8,082 matches
-
3) Pentru acțiuni de interes general finanțate potrivit actelor normative care le reglementează, tariful se stabilește având în vedere recuperarea cheltuielilor materiale aferente prelucrării și furnizării datelor. ... (4) Sumele corespunzătoare prestației de furnizare a datelor se achită pe bază de chitanță, de către beneficiarii prevăzuți la art. 9 lit. a) și b) sau prin ordin de plată, de către beneficiarii prevăzuți la art. 9 lit. c), d) și e). ... (5) Abrogat. ... (6) Abrogat. ... (7) Abrogat. ... ----------- Alin. (5) al art. 12 a fost modificat
HOTĂRÂRE nr. 113 din 14 aprilie 1997 (*actualizata*) privind conţinutul, actualizarea şi valorificarea datelor din Registrul naţional de evidenta a persoanei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117717_a_119046]
-
completează sau nu modifică această prevedere; 9. dacă obligațiile reciproce cu emitentul nu prevăd altfel, ori de cîte ori un comerciant a acceptat cardul ca mijloc pentru plata, el va realiza o evidență și cel puțin o copie sub forma chitanței, facturii sau a oricărei alte forme scrise, pe baza căreia utilizatorul, prin contrasemnare pe loc, să poată recunoaște ulterior transferarea de către comerciant a proprietății asupra bunurilor și/sau consumul de servicii. Comerciantul are, totodată, obligația că, la prima cerere și
REGULAMENT Nr. 6 din 14 noiembrie 1995 privind principiile şi organizarea plăţilor cu card de către societăţile bancare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111739_a_113068]
-
angajeze răspunderea emitentului față de comerciant. Articolul 12 Organizarea circuitului documentelor, evidentelor și notificărilor Emitentul își va organiza activitatea astfel încât să poată urmări anomaliile activității comerciantului și procesorului în organizarea circuitului documentelor, evidentelor și notificărilor, pentru a stopa cererile excesive de chitanțe/recipise care sunt mai mari, într-o perioadă dată, decît o medie stabilită de emitent utilizînd informații de la comerciant și deținător, eventual preluate de cererile de reconstituire a chitanțelor/recipiselor pe care aceștia le declară că pierdute, furate sau distruse
REGULAMENT Nr. 6 din 14 noiembrie 1995 privind principiile şi organizarea plăţilor cu card de către societăţile bancare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111739_a_113068]
-
circuitului documentelor, evidentelor și notificărilor, pentru a stopa cererile excesive de chitanțe/recipise care sunt mai mari, într-o perioadă dată, decît o medie stabilită de emitent utilizînd informații de la comerciant și deținător, eventual preluate de cererile de reconstituire a chitanțelor/recipiselor pe care aceștia le declară că pierdute, furate sau distruse. Capitolul 5 Sancțiuni Articolul 13 Sancțiuni 1. Încălcarea prevederilor prezentului regulament se constată de către Direcția generală plăti și urmărirea riscurilor bancare, desemnată în termenii și în condițiile Regulamentului Băncii Naționale a României
REGULAMENT Nr. 6 din 14 noiembrie 1995 privind principiile şi organizarea plăţilor cu card de către societăţile bancare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111739_a_113068]
-
legii. 133. În exercitarea profesiei experții contabili și contabilii autorizați răspund disciplinar, administrativ, civil sau penal, după caz, potrivit legii. 134. Pentru onorariile stabilite prin contract încheiat cu operatorii economici se emit de către societățile comerciale, la terminarea lucrărilor, facturi sau chitanțe, potrivit legii. 135. Potrivit legii, obligația calculării și vărsării impozitului aferent sumelor plătite experților contabili și contabililor autorizați individuali drept onorarii de către societăți comerciale revine acestora. 136. Încasarea onorariului se va face de executantul lucrării direct de la beneficiar, în cazul
REGULAMENT din 23 octombrie 1995 (*republicat*) de organizare şi funcţionare a Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111670_a_112999]
-
Legumele și fructele congelate, deshidratate, conservate sau supuse oricărei forme de prelucrare șunt supuse cotei de 18% de T.V.A. Articolul 19 1. Dreptul de deducere a T.V.A., înscrisă în documentele pentru cumpărări, se determina în funcție de data facturii, a chitanței fiscale sau a altui document legal, dacă acestea s-au primit pana la data întocmirii decontului T.V.A. Documentele primite după data întocmirii decontului aferent lunii în care bunurile au fost recepționate se includ în deconturile întocmite pentru lunile următoare
DECIZIE Nr. 7 din 29 decembrie 1995 privind aprobarea soluţiilor referitoare la aplicarea prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 3/1992 privind taxa pe valoarea adăugată, republicată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111754_a_113083]
-
în care se păstrează. Aceasta servește conducerii operative a activităților de bibliotecă și cuprinde toate tipurile de documente primite de către o bibliotecă, indiferent de forma de achiziție. Evidența tehnico-operativă se bazează pe toate actele de însoțire a documentelor (facturi, specificații, chitanțe, borderouri, acte de primire, procese verbale), acte ce se înregistrează în registratura generală a instituției și se vor păstra în dosare în ordine cronologică. 55. Cum trebuie pregătite înainte de utilizare Registrul inventar și Registrul de mișcare a Fondurilor? R: Registrele
