2,460 matches
-
extroversia. În cazul unei categorii bine delimitate persoanele care au eficacitate politică ridicată sunt extroverte și au mai multe cunoștințe legate de politică -, conflictele necivilizate nu au un efect negativ. Dimpotrivă, cele trei variabile sunt un predictor semnificativ pentru scăderea cinismului și creșterea încrederii politice. Avansăm, pe final, și o altă ipoteză care nu a fost testată în cadrul cercetării de față: credem că relația dintre conflictele și scandalurile politice și neîncrederea publică se extinde dincolo de scena politică, cuprinzând toate instituțiile existente
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
fost testată în cadrul cercetării de față: credem că relația dintre conflictele și scandalurile politice și neîncrederea publică se extinde dincolo de scena politică, cuprinzând toate instituțiile existente în societatea românească. În altă ordine de idei, relația dintre conflictele din media și cinismul sau neîncrederea politică trebuie corelată și cu contextul cultural în care survin aceste conflicte. Așa cum au indicat anumite studii recente (Castells, 2009, p. 291), percepția publică a corupției este inerent legată de ramificațiile scandalurilor și neînțelegerilor politice. Dacă membrii audienței
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
pe care l-am putea numi scandal fatigue, o perimare a conflictelor, care le reduce puterea reformativă și potențialul mobilizator. Așa cum o indică foarte clar datele obținute, conflictele politice necivilizate, legate de subiecte cu relevanță personală, sunt semnificativ corelate cu cinismul și neîncrederea politică. Vrem însă să accentuăm faptul că, atunci când neîncrederea este deja înrădăcinată în mentalul colectiv, în conștiința publică, orice revelație suplimentară nu face decât să reitereze neîncrederea în instituțiile politice și în cei care le conduc. Faptul că
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
nu face decât să reitereze neîncrederea în instituțiile politice și în cei care le conduc. Faptul că, în general, conflictele din știrile folosite în cadrul experimentului (indiferent de stilul sau subiectul lor) au avut un impact semnificativ asupra încrederii politice și cinismului și niciun impact asupra activismului credem că poate fi explicat și printr-o supraexpunere la conflicte a publicului din România. Având în vedere că politica este preponderent prezentată dintr-un unghi conflictual, s-ar putea ca publicul să fie desensibilizat
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
tinerii sunt mai puțin dispuși să aibă inițiative politice (Norris, 2003), nefiind, în general, interesați de politică 3 (Mindich, 2005; Patterson, 2007). Revenind la premisele cercetării, obsevăm că, dincolo de ierarhia efectelor identificate (mari în cazul încrederii politice, modeste în cazul cinismului și inexistente în cazul activismului politic), modul în care sunt prezentate conflictele face o diferență semnificativă în privința efectelor. Ipoteza de bază a studiului de față se confirmă deci, datele empirice susținând existența unui efect de tip cumulativ, rezultatul combinat al
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
pe scena politică" (Valentino et al., 2011, p. 308). Încercând să sintetizăm foarte mult rezultatele cercetării întreprinse, putem spune că, la întrebarea pe care am formulat-o când am pornit în acest demers: "Au conflictele din știri efecte asupra încrederii, cinismului și implicării politice?", răspunsul scurt este DA. Însă doar dacă este vorba despre conflicte necivilizate, care implică acuze nefondate și atacuri la persoană și doar dacă cei care le urmăresc sunt persoane mai degrabă introverte, care nu au cunoștințe legate
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
conflict neintruziv necivilizat"), respectiv 88 (pentru tratamentul "neutru, subiect neintruziv"). 6 Articolele folosite ca stimuli experimentali se găsesc în Anexa 5. 7 Care se referă la o formă de maladie publică, generată și susținută de media, care se traduce în cinism și apatie politică. 1 Maladie cauzată de mass-media. 2 În literatura de specialitate se folosește termenul de disenchantment, care s-ar traduce mai exact prin "eliberare de sub vrajă; aducere la realitate". 3 Lista completă a scalelor folosite se găsește în
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
departe de a fi o alternativă, act liber de opțiune al scriitorului, devenise plasma vieții, iar poezia încetase să mai intereseze ca expresie a unui domeniu privilegiat. Lucian Raicu caracteriza atitudinea lui Labiș ca fiind „o adevărată iresponsabilitate” dublată de cinism, într-o perioadă în care totul era luat în serios. Labiș avea vocație de inaugurator. El n-ar fi reușit însă să fie mesager al reînnoirii dacă n-ar fi fost posesorul unui sistem de asimilare, de absorbție rapidă. Ușurința
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
