2,283 matches
-
scînteie răutăcioasă de satisfacție. „MÎine sîntem convocați la servici. Avem sarcini urgente. Regret, dar ai să mergi singură la matineu.“ Ea se roșea ușor pe gît și pe decolteu, nu spunea nimic. Doar zgomotul veselei trîntite de-a valma În chiuvetă Îi trăda furia. Domnul D. se retrăgea aproape neauzit În sufragerie, Își deschidea cartea și Începea să fluiere. Lovise În plin. Ajuns În stradă, aerul răcoros i se furișa pe sub gulerul răsfrînt al cămășii, Înfiorîndu-i plăcut pielea spatelui și brațele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
inventez afinități cu vecinii. Am să-mi adaptez tot ce este neasemănător În mine la un prototip universal, intru de bunăvoie În patul lui Procust. Mă scufund. Sună. Acum s-a găsit să vină. Imediat, strig. Iau repede căldarea de sub chiuveta din bucătărie și dau drumul la robinet. GÎlgîitul jetului de apă În găleată acoperă țîrÎitul soneriei care cu cît se estompează devine mai insistent. Da, da, Îndată. Mă opintesc să ridic găleata plină din chiuvetă și mă reped abia ducînd-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
strig. Iau repede căldarea de sub chiuveta din bucătărie și dau drumul la robinet. GÎlgîitul jetului de apă În găleată acoperă țîrÎitul soneriei care cu cît se estompează devine mai insistent. Da, da, Îndată. Mă opintesc să ridic găleata plină din chiuvetă și mă reped abia ducînd-o pînă la ușă. Apa dă peste margini, mă ud pe picioare, las o dîră de stropi mari, pe linoleumul roșu din vestibul. Deschid abia reținîndu-mi o Înjurătură. — O, doamna Oprișan, credeam că e femeia de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
mai dă și la milițian să Închiză ochii. țîn timp ce lovitura vine pe la spate chiar dacă te faci că nu o vezi o simți ritmic de dimineața pînă seara pînă cînd te deprinzi cu ea cum te obișnuiești cu o chiuvetă care curge continuu sau orbul cu Întunericul și Începi să te compari cu toți infirmii pămîntului și nu se poate să nu-ți găsești un ascendent care să te consoleze că nu există o mai eficientă religie a resemnării decît
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
singură aflată într-o casă pustie și necunoscută să-i poată face față. Aveam să găsesc o agendă cu adrese, numere de contact. Până la sfârșitul zilei, aveam de gând să reînnod legătura cu vechea mea viață. M-am sprijinit de chiuvetă și m-am uitat cum șunca începe să se prăjească. Am observat mici lucruri care sugerau existența unei vieți. Depunerile de calcar de pe ceainic, sticla de detergent pentru vase pe jumătate goală. Cele două bucăți de paste făinoase uscate din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
gândit deloc la lucrurile astea. Sufletul meu era spațiul infinit, iar mintea - matematică. Viața mea ca o listă de cumpărături. Într-o dimineață, am luat prea repede o ceașcă de pe suportul pentru uscat vasele și am răsturnat o farfurie în chiuvetă. Nu s-a spart, dar s-a auzit un pocnet puternic și, fără absolut nici un motiv, zgomotul m-a făcut să izbucnesc în lacrimi. Avea să se întâmple ceva. Sau poate că nu. Știam că va trebui să iau o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
în afara cercului de lumină și a perimetrului trasat de dictafoane. M-am ridicat în capul oaselor, strângându-mi cotul rănit la piept. Luxofagul zăpăcit se rostogoli înăuntrul buclei, o dată, de două ori, ca apa scurgându-se într-un sifon de chiuvetă, apoi își recăpătă controlul. Înotă înapoi la domnul Nimeni și începu să-i dea ocol pe-o orbită lentă, la nivelul mijlocului. — Hmm. Acum hainele lui Nimeni erau din nou uscate, cămașa albastră făcută la comandă era călcată, părul într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
mai vedea decît o stea - celelalte se topiseră pe bolta din ce În ce mai luminoasă. CÎt timp pierdut! exclamă el. Trei oameni morți, și unul În Închisoare... — Au să găsească ei alți zece În loc! mie Însă Îmi trebuie filmul. Și șeful bandei. În chiuveta din camera lui Poole s-au găsit urme de substanțe chimice. Probabil că acolo au developat filmul. Nu cred c-au scos mai mult de o copie, pentru că ar fi Însemnat să mărească numărul inițiaților. Și apoi, cîtă vreme posedă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