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
raportare al banilor din hârtie, deși totul i se pare, așa cum li se părea multora, a fi pe dos. David Ricardo discută mecanismul psihologic al primilor emitenți ai monedei de hârtie, care nu era până la urmă decât o recipisă, o chitanță care atesta existența unei cantități de aur în depozitele băncii. Ele leagă cantitatea de monedă de hârtie de cantitatea de aur din bănci. "O monedă în perfectă condiție când constă în întregime din hârtie, dar din hârtie a cărei valoare
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
scriu aceste rânduri. 616 Recipisa este o formă europeană de bani simbolici. Alte forme asemănătoare sunt atestate în vechime și în alte zone ale planetei. Iată ce spune Thomas H. Greco Junior: "Cea mai simplă formă de bani simbolici este "chitanța de depozit" sau "cecul de creanță" pentru bunuri depozitate undeva. Un prim exemplu este reprezentat de chitanțele băncilor de grâne, care au fost emise la diferite momente și în diferite locuri. În Egiptul Antic, după cum și în unele țări africane
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
în vechime și în alte zone ale planetei. Iată ce spune Thomas H. Greco Junior: "Cea mai simplă formă de bani simbolici este "chitanța de depozit" sau "cecul de creanță" pentru bunuri depozitate undeva. Un prim exemplu este reprezentat de chitanțele băncilor de grâne, care au fost emise la diferite momente și în diferite locuri. În Egiptul Antic, după cum și în unele țări africane de azi, un fermier își poate duce recolta de grâne la un depozit central, ca să primească chitanțe
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
chitanțele băncilor de grâne, care au fost emise la diferite momente și în diferite locuri. În Egiptul Antic, după cum și în unele țări africane de azi, un fermier își poate duce recolta de grâne la un depozit central, ca să primească chitanțe pentru cerealele sale". Vezi și Sfârșitul banilor și viitorul civilizației, Editura Curtea Veche, București, 2011, p. 109. Recipisa mai poartă și denumirea de chitanță de depozit. Este înscrisul premergător bancnotei, prin intermediul căruia se atesta existența în depozitele băncilor a unor
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
de azi, un fermier își poate duce recolta de grâne la un depozit central, ca să primească chitanțe pentru cerealele sale". Vezi și Sfârșitul banilor și viitorul civilizației, Editura Curtea Veche, București, 2011, p. 109. Recipisa mai poartă și denumirea de chitanță de depozit. Este înscrisul premergător bancnotei, prin intermediul căruia se atesta existența în depozitele băncilor a unor cantități de metal prețios. Iată cum explică Lipsey și Chrystal apariția banilor de hârtie și funcționarea recipisei, ca primă formă a banilor de hârtie
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
hârtie: "Banii de hârtie sau moneda fiduciară este forma banilor care a apărut după moneda metalică. O sursă a fost reprezentată de bijutierii care aveau nevoie de seifuri sigure și acolo oamenii au început să păstreze aurul. Aceștia emiteau deponenților chitanțe promițând să returneze aurul la cerere. Dacă oamenii știau că bijutierul este de încredere nu mai era nevoie să-și transfere aurul, ci pur și simplu își transferau chitanțele. Chitanța de depozit era la fel de bună ca și aurul. Apărea astfel
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
și acolo oamenii au început să păstreze aurul. Aceștia emiteau deponenților chitanțe promițând să returneze aurul la cerere. Dacă oamenii știau că bijutierul este de încredere nu mai era nevoie să-și transfere aurul, ci pur și simplu își transferau chitanțele. Chitanța de depozit era la fel de bună ca și aurul. Apărea astfel foarte clar că era mai convenabil să fie utilizate bucăți de hârtie decât aurul. Când au luat ființă în acest mod, banii de hârtie reprezentau o promisiune de a
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
acolo oamenii au început să păstreze aurul. Aceștia emiteau deponenților chitanțe promițând să returneze aurul la cerere. Dacă oamenii știau că bijutierul este de încredere nu mai era nevoie să-și transfere aurul, ci pur și simplu își transferau chitanțele. Chitanța de depozit era la fel de bună ca și aurul. Apărea astfel foarte clar că era mai convenabil să fie utilizate bucăți de hârtie decât aurul. Când au luat ființă în acest mod, banii de hârtie reprezentau o promisiune de a plăti
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
Vezi Fr. List, Sistemul național de economie politică, Editura Academiei RSR, București, 1973. 706 Este vorba despre "exorbitantul privilegiu", așa cum l-a numit Generalul de Gaulle, care constă în posibilitatea pe care și-a luat-o America de a tipări chitanțe sau bancnote pentru a-și finanța imensul deficit. După aprobarea acordurilor de la Bretton Woods "Statele Unite puteau tipări acum chitanțe sub formă de dolari care nu puteau fi schimbate pe aur și care, fie că trebuiau să fie ținute în rezervă
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