el cu eul său propriu, decolorat și vlăguit „de responsabilitatea morală față de semeni, pe care n-are cum să-i vadă. Acești expectorați ai societății pe care Osvvald Spengler îi numea „nomazii civilizației”, alcătuiesc congregații de vicii abominabile, practicate cu cinism și proclamate în artă ca titluri de superioară aristocrație intelectuală. Parisul e reprezentat prin Marcel Proust și prin Andre Gide, posedați în care sensul normal al vieții a înghețat pentru totdeauna ca în Nikolai Stavroghin, eroul diabolic al lui Dostoievski
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
să fie abstracte și nerealiste. În cele din urmă, observăm că atitudinile de consens și supunere, sau chiar de conformitate cu normele instaurate, nu pot fi identificate empiric cu ușurință, deoarece acestea se ascund și se confundă cu alienarea și cinismul 35. Un alt aspect este cel legat de sincronizare (timing), adică de momentul în care legitimarea își face apariția și începe să "crească". În ceea ce privește masele, atitudinile populare pozitive au început să se dezvolte în urma introducerii noilor regimuri democratice. În stadiile
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
Prerogative extinse pentru militari Eficiență redusă sau inexistentă a poliției Grupuri de extremă dreaptă și stangă Lipsa responsabilității (accountability) din partea elitelor politice Grupuri sociale/ Instituții Gleichschaltung Cultura la nivel de masă Statalism (mai puțin în Conul de Sud) Pasivitate /conformism/cinism Frică /înstrăinare față de politică Atitudini nedemocratice Partide (radicale, de stânga sau/și de dreapta) Până acum am încercat să identificăm moștenirile autoritare care au împiedicat calitatea democrației, cu referire la unele țări din sudul Europei și din America Latină, cum ar
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
Eficiență redusă sau inexistentă a poliției Grupuri de extremă dreaptă și stangă Absența responsabilității (accountability) de partid X X X X X X X X X X X X X Cultură politică Statalism (mai puțin în Conul Sudic) Pasivitate /conformism/cinism Frica /înstrăinare de politică Atitudini nedemocratice Partide radicale de stânga sau/și de dreapta X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X În ceea ce privește instituțiile și regulile regimului
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
constantă la instituțiile publice și așteptările pe care oamenii le au de la stat (în calitatea acestuia de responsabil pentru toate problemele vieții lor). În sudul Europei și în Brazilia, statalismul este strâns legat de îndelungata experiență autoritară. Pasivitatea, conformismul și cinismul reprezintă atitudini predominante în confruntările politice din cele șapte țări analizate. Aspectul statalismului, pe de o parte, și al pasivității, pe de altă parte, fac ca responsabilitatea (accountability) să fie greu de realizat. Responsabilitatea (accountability) presupune, de fapt, existența unei
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
și credințe prezente la nivel de masă (Figura 3) persistă, în ciuda timpului scurs. Și aceasta nu din cauza fascismului, a regimului Salazar, a lui Franco și a diferitelor experiențe militare, ci, mai degrabă, din cauza noilor caracteristici legate de modernizare. Pasivitate, conformism, cinism și alienare sunt caracteristici care apar în democrațiile contemporane, iar trecutul autoritar pare doar să evite soluțiile de continuitate și de consolidare. În Italia, sentimentele negative față de politică se perpetuează, deoarece acestea provin din tradițiile culturale specifice. Mecanisme similare pot
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
numai ceea ce este întors pe dos”. Fățarnicul își dă „arama pe față”, adică năravurile și intențiile rele ce stăteau până atunci ascunse sub un zâmbet prefăcut sau sub vorbe poleite. „Există un lucru infinit mai odios decât ipocrizia, și anume, cinismul Limbajul politicianului este parfumat cu sofisme. „Atâția cred că a răspunde ”(P. Claude). Cinismul omului politic după ce a ajuns la putere! altceva Are simțul înseamnă a răspunde” (N. Iorga). „Ia seama la cel ce vorbește în interesul altuia, făcându-l
Caleidoscop by P.D. Bâlbă () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93254]
-
și intențiile rele ce stăteau până atunci ascunse sub un zâmbet prefăcut sau sub vorbe poleite. „Există un lucru infinit mai odios decât ipocrizia, și anume, cinismul Limbajul politicianului este parfumat cu sofisme. „Atâția cred că a răspunde ”(P. Claude). Cinismul omului politic după ce a ajuns la putere! altceva Are simțul înseamnă a răspunde” (N. Iorga). „Ia seama la cel ce vorbește în interesul altuia, făcându-l pe al său”. Precum în campaniile electorale... răspunderii politicianului față de cei care lau votat
Caleidoscop by P.D. Bâlbă () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93254]
-
