4,913 matches
-
poetul moare) și I. Al. Brătescu-Voinești, director fondator fiind Șt. Zăvoianu. Publicația își propune să spună „adevărul cu orice preț și împotriva oricui”, pentru a contribui astfel la „educația socială a maselor” și la cunoașterea realității printr-o atitudine obiectivă, cinstită. Cotidian de informații cu un tiraj semnificativ, D. găzduiește în paginile sale știri și rapoarte despre evenimente culturale, fără a le acorda însă o poziție privilegiată și fără a comenta extins pe marginea lor. În articolul Amurg și zori din
DACIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286645_a_287974]
-
concurenților direcți. Acest fapt înseamnă că variabila are un rol important în decizia de consum, în sensul că nu descurajează și oferă o certitudine de fairplay. Imaginea ce rezultă în asociere cu firma și produsele ei este a unei „afaceri cinstite”, datorită respectării unor echilibre rezonabile de tipul preț-calitate, brand-publicitate sau tradițional-nou. „Corelarea” prețului și a imaginii generale fixează produsele Covalact în trena marilor jucători, într-o poziție valoroasă și confortabilă. La aceasta se adaugă un „plus instituțional” de imagine, prin
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
timp, o trăsătură definitorie a culturii organizaționale - căldura sufletească. Misiunea este exprimată astfel: „Facem medicamentele valoroase mai accesibile ca mijloc de îngrijire a sănătății pentru pacienți, medici și farmaciști”. Ea este în consonanță cu ceea ce se declară ca viziune - „Suntem cinstiți, umani și preocupați de modernizarea activității și produselor noastre. Credem că un medicament valoros nu este neapărat unul scump, ci unul pe care oamenii și-l pot permite și care ne aduce un câștig rezonabil. Un câștig ce îi satisface
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
Petrescu, Rapid Constantinopol - Bioram și la Mihail Sebastian, Femei, precum și o notă despre literatura lui Petru Manoliu. Un articol, intitulat Boicot, se ocupă de moravurile „scandaloase” de la „România literară”, „Discobolul”, „Vremea” și „Facla”, publicații învinuite că ar submina „orice efort cinstit de cultură reală și românească”. A.S.
CRAI NOU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286466_a_287795]
-
a suspecților oferă prilejul unor schițe de portret, într-o creionare cam de serie. Ca să-și „umanizeze” fauna de păcătoși, B. recurge la un alt clișeu, ca de melodramă, unii dintre cei căzuți în greșeală (hoțul, prostituata) dezvăluind un fond cinstit, care, adică, îi situează în categoria celor recuperabili. Este un cusur frecvent al acestei literaturi căderea în artificiozitate, în tonuri false, în neplauzibil. Un tendenționism incorigibil viciază natura relațiilor și, consecutiv, forma lor de manifestare. Lipsite de haz sunt comediile
BERCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285705_a_287034]
-
persoană: bun, cinstit, cumsecade, omenos. Asemenea calități sunt specifice poporului nostru. MOȘ ION ROATĂ ȘI VODĂ CUZA de Ion Creangă Între țăranii fruntași care au luat parte, Împreună cu boierii, [...] la adunările ce hotărau Unirea, era și moș Ion Roată, om cinstit și cuviincios, cum sunt mai toți țăranii români de pretutindeni. Numai atâta, că moș Ion Roată, după câte văzuse și după câte pățise el În viața sa, nu prea punea temei pe vorbele boierești și avea gâdilici la limbă, adică
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
În fiu; pălămidă = plantă cu frunze spinoase, păroase și cu flori roșii; fișic= sul de monede metalice Înfășurate În hârtie; napoleon = monedă franceză de aur care a circulat și la noi. ALEXANDRU IOAN CUZA de Victor Eftimiu Îți fuse dat, cinstite pârcălabe, Să porți coroana lui Ștefan cel Mare. Să duci mândria stemei basarabe, Un singur țel, o singură chemare. Nici prin război și nici prin uneltiri N-ai cucerit un tron În țară nouă, Ci prin minunea veșnicei uniri Ce-
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
dăruindu-ți dragostea lor toată, Ți-au dat, cei mulți, Întreaga lor ființă În frunte cu bătrânul Ion Roată. Nu-i an să nu sărbătorim Unirea Ce ne-a umplut poporul de podoabe. Poporul tot Îți cântă pomenirea Mărite, prea cinstite pârcălabe! Cuvinte: pârcălab= dregător, slujbaș mai mare peste un ținut (În trecut); țel = scop; pomenirea = amintirea; ctitor= Întemietor. ,,O țară nu poate fi puternică și independentă fără ridicarea din mizerie și sărăcie a cetățenilor.” ALEXANDRU IOAN CUZA PESTE 50 DE