ședea pe o bancă și vomita Între genunchi... Hilfe coborî treptele ce duceau spre toaletă; nu era nimeni acolo; pînă și Îngrijitorul plecase În căutarea unui adăpost. Artileria antiaeriană trăgea de zor. Rowe și Hilfe erau singuri În toaleta cu chiuvetele cenușii, mirosind a dezinfectant; pe pereți, cîteva afișe avertizau Împotriva pericolului bolilor venerice... Aventura, pe care Rowe și-o imaginase cîndva În culori atît de eroice, Își găsea deznodămîntul Într-un closet „pentru bărbați“... Hilfe se privi Într-o oglindă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
Rowe ajunse la primele trepte, o bombă Începu să se rostogolească pe scară cu un zgomot infernal. Omulețul Își Încheie În grabă nasturii și se ghemui la pămînt, ca și cum ar fi vrut să sară. Hilfe se sprijinise de marginea unei chiuvete și asculta, cu un zîmbet amar și parcă nostalgic, ca și cum ar fi auzit glasul unui prieten ce pleca pentru totdeauna. Rowe stătea pe prima treaptă, În așteptare: bomba venea de-a dura spre ei. Omulețul se ghemui și mai mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
răspunse, alergă după el, strigînd: Nu poți pleca Înainte de a auzi ce-am să-ți spun despre soția dumitale! — Soția mea? Întrebă Rowe și se Întoarse, coborînd treptele: acum nu mai putea să scape - anii uitați Îl așteptau acolo, printre chiuvete... SÎnt căsătorit? Întrebă el cu deznădejde În glas. — Ai fost căsătorit. Nu-ți amintești? Ai otrăvit-o! Pe Alice a dumitale... Și Începu să rîdă. — Groaznică noapte! zise omulețul, care nu auzea nimic altceva decît huruitul bombardierelor din văzduh. — Ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
străzii Quebec, unde așteptase atîtea ore, vreme de atîția ani... O, cîte lucruri aveau să mai fie Înainte de a veni pacea! — Hai, du-te la Anna acum, auzi el un glas, și zări silueta unui om care rîdea, lîngă o chiuvetă, Învăluit Într-o lumină albăstruie. Ea spera că n-ai să-ți amintești niciodată... Rowe Își aduse aminte de un șobolan mort și de un polițist, apoi de o sală de tribunal ticsită de oameni, pe fețele cărora se zugrăvea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
-sa va Încerca să-l ia, din când În când, În vacanțe. Bruno nu avea nimic Împotrivă; cele două persoane nu i se păreau direct ostile. Oricum, adevărata viață era viața alături de bunica. 8 ANIMALUL OMEGA Bruno e sprijinit de chiuvetă. Și-a scos bluza de pijama. Cutele pântecului mic și alb stau lipite de faianța chiuvetei. Are unsprezece ani. Vrea să se spele pe dinți, ca-n fiecare seară; speră că nu vor fi incidente. Dar se apropie Wilmart - deocamdată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
Împotrivă; cele două persoane nu i se păreau direct ostile. Oricum, adevărata viață era viața alături de bunica. 8 ANIMALUL OMEGA Bruno e sprijinit de chiuvetă. Și-a scos bluza de pijama. Cutele pântecului mic și alb stau lipite de faianța chiuvetei. Are unsprezece ani. Vrea să se spele pe dinți, ca-n fiecare seară; speră că nu vor fi incidente. Dar se apropie Wilmart - deocamdată e singur - și Îl Împinge cu umărul. Bruno Începe să se tragă Înapoi, tremurând de frică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
Bruno. În acest punct al cugetărilor sale, ajunse la grupul sanitar nr. 8. Oarecum resemnat să Întâlnească niște băbătii, avu un șoc dureros descoperindu-le pe adolescente. Erau patru, Între cincisprezece și șaptesprezece ani, lângă dușuri, chiar În fața șirului de chiuvete. Două dintre ele, În slip, Își așteptau rândul; celelalte două se zbenguiau ca niște zvârlugi, sporovăiau, se Împroșcau cu apă, scoteau mici chiote: erau goale pușcă. Spectacolul era de o grație și de un erotism nespus; nu-l meritase, zău
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
se Împroșcau cu apă, scoteau mici chiote: erau goale pușcă. Spectacolul era de o grație și de un erotism nespus; nu-l meritase, zău. Sexul i se Întărise În chiloți; și-l scoase cu o mână, se lipi de suportul chiuvetei, iar cu cealaltă mână Încercă să se spele pe dinți. Tremura atât de violent că Își răni o gingie; scoase din gură periuța Însângerată. O picătură Începea să se formeze pe capul sexului său, care era fierbinte, umflat, străbătut de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
de genul: „E caldă apa, fetelor?” Între dușuri era un spațiu de cincizeci de centimetri; dacă făcea duș lângă roșcovană, fata ar fi putut să-i atingă Întâmplător mădularul. La gândul acesta, simți efectiv că leșină; se cramponă de faianța chiuvetei. În aceeași clipă, din dreapta, doi adolescenți năvăliră râzând zgomotos; purtau șorturi negre cu dungi fluo. Bruno se pleoști instantaneu. Își vârî sexul În chiloți și se concentră asupra toaletei dentare. Mai târziu, aflat Încă sub șocul acestui moment, coborî spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
