventualele exemple similare date de copii (acuși ,,imediat, repede, cât ai clipi"), la planșele cu imagini (pârtie, derdeluș), la Dicționarul ilustrat (mantie, omăt) etc.; * în plan semantic, sunt identificate cuvintele/expresiile construite altfel
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
în Comunitatea Filadelfia! Dar am încredințarea că și celelalte cuvinte inspirate se vor împlini în legătură cu biserica Sa: ,,...Biserica poate părea că este pe punctul de a cădea, dar nu va cădea. Ea va rezista, iar păcătoșii din Sion vor fi cernuți și pleava va fi despărțită de grâul cel prețios. Aceasta va fi o încercare teribil de grea, dar trebuie totuși să aibă loc.” (M.S. pag.380) După plecarea mea, cei care au fost alături de mine, care m-au ajutat în
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
la găină; Citoditeoza respiratorie a păsărilor (Paul I., 1961), a doua semnalare a bolii În țara noastră, după Paul Riegler. Intoxicația cu dude la rațe (Roșca I., Paul I., Poll E., 1961), prima descriere a bolii; Ataxia enzootică a mielor (Cerni I., Secașiu V., Paul I., 1962), prima semnalare a bolii În țara noastră. Acțiunea unor bacterii asupra embrionului de găină (Paul I. și Bercea I., 1962); Ontogenia țesutului limfoid intrahepatic la găină (Paul I., Martin V., Bercea I., 1962); Modificările
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
de ce și spre ce conduce? Asemenea majorității fizicienilor, și eu sunt convins că cele întâmplate în momentul t = 0 al fizicii rămân complet ascunse omului. Și chiar metodele empirice de semnificativă aplicație, prin rafinamentul lor (de exemplu experimentele conduse de către CERN la Geneva, Organizație europeană pentru cercetarea nucleară, cel mai mare laborator european pentru fizica particulelor elementare), nu vor permite descoperirea a ceea ce era înainte de acel moment. Marele secret care rămâne impenetrabil pentru științele naturale este: de ce există ceva și nu
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
excludea seriozitatea în cugetare”. De la cei cinci fondatori pomeniți la început, la cei peste 116 membri și simpatizanți, câți se cunoșteau în 1885 - după C. G. Bedreag - ca făcând parte din Junimea vreme mai îndelungată sau mai scurtă, timpul a cernut valorile după un principiu foarte simplu: „Intră cine vrea rămâne cine poate”, decretat de Pogor. Faptul că la intrarea în Junimea nu era nici o restricție este prezentat foarte limpede de G. Panu în „Amintiri de la Junimea din Iași”. La rugămințile
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
le schițează doar, fugitiv, surprinse în vibrația luminii și așezate într-o perspectivă care le distanțează oarecum de privitor, fixându-le parcă într-un plan ireal. Nu priveliștile deșteaptă amintiri, ci amintirea își creează peisajele ce-i convin, proiectând sau cernând asupra lor lumina din interior. Copilăria renăscută face apele de argint, întunecă „povârnișul viei” într-un „praf de soare”, albește livezile cu „pulbere de lună”, ridică din hornul fiecărei case „un crin înalt de fum”, preschimbă „căsuțele răzlețe din satul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288815_a_290144]
-
spre unități de viață socială mai mici: state, regiuni și comunități locale. La toate aceste niveluri, factorul uman apare ca unul prioritar. Deviza programelor de dezvoltare durabilă este Putting People First - o sintagmă elaborată de către sociologul de origine română Mihail Cernea, creatorul sociologiei dezvoltării ca ramură a sociologiei și inițiatorul programelor de cercetare sociologică și antropologică în cadrul proiectelor de dezvoltare ale Băncii Mondiale (Cobianu-Băcanu, 2001). Sociologia dezvoltării își edifică structura teoretică având la bază și conceptul de dezvoltare comunitară. Dezvoltarea comunitară
[Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
Bărbat, Alexandru. (1944). Drăguș. Un sat din Țara Oltului. Structura economică a satului, București. Bărbat, Alexandru. (1980). „Un sat de navetiști: Drăguș. Contribuții la o nouă tipologie a satului românesc”, în Viitorul Social, 4/1980. Cobianu-Băcanu, Maria. (2001). Mihail M. Cernea. Un inovator în sociologie și în dezvoltare internațională, București: Editura Economică. Cobianu-Băcanu, Maria. (coordonator), Alexandrescu, Petruș, Cucu-Oancea, Ozana (2002), Cultura, identitatea națională și educația în dezvoltarea durabilă a societății românești, Editura Paralela 45. Zamfir Cătălin și Vlăsceanu Lazăr, coord. Dicționar
[Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
departe pe marginile întunecate ale obiectelor/ Nimeni nu va putea șterge gările ca niște fluturi mari/ Închiși în lămpi/ Urma cuțitului pe pântecul tău când candelabrele își ridică voalul/ Clipa în care femeia mănâncă capul bărbatului/ Sitele de mătase care cern sângele nostru amestecat cu linguri” (Vorbele spasmuri orgasme și cârpe) sau „Tu ești femeia în care se strâng de gât oamenii/ Sau își trec prin umeri lungi cuțite de sticlă/ Sau vorbesc despre violențele inaccesibile ale panterei/ Tu ești femeia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290142_a_291471]