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
mie lângă cepuri, Eu îmblu după fete, el... îmblă după iepuri Nu fete mari cinstite... nu ai nici un câștig, Se spală-n două ape, nu-ți țin nici cald nici frig Și dragostea - ca braga, stătută și dulceagă... Nicicând fata cinstită, nicicând nu mi-a fost dragă! Ci fete - Aceste lucruri numai dau lumii acesteia Și haz și nebuneală... E vinul și femeia, Ș-anume vinul oricât greu, fata oricât de-ușoară, Căci vinul greu e apa, iar gura fetei - moară
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Care să poată suferi fără să asurzească A lui mărturisire * [PETRU] [(apart)] Tu n-ai să mori de ani, căci tu ești mort. (s-aduce un ***) [UN GLAS] Din nimic, M[ăria] Ta PETRU Iartă-mă, căci tu ești om cinstit (s-aduce un atentator asupra vieții marelui logofăt) Asta e pieirea mea... [PETRU] Iartă-mă; căci ești om cinstit! (îi îmbrățișează) (vine călăul... ) [PETRU] Nu! Această necinste, pretine, nu ți-om face-o... Ridică acea coroană de pe perină și ia
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
căci tu ești mort. (s-aduce un ***) [UN GLAS] Din nimic, M[ăria] Ta PETRU Iartă-mă, căci tu ești om cinstit (s-aduce un atentator asupra vieții marelui logofăt) Asta e pieirea mea... [PETRU] Iartă-mă; căci ești om cinstit! (îi îmbrățișează) (vine călăul... ) [PETRU] Nu! Această necinste, pretine, nu ți-om face-o... Ridică acea coroană de pe perină și ia cu vârful sabiei perina, de-o aruncă în foc! A fost atinsă de mâna lui. {EminescuOpVIII 198} 2277 [PETRU
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
de talenți. LAIS Este-o avere. Tot ce am nu face atâta. PSAMIS O, e mult daca plătești. De rămâi dator, pe toate drept un ban le socotești. BOMILKAR (cu asprime) Însă eu gândesc, din contra, să lucrez ca om cinstit; Am scăpat o sumă mică din dezastrul suferit; Cu această rămășiță cred să am destul noroc Să ridic și strălucirea casei mele iar la loc. LAIS Poate casa mea, vestită pentru ospitalitate, Va putea să suplinească dorul țării depărtate. PSAMIS
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
-l dăruia, Cu târgul Iașului, Cu al Moldovei Și cu al Craiovei, Cu grija domnească, Boier să se pomenească (35, p. 117). în varianta publicată de Gr.G. Tocilescu, cel care organizează „turnirul” și care decide învingătorul este „Sila de Mihai, cinstitul de crai”. El este domnitorul „de drept”, cel care urmărește între- cerea marțială de la poalele paltinului. Uneori, suveranul este însoțit de „a lui crăiasă/ D-albă împărăteasă” (35, p. 115). Făcând o analiză minuțioasă a tuturor aluziilor istorice din cele
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
blagoslovit de Sf. Sisoe să stea „înaintea bisericii” și, prin sunetul toacei făcute din lemnul său, să adune „norodul la biserică” (mss. BAR nr. 473, din 1766). De atunci - spune o legendă populară -, „paltinul este un copac binecuvântat, sfânt și cinstit”, fără de care „nu se poate face în biserică nici o liturghie” (4). Dar nu numai toaca de paltin are această dublă calitate magică (de a aduna oamenii și de a alunga duhurile rele), ci orice instrument făcut din lemn de paltin
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
ca toți oamenii. Acestea-s rânduielile cele vechi, pe care trebuie să le ținem cu mare strășnicie, c-atuncea ascultă stihiile de noi” (109, p. 178). încă de la sfârșitul secolului al XVIII-lea, Ion Budai-Deleanu scria cât de temuți și cinstiți de oameni erau solomonarii (92, II, p. 286). Ei sunt considerați „călugări”, „oameni sfinți”, „oameni foarte pii [= pioși] și învățați”. Se crede că însuși „Dumnezeu, fiindcă în lume au fost ca nește sfinți, i-a ridicat în nori, și acum
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
absolută bună credință, și le comparăm apoi cu procederile vestitului Uhrinovski și vedem țara plină de arendași și proprietari evrei, ni se face silă și... scârbă de-o cădere atât de cumplită. Ajunsese lucrurile că întindeau jidanii oameni bătrâni și cinstiți la pământ și le scuipau în gură!! Aceasta sub un guvern liberal, sub legi liberale, în județul cel mai roșu din Moldova, în Dorohoi. Această stare dinlăuntru nu poate ținea înainte căci, afară de neajunsul ei în sine, mai cuprinde mari
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