să îndrepte sunt cele șapte păcate identificate de Peter Gray în procesul educației. Astfel, am putea oferi: libertatea persoanei în procesul învățării, dezvoltarea responsabilității personale și a autodirecționării, creșterea motivației înnăscute de a învăța, eliminarea sentimentelor de rușine, orgoliu și cinism din procesul aprecierii în educație, dezvoltarea abilităților de cooperare și eliminarea agresiunii, dezvoltarea gândirii critice și, respectiv, creșterea diversității de aptitudini și cunoștințe. Bibliografie Folsom, W. Davis și Rick Boulware (eds.), Encyclopedia of American Business, Facts On File, New York, 2004
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
reiese că îmi trimite bani și atunci voiu echilibra situația. Mulțumindu-vă cum nu m-aș putea exprimă, primiți, vé rog, umilul meu respect, Victor Eminescu PS. Îndrăsnesc să viu mâine la 2 p.m., vé rog nu luați asta drept cinism. V. Eminescu"52 Nu știm dacă Victor Eminescu și-a îndeplinit până la urmă promisiunea față de mama sa continuându-și studiile la Bruxelles. Cu certitudine a încercat să-i mai aline supărarea dedicându-i o poezie pe care o publică în
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
nu sunt, de fapt, valabile (X, nr. 1-2, 1935). La zece ani de la apariție, publicația trecea în revistă realizările înfăptuite într-un deceniu anevoios, în care "mezina Bucovinei" a fost "ultragiată de către speța detractorilor simili-profesionali, matadori ai acelui mai frivol cinism" - Nichifor Crainic, Dragoș Protopopescu, Pamfil Șeicaru, N. Crevedia. (X, nr. 1-2, p. 1). Redacția se mândrea cu lista lungă de colaboratori din toate colțurile țării, dar și cu câteva nume din afara granițelor: Emil Briedzycki din Polonia, Virgina Zoe Giorgi Alberti
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
oricând pentru câtva timp... Noi am pus față în față calculele individuale și naționale ale creștinilor, urile religioase și etnice pe care le-am ațâțat și le-am ținut aprinse de douăzeci de veacuri”. Mărturisirea lor plină de fală și cinism că de douăzeci de secole cotonogesc vîrtos la goimii cap de lut, arată că se raportau la frăția marilor rabini Onias și Menelas propusă peșcheș năzuroșilor macedoneni ca-re stăpîneau Siria pe la anii 175 î.e.n. dar respinsă de aceștia și din
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
asta de victimă este și concepția mea de acum, filosofia mea despre istorie"139. Disprețul lui Cioran față de istorie era generat și de faptul că aceasta nu însemna numai un tăvălug monstruos, ci și "cea mai mare mostră imaginabilă de cinism": "Toate visele, filosofiile, sistemele sau ideologiile se destramă cînd se izbesc de grotescul dezvoltării istorice: lucrurile se petrec fără milă, într-un mod ireparabil, triumfă falsul, arbitrariul"140. Așa se face că, începînd cu publicistica de tinerețe, relația lui Cioran
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
intelectualului de a sta îndelung de vorbă doar cu sine, fără a se expune criticii altuia, oare nu tocmai ea este motorul absurdului? O subiectivitate biciuită până la sânge se răzbună, răstoarnă echilibrul. Dintr-o generozitate nepotrivită cu conjunctura, cade în cinism: „Doamne iartă-mă dar cât de prost am mai fost! Apoi am început să-mi povestesc mie însumi câte mustrări de conștiință mi-am făcut fiindcă am vrut să amanetez odată cuvertura lui Hans Pauli. Am râs cu dispreț de
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
spirit, vocabular tăios, empatie, inteligență, timp pus la dispoziția celui care trebuie salvat, acestea ar trebui să facă parte din arsenalul oricărui pedagog, consilier, psiholog. Nu lacrimi, nu slăbiciuni, nu dispoziție pentru a fi șantajat. Poate chiar asprime, poate un cinism jucat, căci tinerii care ajung violenți ajung astfel din pricină că au fost la rându-le violentați și nu se așteaptă ca cineva să aibă un alt gen de comportament în afara celui pe care deja ei l-au experimentat. Boaz a fost
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
abrutizat. De curios, însă, e curios: „Dacă într-adevăr nu-ți pasă, de ce ai venit de la Ierusalim să mă eliberezi pe cauțiune?” Michel își prelungește rolul, nu dezarmează, nici nu se demască. Oferă un răspuns care să conțină doza de cinism necesară vaccinului: „Adevărul e că am vrut să văd de aproape ce minune a putut mama ta să aducă pe lume, ca să știu ce va ieși din fetița pe care mi-a născut-o mie. Vii sau nu?” Și de
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
asupra căreia istoria se năpustește cu ciocanele sale primitiv de barbare. Respirăm de aproape un sfert de veac din nou aerul libertății, dar mass media scoate la suprafață tot mai multe caractere imunde, infestate de germenii nimicitori ai lăcomiei, indiferenței, cinismului. Cum de am ajuns atât de strâmbi, atât de contorsionați, cum de ne-am pierdut reperele? Tabloidele scot la vânzare imagini boțite care confundă viața socială cu cea de budoar. Lumea acea needucată care a ocupat locul lumii rafinate, școlite
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]