3,278 matches
-
degradări, rezultate prin schimbarea identității (căci este categoric vorba despre o depreciere, despre o involuție care, în urma unei relații de impunere între două personaje, împinge "umanul" spre "sub-uman", spre "animalic", "vegetal" ori "mineral"), sunt proiectate pe un timp limitat." Un cioban păștea oile în basmul Ioan Voinicu [Oprișan, III]. Vine o pasăre și ciugulește, iar el prinde dragoste de pasărea care, parcă, îl îndemna s-o prindă. Când s-a mai dus cu oile, în locul păsării a venit o zână, care
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
lui. Și așe, pe cuvântul mâne-sa, s-au dus în sus și au strânsu oaste. (Neculce 11) Iată o istorisire cu un remarcabil ecou în imaginarul popular și în cel cult de mai târziu, comparabilă cu cea a mamei ciobanului din balada Miorița, care își va jeli fiul ucis din invidie, sau cu cea a Anei lui Manole, care se face remarcată prin fidelitate și dăruire, după care și prin sacrificarea vieții, impusă de voința divină și executată în consecință
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
într-o anumită situație: Boiarii și țara, văzându-se într-atâta nevoie, le căuta să-l urască și să fugă de la dânsul (R. Popescu). 7. intranz. (popular, construit cu prepoziția de) A îngriji, a supraveghea: Are administrator să vadă de ciobani (O. Bîrlea). 8. tranz. (învechit și popular; complementul indică bunuri materiale care aparțin sau care i se cuvin subiectului) A intra în posesia sau în folosința a..., a lua (în stăpânire sau folosință): Văzuse mult bine de la Nicolai Vodă (Axente
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
Puf alb și Puf gri”, dar au ascultat și un fragment din „Ionică mincinosul” de Alexandru Mitru. Concluzia finală a dezbaterii a fost: „Minciuna are picioare scurte și întotdeauna o ajunge din urmă adevărul”. Un copil a povestit „Lupul și ciobanul”, comentând în final morala acestei povestiri. Au făcut analogii și cu obiceiul „caprei neastâmpărate”. Finalul a fost amuzant și sincer, copiii amintindu-și situații din propria lor viață. Minciuna este, adeseori unul dintre cele mai naturale și firești lucruri la
ARTA DE A FI PĂRINTE by Cristina- Elena Paviliuc () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93070]
-
de asemenea cu subiect minier, Nepoții lui Horia, un mic roman, rezistă lecturii doar fragmentar. Rețin atenția câțiva băieși din Munții Apuseni și moții ciubărari cu nume ciudate (Azuț, Avisalon, Ion Greul), pe cât de vânjoși, pe atât de curați sufletește. Ciobanul care și-a pierdut oile (1954), narând, mai mult sau mai puțin convingător, evoluția unui cioban care își găsește oile, la propriu și la figurat, prin integrarea în „lumea nouă”, își plasează epicul în lunca Dunării, tărâm păstrător de datini
VINTILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290580_a_291909]
-
atenția câțiva băieși din Munții Apuseni și moții ciubărari cu nume ciudate (Azuț, Avisalon, Ion Greul), pe cât de vânjoși, pe atât de curați sufletește. Ciobanul care și-a pierdut oile (1954), narând, mai mult sau mai puțin convingător, evoluția unui cioban care își găsește oile, la propriu și la figurat, prin integrarea în „lumea nouă”, își plasează epicul în lunca Dunării, tărâm păstrător de datini străvechi și de practici magice. Invocarea lor și înfățișarea unor confruntări ale localnicilor cu puhoaiele apelor
VINTILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290580_a_291909]
-
nouă, București, 1948; Oamenii și faptele lor, București, 1949; Revoltașa, București, 1949; Salamandra, București, 1949; Brazde în luncă, București, 1950; Președinta cooperativei, București, 1950; Nepoții lui Horia, București, 1951; Ion Hango și ai săi, București, 1952; Moș Albină, București, 1953; Ciobanul care și-a pierdut oile, București, 1954; Oraș de provincie, București, 1954; Moștenirea, București, 1955; Trei povestiri, București, 1955; Dezertorul, cu viniete de Denis Grebu, București, 1956; Eroul necunoscut, București, 1957; 1907. Cincizeci de ani de atunci..., București, 1957; Steaua
VINTILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290580_a_291909]
-