existat totdauna și trebuie menținută: săteanul liber și stăpân pe munca sa, pe vitele sale, proprietarul pe proprietatea sa. Însă trebuie garantată o deplină securitate pentru părțile contractante, ca nici una nici alta să nu fie victima celeilalte. O bună administrație cinstită, experimentată și vigilentă ar fi primul, cel mai bun și folositor remediu. Așa, viciul organic al lipsei unei administrațiuni instruite, echitabile și binevoitoare, a creat starea actuală de lucruri și a fost izvorul abuzurilor. Ar fi de dorit deci ca să
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
fi fost sărbătorită ca-n rândul trecut, când aproape toți simt ce intimă legătură a fost între ea și cestiunea, până azi pendentă, a Dunării. De pe atunci se zicea încă că pentru noua poreclă a țării noastre, îndealtmintrelea vechi și cinstite, unul din generoșii vecini ceruse o compensație reală în concesiuni pe valea Dunării și că strălucirea purpurei fusese destul de ademenitoare pentru o seamă de oameni politici spre a-i îndupleca să facă făgăduinți de natură a dezbrăca noua regalitate de
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
suveran, cu jurământ de două ori depus și a-l umfla noaptea ca pe un pui de găină din pat, dîndu-l peste graniță. Decorație, semn ce se conferă eroismului de mai sus, pentru a-l distinge de așa numiții oameni cinstiți. Desigur că și vorba onoare ar căpăta un senz analog. Aceste modificări ale înțelesului lexical al cuvintelor sunt neapărate, întîi pentru a oglindi cu fidelitate ceea ce gândesc oamenii la pronunțarea lor, al doilea pentru a se ține seamă de înțelesul
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
la București, să ceară, nu pământ de la stat, ci pe proprietățile private. Li s-a spus că... tata Ruset făgăduiește asemenea lucru, din avutul altora, se 'nțelege, căci dintru ale sale nu le-ar da decât pe "Doamne - așteaptă " și cinstita ieșire a părului prin căciulă. Tata Ruset? Om care n-a știut a da la ai săi o creștere utilă și cum se cuvine și care pretinde a da creștere unui popor întreg! Cumcă aceasta este ținta d-lui C.
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
o boală pentru care să știi vreun leac. Spune-mi! se răsti Abatele, așteptând ca quintul să dea înapoi. Vassur înghiți cu greutate, simulând frica: Fățarnic și periculos precum un șarpe veninos! ― Într-o zi voi deveni Abate! Pe căi cinstite, dovedind că sunt cel mai bun. Doamne, Dumnezeule, slugile întunericului se dezlănțuie năprasnic. Dă-mi putere! ― Fie, Rimio de Vassur, vorbi într-un târziu Abatele. Mi se pare corect. Peste o oră va avea loc testul de luptă și, dacă
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
clar ceea ce s-a întîmplat. Se lăsă o tăcere de început de lume. Capetele celor patru călugări se prăbușiseră în nisip, în timp ce trupul unuia rătăcea încă bezmetic, împroșcînd pereții cu sânge. ― Sfinția Ta! Aloim mi-a spus că o să fiți cinstiți! Ce aspirant ar fi putut trece un asemenea test? Ăsta e un asasinat, nu o încercare! Cu glasul greu de supărare, Abatele rosti din jilțul său: ― Încercarea nu e niciodată aceeași! După cum nimeni nu a fost admis în Abație numai
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
Privește demonstrația de adineaori ca pe un semn de încredere. - Și ca pe o lecție pe care nimeni din tribul nostru nu ți-ar fi putut-o oferi, se auzi din spate vocea lui Arrus, care se apropiase pe nesimțite. Cinstiți oaspeți, vă poftim în adăpostul nostru și suntem pregătiți să împărtășim cu voi și binele și răul pe care ni I-ar putea aduce această unire. Xtyn, preotul nostru, e încă tânăr, iar trufia nu-l lasă să accepte că
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
satul dumneavoastră? Spuneți ce nu vă place la oamenii din satul dumneavoastră? 1. Harnici, gospodari 54,9 % 1. Bârfitori 21,3 % 2. Credincioși 13,8 % 2. Invidioși 18 % 3. Buni, cumsecade, înțelegători 9.3 % 3. Răi, dușmănoși 14,9 % 4. Cinstiți 8,6 % 4. Egoiști, zgârciți, avari, lacomi 9,3 % 5. Săritori, oameni de ajutor 6,7 % 5. Consumul de alcool 4,1 % 6. Respectuoși, politicoși 5,2 % 6. Dezbinați 3,7 % 7. Uniți 3,4 % 7. Necinstiți (fură) 3,0
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
place la oamenii din satul dumneavoastră? 1. Harnici, gospodari 41,8 % 1. Egoiști, zgârciți, avari, lacomi 17 % 2. Buni, cumsecade, înțelegători 9,7 % 2. Bârfitori 15,7 % 3. Săritori, oameni de ajutor 7,9 % 3. Răi, dușmănoși 11,6 % 4. Cinstiți 7,8 % 4. Consumul de alcool 8,5 % 5. Respectuoși, politicoși 6,6 % 5. Invidioși 7,2 % 5. Omenoși, primitori 6,6 % 6. Necinstiți (fură) 6,6 % 6. Credincioși 2,4 % 7. Mincinoși 6,0 % 8. Leneși, nu (mai) muncesc
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]