2,563 matches
-
a poporului german cu prețul slăbirii statului. Germania e silită a ține la politica păcii armate daca nu voiește ca vecinii ei puternici să pună piedici dezvoltării ei viitoare. Dar paralel cu absorbirea tuturor puterilor prin înarmare s-a dezvoltat cestiunea socială, sărăcia claselor de jos, care cere o grabnică remediare. Și aci guvernul și liberalismul sunt diametral opuși. Pe când liberalii nu admit facultatea statului de-a interveni în organizarea muncii, guvernul voiește din contră, prin nouăle mijloace ce i le
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
un rol de vreme ce i se dau locuri gratis pentru a asista la reprezentații. Dar se vede că pentru poliția d-lui Radu Mihai asemenea lucruri nu au însemnătate. [17 octombrie 1881] [""LE RENSEIGNEMENT PARISIEN " SCRIE... "] "Le Renseignement parisien " scrie în cestiunea Dunării următoarele: La 7 noiemvrie Comisia Europeană se va întruni la Galați. Românii sunt firește foarte preocupați de hotărârea ce se va putea lua în cestiunea Dunării. Cestiunea aceasta e tema zilnică a discuțiunilor ziarelor din București. "Romînul" mai cu
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
au însemnătate. [17 octombrie 1881] [""LE RENSEIGNEMENT PARISIEN " SCRIE... "] "Le Renseignement parisien " scrie în cestiunea Dunării următoarele: La 7 noiemvrie Comisia Europeană se va întruni la Galați. Românii sunt firește foarte preocupați de hotărârea ce se va putea lua în cestiunea Dunării. Cestiunea aceasta e tema zilnică a discuțiunilor ziarelor din București. "Romînul" mai cu seamă espune cu o mare putere logică drepturile României. {EminescuOpXII 372} După ce arată că, nici în protocoalele Tractatului de la Berlin, nici în Tractatul încheiat între puteri
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
17 octombrie 1881] [""LE RENSEIGNEMENT PARISIEN " SCRIE... "] "Le Renseignement parisien " scrie în cestiunea Dunării următoarele: La 7 noiemvrie Comisia Europeană se va întruni la Galați. Românii sunt firește foarte preocupați de hotărârea ce se va putea lua în cestiunea Dunării. Cestiunea aceasta e tema zilnică a discuțiunilor ziarelor din București. "Romînul" mai cu seamă espune cu o mare putere logică drepturile României. {EminescuOpXII 372} După ce arată că, nici în protocoalele Tractatului de la Berlin, nici în Tractatul încheiat între puteri nu se
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
a înclinat în partea Austriei în timpul din urmă. Nu e probabil ca, după întîlnirea regelui Italiei cu împăratul Francisc Iosif la Viena, această înclinare a Italiei să scază; ea va crește din contra. Va fi dureros ca România, într-o cestiune de care atârnă dezvoltarea ei economică, să fie părăsită de către Occident, ea care-i o parte a Occidentului la porțile Orientului. Am voi să credem că Occidentul întreg va înțelege în sfârșit că, pe Dunăre, interesele României sunt ale Occidentului
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
de către Occident, ea care-i o parte a Occidentului la porțile Orientului. Am voi să credem că Occidentul întreg va înțelege în sfârșit că, pe Dunăre, interesele României sunt ale Occidentului însuși. Din cele de mai sus se vede că cestiunea Dunării stă rău în urma celei mai nouă constelațiuni a puterilor europene. Cu toate acestea nu credem că ea ar fi stat atât de rău daca nu se făcea acea politică de duplicitate care, pe de o parte, [î]i permitea
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
pământ și de întărirea caracterului ei și a felului ei de-a fi, nici o armă nu este rea întrebuințată la timpul cuvenit. [20 octombrie 1881] ["AFLĂM ÎN "ROMÎNUL" DE AZI... "] Aflăm în "Romînul" de azi un lung articol privitor la cestiunea izraelită. Îl reproducem ca probă de completa lipsă de idei în privirea măsurilor ce cată a se lua în contra invaziei. Foaia guvernamentală constată invazia, arată relele ei, se plânge de ea și totuși nicăiri nu indică un singur mijloc pentru
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
din propriile noastre păcate, ci din criza socială a unui popor cu mult mai numeros decât al nostru, al celui rusesc. Cu micul bagaj de idei egalitare și liberale de la 1848, lipsite cu totul de razimul științei, nu se rezolvă cestiuni de talia acesteia; de aceea nici credem pe roșii în stare de a găsi în magazinul lor de masalale, de stindarde tricolore, cocarde și... bombe orsini, o armă capabilă a da soluțiune unei cestiuni sociale. [21 octombrie 1881] [""ROMÎNUL" A
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