așa cum l-a numit Generalul de Gaulle, care constă în posibilitatea pe care și-a luat-o America de a tipări chitanțe sau bancnote pentru a-și finanța imensul deficit. După aprobarea acordurilor de la Bretton Woods "Statele Unite puteau tipări acum chitanțe sub formă de dolari care nu puteau fi schimbate pe aur și care, fie că trebuiau să fie ținute în rezervă, fie că trebuiau folosite pentru cumpărarea de bunuri și servicii americane.Pe scurt Statele Unite au introdus etalonul dolarului de
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
a acestora"390. Prezumțiile la care ne-am referit, în cea mai mare parte inovații ale noului Cod civil, sunt reglementate prin art. 1501-1505. * Art. 1501 din noul Cod civil, oferă cadrul de reglementare prezumției executării prestației accesorii, precizând că "chitanța în care se consemnează primirea prestației principale face să se prezume, până la proba contrară 391, executarea prestațiilor accesorii". * Art. 1502 din noul Cod civil instituie prezumția executării prestațiilor periodice reținând că, chitanța dată pentru primirea uneia dintre prestațiile periodice care
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
de reglementare prezumției executării prestației accesorii, precizând că "chitanța în care se consemnează primirea prestației principale face să se prezume, până la proba contrară 391, executarea prestațiilor accesorii". * Art. 1502 din noul Cod civil instituie prezumția executării prestațiilor periodice reținând că, chitanța dată pentru primirea uneia dintre prestațiile periodice care fac obiectul obligației, face să se prezume, până la proba contară, executarea prestațiilor devenite scadente anterior 392. * Art. 1503 din noul Cod civil consacră prezumția că, prin remiterea voluntară a înscrisului original constatator
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
dar care, în mod accidental și în lipsă de alte mijloace de probă, sunt totuși utilizate pentru dovedirea raportului juridic litigios. Așa sunt: registrele comerciale, registrele și hârtiile domestice, mențiunile făcute de creditor pe titlul constatator al creanței sau pe chitanțe; scrisorile obișnuite prin care nu s-a urmărit un scop probatoriu. La aceste mijloace de probă, reglementate de dispozițiile anterioare, noul Cod de procedură civil adaugă: registrele profesioniștilor (fostele registre comerciale-reglementate de Codul civil de la 1864), dar și de Codul
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
ca obiect un lucru cert și determinat, ori o prestație de "a face" sau "a nu face". Doctrina și practica apreciază că mențiunea nu se impune nici în următoarele situații: când obligația unilaterală a debitorului nu este determinată; în cazul chitanțelor liberatorii, care vizează executarea unor obligații și nu nașterea lor; în cazul când actul este scris în întregime de cel ce se obligă; în cazul contractelor care produc obligații reciproce între părți (sinalagmatice); în cazul înscrisului nul ca înscris autentic
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
a respectat formalitatea "multiplului exemplar", sau o scrisoare etc. Referitor la această condiție, practica judiciară 466 a precizat că: "Poate constitui început de dovadă scrisă orice fel de scriere, însemnări, note, socoteli, declarații extrajudiciare, răspunsurile fragmentare date la interogator, o chitanță care atestă primirea unei sume de bani și altele". înscrisul să emane "de la partea căreia i se opune"467 sau să fie numai semnat de aceasta. De asemenea, scrierea poate să provină de la o persoană față de care partea este un
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
anumite mijloace de probă directe (depoziția unui martor, un înscris, un început de dovadă scrisă etc.) sau pe anumite împrejurări ce permit judecătorului să tragă concluzia existenței sau inexistenței faptului ce trebuie probat. De exemplu, chiriașul care n-a păstrat chitanța de plată a chiriei pe unele luni anterioare, neavând alte dovezi directe pentru efectuarea plății, va dovedi faptul vecin și conex că a plătit chiria pe lunile următoare prezentând chitanțele respective, iar judecătorul, cunoscând acest fapt, va putea trage concluzia
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
ce trebuie probat. De exemplu, chiriașul care n-a păstrat chitanța de plată a chiriei pe unele luni anterioare, neavând alte dovezi directe pentru efectuarea plății, va dovedi faptul vecin și conex că a plătit chiria pe lunile următoare prezentând chitanțele respective, iar judecătorul, cunoscând acest fapt, va putea trage concluzia că chiriașul a plătit chiria și pe lunile în litigiu. Pentru admisibilitatea prezumțiilor simple, potrivit articolului 1203 din Codul civil de la 1864, preluat de art. 329 din noul Cod de
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
vînzări, ipoteci, sechestre, opoziții la sentințe, creanțe, amanete, contravenții, acte dotale, procuri, ipotecări, divorțuri, amenzi, cesiuni, arendări, ordonanțe de plată, ridicări de ipoteci, contestații, inventarieri de averi, executări de sentințe civile, partaje, procese de calomnie, abuzuri de încredere, autentificări de chitanțe, rezilieri de contracte, somații, sechestre, procese de amenințare (un Herș Pomană), loviri, evacuări, licitații, popriri, sperjururi etc. (Din Registrul de intrare, Fond Tribunalul Bacău, secțiunea I, dos.15-18/1915). „Les poètes n’ont pas le droit de dire des mots
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]