-
slab luminată, îmbrăcat într-o mantie de catifea neagră, mînuind niște pietre neprelucrate de o neprețuită valoare. "Mă vezi, scumpa mea nepoată, îmbrăcat complet în negru, lăsînd să-mi curgă printre degete rubine, safire, smaralde și perle să mi se cearnă printre degete? Îmbrăcat în catifea, singur, în semiobscuritate, scumpa mea nepoată era, te asigur, o adevărată voluptate...". Acolo unde se exagera, probabil, era cînd se spunea că purta inele chiar și la degetele picioarelor în pantofi care se desfăceau ca
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
PLEȘOIANU, Grigore (30.I.1808, Cerneți, j. Mehedinți - 30.I.1857, București), traducător. Este fiul Elisavetei (n. Greceanu) și al lui Paraschiv Pleșoianu, urmaș al unui neam de mici boieri olteni. Elev, la „Sf. Sava”, al lui Gh. Lazăr și al lui I. Heliade-Rădulescu, P. a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288851_a_290180]
-
I. Heliade-Rădulescu, P. a fost, între 1826 și 1832, profesor la Școala Națională din Craiova. Nemulțumit de condițiile din școală, pleacă în satul natal, după un schimb de scrisori vehemente cu Eforia Școalelor. În 1836, fiind înlocuit la școala din Cerneți cu Ioan Maiorescu, se mută la București și se retrage curând din învățământ. Pe temeiul studiilor mai vechi de la școala lui Gh. Lazăr, devine în 1838 inginer hotarnic, noua profesiune aducându-i avere și ranguri: pitar în 1839, serdar din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288851_a_290180]
-
albastrul cerului nisipul auriu și fierbinte al mării ploaia curge deasă, măruntă și caldă ceru-i albastru ca o petală de miozot ploi vesele și calde cireșe roșii ca focul dulciamărui miresme calde de cimbrișor și ceară lumină dulce se cernea printre crengile sălciilor cerul albastru se apleacă spre dumbravă iarba coaptă strălucește și se clatină în vânt umbra pare verde și de flori embălsămită aerul e-neclintire și devine arzător vara - stăpână ce împarte veselie și culoare TOAMNA - expresii frumoase
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
cuvintelor plug, sită, război (sau stative), brici de origine slavă nu înseamnă că românii au învățat de la slavi să lucreze cu instrumentele denumite de ele, căci dacă strămoșii noștri ar fi încetat în vreo epocă să are (a ara), să cearnă (a cerne), să țeasă sau să se radă, nu s-ar fi păstrat nici verbele respective”; „Dacă cuvintele de origine slavă sunt atât de numeroase și atât de răspândite la noi, dacă influența slavă apare atât de des în sintaxă
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
sită, război (sau stative), brici de origine slavă nu înseamnă că românii au învățat de la slavi să lucreze cu instrumentele denumite de ele, căci dacă strămoșii noștri ar fi încetat în vreo epocă să are (a ara), să cearnă (a cerne), să țeasă sau să se radă, nu s-ar fi păstrat nici verbele respective”; „Dacă cuvintele de origine slavă sunt atât de numeroase și atât de răspândite la noi, dacă influența slavă apare atât de des în sintaxă și în
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
facă pentru a înfrânge răul arhetipal și îi spune mamei împărătesei „ - Mamă! Sâ-m faci o turtă d’i cenușă! Ce: - Vai d’i min’i, dragu mamii, cum sâ-ț fac io turtă d’i cenușâ? - Heizîci - mamă, cum? Iș șî cerne cenușâ pin sîtâ șî - zâci - moaie-o cu apă caldă, șî pune-o-n cenușâ sâ sâ coacă” (Fundu Moldovei - Suceava). Întrebată despre cantitatea mică de mâncare pe care o reprezintă turta din cenușă, informatoarea Evdochia Șargu din Izvoare, Soroca
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
cât a trăit tata, chiar erau niște gospodari pricepuți, harnici - după cum am mai spus. Țin minte că în Ajunul Crăciunului era mare for fotă la noi în casă. Atunci se făceau turtele. Din alua tul realizat din făina de grâu, cernută cu sita cea deasă, pe c are mama o păstra ca pe o comoară și nu o prea împrumuta la vecini, făina combinată cu apă și sare, fără fermenți de creștere, prima și chiar și cea de-a doua turtă
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
-n cap ! “i încă de unul dintre comentatorii cei mai delicați și sensibili pe care-i avem în critica noastră. Sincer, nu mă așteptam la asta. Nu pentru că Legături bolnăvicioase ar fi un film perfect (evident, nu e), ci pentru că, cernând cu grijă și fără parapon, descoperi că are mai multe calități decât defecte ; mai precis, multe calități ce lipsesc filmului românesc și mai nici unul dintre defectele lui... Citesc pe LiterNet (care este ca un fel de muzeu, mereu schimbător și
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]