de razimul științei, nu se rezolvă cestiuni de talia acesteia; de aceea nici credem pe roșii în stare de a găsi în magazinul lor de masalale, de stindarde tricolore, cocarde și... bombe orsini, o armă capabilă a da soluțiune unei cestiuni sociale. [21 octombrie 1881] [""ROMÎNUL" A 'NCEPUT... "] "Romînul" a 'nceput să devie interesant. "L'Independance roumaine" publicase vro dare de seamă despre torturile suferite de țărani în vrun punct al țării, torturi cari sunt de-a dreptul o unealtă de
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ziarului oficios o constituie cuvintele rostite de d. de Kallay în delegațiunea austriacă. Fără îndoială șeful de secție maghiar, însărcinat cu conducerea interioară a Ministerului de Esterne, cu afacerile curente oarecum, nu crede de cuviință a spune ceva pozitiv în cestiuni a căror rezolvare nu atârnă de d-sa. Vorbe ca "relațiunile întreținute de monarhie cu puterile străine sunt escelente" sau "datoria guvernului e de a grăbi rezolvarea cestiunii Dunării în sensul Tractatului de la Berlin" sunt cu totul formale și nu
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
afacerile curente oarecum, nu crede de cuviință a spune ceva pozitiv în cestiuni a căror rezolvare nu atârnă de d-sa. Vorbe ca "relațiunile întreținute de monarhie cu puterile străine sunt escelente" sau "datoria guvernului e de a grăbi rezolvarea cestiunii Dunării în sensul Tractatului de la Berlin" sunt cu totul formale și nu pot ascunde nici un cuprins pozitiv. O putere mare, semnatară a Tractatului de Berlin, n-o să declare prin gura d-lui de Kallay că vrea să calce Tractatul de la
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
putere mare, semnatară a Tractatului de Berlin, n-o să declare prin gura d-lui de Kallay că vrea să calce Tractatul de la Berlin sau să-l ocolească. Daca în adevăr e vorba de Tractat astfel cum [î]l pricep toți, cestiunea e rezolvată gata și nu mai e de datoria nici unui guvern de-a grăbi rezolvarea. Ni se pare deci că altceva e la mijloc. Reproducem câteva pasaje din "Romînul". În fagurul de miere al povețelor de pace date universului se
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Iată dar cum c-un cusur subțire "învoiala strâmbă " pe care "Romînul" o preferă "judecății drepte" s-aruncă în spinarea suveranului, ca și chestia Stroussberg, deși tot roșii erau și atunci la putere. "Învoiala strâmbă " preferabilă "judecății drepte" e regularea cestiunii Dunării. Îndealtmintrelea n-am înțelege ce "datorie patriotică și de conștiință" ar fi avut "Romînul" {EminescuOpXII 378} de-a face asemenea degetare? Asta nu înseamnează nimic alta decât că, din nou, vor să descarce vina Boerescu - Brătianu pe umerele iresponsabile
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
l la regimul salciei comune. Ei, nici salcia pom, nici Caradalele români. Deci orice civilizație adevărată nu poate consista decât într-o parțială întoarcere la trecut, la elementele lui bune, sănătoase, proprii de dezvoltare. [25 octombrie 1881] {EminescuOpXII 380} ["CU PRIVIRE LA CESTIUNEA... "] Cu privire la cestiunea izraelită, reîmprospătată în timpul din urmă prin imigrațiunea din Rusia, pricinuită de măsurile guvernului și de răscoalele populare de acolo, " Fraternitatea" scrie cu cunoștință de cauză următoarele: Era un timp pe când România a fost Eldorado al tuturor refugiaților și
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
regimul salciei comune. Ei, nici salcia pom, nici Caradalele români. Deci orice civilizație adevărată nu poate consista decât într-o parțială întoarcere la trecut, la elementele lui bune, sănătoase, proprii de dezvoltare. [25 octombrie 1881] {EminescuOpXII 380} ["CU PRIVIRE LA CESTIUNEA... "] Cu privire la cestiunea izraelită, reîmprospătată în timpul din urmă prin imigrațiunea din Rusia, pricinuită de măsurile guvernului și de răscoalele populare de acolo, " Fraternitatea" scrie cu cunoștință de cauză următoarele: Era un timp pe când România a fost Eldorado al tuturor refugiaților și asupriților din
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
a scumpit traiul. Elementul improductiv trebuind să trăiască de undeva, neapărat că s-a folosit de puțina cultură a claselor de jos pentru a trezi în ele vicii și a trăi din satisfacerea acestor vicii. Iată cum s-au născut cestiunea izraelită, o cestiune comună nouă, Rusiei de sud, Galiției, Bucovinei, Maramureșului și unor anume regiuni din Ardeal și Țara Ungurească. Propunerea de agricolizare, de colonizare a Dobrogei cu izraeliți cari să devie plugari, ar fi în adevăr bună și admisibilă
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Elementul improductiv trebuind să trăiască de undeva, neapărat că s-a folosit de puțina cultură a claselor de jos pentru a trezi în ele vicii și a trăi din satisfacerea acestor vicii. Iată cum s-au născut cestiunea izraelită, o cestiune comună nouă, Rusiei de sud, Galiției, Bucovinei, Maramureșului și unor anume regiuni din Ardeal și Țara Ungurească. Propunerea de agricolizare, de colonizare a Dobrogei cu izraeliți cari să devie plugari, ar fi în adevăr bună și admisibilă. Pământul aluvial al