indicându-i ceasul care arăta 8 și 25. Mai avem cinci minute. — Băieți, vă rog, interveni cu voce subțiratică un ins slăbuț, cu fața smeadă, din grupul yankeilor, cu părul negru și cârlionțat curgând de sub borurile pălăriei ca dintr-o chiuvetă Înfundată. Nu trebuie să ne batem. We are the world..., Începu el să cânte. — Taci, copile! i-o reteză Elvis. Napsie, dă-mi un singur motiv pentru care-ar trebui să te-ascult. Sunt Împăratul Franței și regele Italiei, bătu
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
de senator roman. Îți pierea orice chef de șuetă când antilopele din partea epică apăreau În secțiunea video ca hipopotami, ba mai mult decât atât, practicând activități cu un scăzut conținut erotic, cum ar fi curățatul de lobodă sau desfundarea unei chiuvete. De aceea, după un timp, discuțiile despre femei au fost În mod natural Înlocuite cu poveștile de pescuit și vânătoare, care permiteau aceeași evocare a unor fapte mărețe de arme și etalarea trofeelor imaginare, ale căror contururi erau, ca și
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
Îi toarnă de fiecare dată din aceeași sticlă, care nu pare a se goli. Ce-i cu sticla asta? Întreabă el. Asta, spune barmanul, e sticla care nu se termină niciodată. Cum așa? Întreabă Ivan. Uite, zice barmanul, ținând deasupra chiuvetei sticla răsturnată, din care vodca gâlgâie fără oprire. Incredibil! Și cât costă? se interesează Ivan. Cinci mii de ruble, răspunde barmanul. Ca urmare, Ivan pleacă În Siberia să taie copaci, muncește ca un sclav, nu mănâncă, nu fumează și strânge
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
răspunde Rainer. Sora se lipește cu tot corpul de fratele ei, de parcă ar avea intenții incestuoase. Dar nu are, fiindcă tocmai a fost satisfăcută. Hans vorbește despre un sport oarecare. În comparație cu asta, gemetele lui de adineauri erau chiar plăcute. În chiuveta de la bucătărie se înalță un morman de vase murdare, iar fundul ei este căptușit cu un strat de mucegai verzui și pâslos, care a fost cândva o omletă cu șuncă. Adolescentul își stă adesea lui însuși în drum și, din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
subsolul unei vespasiene. Coborî, ținându-se la fiecare treaptă de balustrada metalică, rece, trecu prin dreptul unui ghișeu, tresări, surprins, sub privirea supraveghetoarei, o tânără blondă, delicată, chip de copil pastelat și lucios, de porțelan. Se privi îndelung în oglinda chiuvetei. Păr blond și buclat, rărit, atârnând în șuvițe murdare. Fruntea înaltă, încă netedă, avansând prin calviție. Tăietura din copilărie se vedea tot mai puțin... Sprâncene stufoase, frânte într-un unghi. Urechea cuminte, păgână, ca un fetiș al canibalilor. Ochi obosiți
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
care scrie „A murit din neatenție“. Supraviețuitorii, la fel, neatenți, prinși în capcana clipei : fiecare clipă îi unește și îi desparte : legea coliviei. „Neatent, mereu neatent, eu, acum el, cineva neatent și.“ Revede, pentru o clipă, rama scorojită a ferestrei, chiuveta adâncă și îngustă ca o oală, caietul cu coperțile verzi de pe măsuță, papucii scâlciați, taburetul înalt, vopsit în roșu. Nu-și suportă maturitatea, așa sugerase, ironic și iritat, colegul Vornicu într-un bâlbâit dialog cu colegul Manole, soțul disputatei doamne
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
pe genunchi. Tresare, trezit, se apleacă : apucă marginea caietului care căzuse de pe genunchi pe laba piciorului. Îl trage spre sine, lângă pernă. Gâtul și gura sunt arse de sete. Coboară, gol, cum adormise ; lângă fereastră, în marginea dulapului, regăsește robinetul chiuvetei înguste și adânci ca o oală. Apa curge îndelung pe degete, pe palme, pe păr și urechi și frunte. Se apropie de fereastra deschisă. Se reazemă de pervaz. Luna s-a depărtat, dar încă luminează. Tăcere adâncă, adâncă, adâncă, până în
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
lăsat în jos, eliberând capul mare și rozaliu. Își dă ochii peste cap și recită tot mai dificil. Deodată scâncește și își ejaculează pe burtă. O spumă lăptoasă, neutră, fără consecințe. - Merci, Michel, merci mult. Mă spăl pe mâini la chiuveta din cameră. Sunt ca electrocutat. Ca prin vis îl aud că mă invită în ziua următoare la Facultatea de Filosofie, unde-și va expune teoria evoluționistă. S-a înfășurat într-un mare prosop alb cu romburi roz. Ieșim din cameră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]