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ziarului " Post" să nu fie decât o încercare de a pune în vederea opoziției germane nemăsurata responsabilitate ce și-ar asuma-o când cancelarul s-ar decide a-și muta sarcina pe umerii ei. [29 octombrie 1881] {EminescuOpXII 382} ["DEȘI ÎN CESTIUNEA DUNĂRII... "] Deși în cestiunea Dunării buna dreptate e în partea României într-un mod atât de neândoios încît ziarele vieneze chiar sunt silite de evidență s-o recunoască, știrile din urmă, ce fac a se prevedea soluțiunea finală, ne sunt
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
fie decât o încercare de a pune în vederea opoziției germane nemăsurata responsabilitate ce și-ar asuma-o când cancelarul s-ar decide a-și muta sarcina pe umerii ei. [29 octombrie 1881] {EminescuOpXII 382} ["DEȘI ÎN CESTIUNEA DUNĂRII... "] Deși în cestiunea Dunării buna dreptate e în partea României într-un mod atât de neândoios încît ziarele vieneze chiar sunt silite de evidență s-o recunoască, știrile din urmă, ce fac a se prevedea soluțiunea finală, ne sunt cu toate acestea nefavorabile
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
a apela de la un ministeriu ce se duce la un ministeriu ce vine. Noul nostru, ministeriu nu va voi fără îndoială să înceapă prin a părăsi un interes atât de serios francez în Orient. Ziarul "Republique franșaise" a publicat în cestiunea Dunării articole prea bune pentru ca oamenii politici ce-l inspiră și dirijează să poată uita că România este sentinela Dunării, în interesul îndoit al independenței sale și al siguranței Orientului. [29 octombrie 1881] ["D. N. BASARABESCU, PÎNĂ MAI IERI... "] D.
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
politica paraponisiților, n-am dat nici o atenție încercărilor stilistice ale lui Nae Postuleanu, proprii poate pentru a fi citite de Millo, cu arta de-a apăsa asupra neologismilor neînțeleși și a escentricităților retorice, decât de-a lumina publicul în vro cestiune oarecare. În unul din cele din urmă numere d. N. Basarabescu se încumetă a consacra chiar un articol teoriei noastre etnologice. Ne pare rău că trebuie să-i luăm pentru totdeuna speranța că vom discuta vreodată cu d-sa vro
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
oarecare. În unul din cele din urmă numere d. N. Basarabescu se încumetă a consacra chiar un articol teoriei noastre etnologice. Ne pare rău că trebuie să-i luăm pentru totdeuna speranța că vom discuta vreodată cu d-sa vro cestiune generală, de orice natură ar fi, etnologică, istorică sau politică, pentru cuvântul practic că cu cenușeri de arhive și cancelarii nu discutăm asemenea materii. Tot atât de puțin ne pasă de tonul în cari scriitori de teapa aceasta sunt obicinuiți a îmbrăca
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
în contra teoriei populaționistice a lui Malthus și a teoriei rentei fonciare a lui Ricardo, asta nu dovedește că scriitorul american are a face cu socialiștii. E în genere foarte ieften de-a numi pe orice om care se ocupă cu cestiuni sociale socialist. Socialismul consistă în anume soluțiuni ale cestiunii sociale, de-un caracter propriu și revoluționar, nu în recunoașterea, studiul și regularea legală a acestei cestiuni. Cestiunea evreilor la noi în țară este socială; dar ocupîndu-ne cu ea, pentru a
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
rentei fonciare a lui Ricardo, asta nu dovedește că scriitorul american are a face cu socialiștii. E în genere foarte ieften de-a numi pe orice om care se ocupă cu cestiuni sociale socialist. Socialismul consistă în anume soluțiuni ale cestiunii sociale, de-un caracter propriu și revoluționar, nu în recunoașterea, studiul și regularea legală a acestei cestiuni. Cestiunea evreilor la noi în țară este socială; dar ocupîndu-ne cu ea, pentru a-i căuta o soluțiune conformă cu interesele statului și
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
în genere foarte ieften de-a numi pe orice om care se ocupă cu cestiuni sociale socialist. Socialismul consistă în anume soluțiuni ale cestiunii sociale, de-un caracter propriu și revoluționar, nu în recunoașterea, studiul și regularea legală a acestei cestiuni. Cestiunea evreilor la noi în țară este socială; dar ocupîndu-ne cu ea, pentru a-i căuta o soluțiune conformă cu interesele statului și rasei române, nu devenim socialiști. Tânărul student, în loc de-a cita pe Duehring, ar face bine să
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]