18; Ov.S. Crohmălniceanu, „Aria lui Botgros”, CNT, 1949, 122; Crișan Toescu, O carte nouă despre mineri: „Salamandra”, CNT, 1949, 149; Ion Hobana, „Nepoții lui Horia”, „Scânteia tineretului”, 1952, 933; Eugen Luca, Însemnări despre construcția romanelor, CNT, 1953, 41; Valeriu Râpeanu, „Ciobanul care și-a pierdut oile”, GL, 1954, 33; Georgeta Horodincă, „Ciobanul care și-a pierdut oile”, CNT, 1955, 1; Savin Bratu, „Moștenirea”, GL, 1955, 12; Ion Oarcăsu, Proza lui Petru Vintilă, ST, 1955, 12; H. Zalis, Evoluția unui nuvelist, O
VINTILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290580_a_291909]
-
O carte nouă despre mineri: „Salamandra”, CNT, 1949, 149; Ion Hobana, „Nepoții lui Horia”, „Scânteia tineretului”, 1952, 933; Eugen Luca, Însemnări despre construcția romanelor, CNT, 1953, 41; Valeriu Râpeanu, „Ciobanul care și-a pierdut oile”, GL, 1954, 33; Georgeta Horodincă, „Ciobanul care și-a pierdut oile”, CNT, 1955, 1; Savin Bratu, „Moștenirea”, GL, 1955, 12; Ion Oarcăsu, Proza lui Petru Vintilă, ST, 1955, 12; H. Zalis, Evoluția unui nuvelist, O, 1957, 7; Nicolae Mărgeanu, Sentiment și emoție, TR, 1957, 16; Mircea
VINTILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290580_a_291909]
-
Crăciun, Confesiuni, 244; Lit. rom. cont., I, 119-122; Negoițescu, Alte însemnări, 111-112; Nicolae Pop, Perimetru sentimental, Craiova, 1980, 331-336; Grigurcu, Critici, 541-544; Documentar biobibliografic Dragoș Vrânceanu, Râmnicu Vâlcea, 1982; Alexandru Balaci, Eugenio Montale în românește, RL, 1983, 12; Ion Lotreanu, Ciobani vâlceni la Palazzo Vecchio, SPM, 1983, 648; Micu, Modernismul, I, 271-272; Vlaicu Bârna, Mesajul poetului, RL, 1987, 8; Grigurcu, Eminescu-Labiș, 368-379; Negoițescu, Ist. lit., I, 320; Petria, Vâlcea, 419-423; Popa, Ist. lit., II, 310-311; Dicț. scriit. rom., IV, 815-818; Firan
VRANCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290651_a_291980]
-
Urechia și Alecsandri, V. îi premerge lui Delavrancea, care pare să fi cunoscut piesa. În 1897 i se mai joacă pe scena bucureșteană comedia Gărgăunii dragostei. Dramaturgul scrie însă pentru publicul ardelean, compune numeroase „cântece comice”, monoloage (Copila română, Renegatul, Ciobanul din Ardeal ș.a.), comedii „sătești” (Ruga de la Chiseteu, Sărăcie lucie, Mâța cu clopot ș.a.) sau în care încondeiază moravuri de la oraș (Secretul, Mireasă pentru mireasă, Soare cu ploaie, Gărgăunii dragostei ș.a.). Cele peste treizeci de piese (unele rămase în manuscris
VULCAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290664_a_291993]
-
oamenii tricotau și în biserică, făcându-i pe preoții vremii să se plângă de comportamentul lor. [4] Conform lui James Rutt, un publicist al vremii, tricotatul devine un mod de a se droga în masă al populației. În anul 1642, ciobanii din Andover, Massachusetts, au cerut să aibă acces la tricotat, filat și țesut pentru a-și putea ocupa timpul liber cât stăteau cu animalele la pășune. Primul model de tricotat a fost publicat în anul 1655, în Natura Excenterata, James
Cercetarea din punct de vedere euristic a evoluţiei tricotajelor şi acelor de tricotat de la origini şi până în prezent by Mihaela Băsu () [Corola-publishinghouse/Science/543_a_871]
-
de crime de război și de crime contra umanității. Totuși, acest tribunal este în continuare confruntat cu o puternică rezistență politică. NIKITA SERGHEIEVICI HRUȘCIOV Născut în aprilie 1894 în regiunea Kursk într-o familie de țărani ruși, N.S. Hrușciov era cioban înainte de a deveni, la paisprezece ani, când abia știa să citească și să scrie, muncitor metalurgist în bazinul minier Donbass. Neimplicat în revoluțiile din 1917, el aderă la Partidul Bolșevic în 1918, se încadrează în Armata Roție* în 1919 și
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
disprețul pe care-l exprimă administrația valahă față de masa de prânz. Pâine, chiftele, pește, toate așezate animalic pe tastaură, la botul internetului... Codruț 21 februarie 2006 Cred că am mai scris despre brutalitatea valahilor nemanierați, bădărani, adevărați urmași ai strămoșilor ciobani, care hălăduiau prin Carpați, în timp ce ceilalți europeni se apucau deja serios de treabă. În maxi-taxi-ul pe care îl iau în fiecare zi, pentru a ajunge la Ploiești, am dat peste un șofer deosebit de brutal, de șmecheraș, de autoritar pe mașina
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
merindea dată de stăpân -, un mic aparat de radio-recepție. Prin el, Păcală înregistra tot ce punea la cale proprietarul oilor, când vorbea cu nevasta sau cu vecinii săi, datorită unui minimicrofon aninat sub reverul sumanului stăpânului.“ De aici și până la ciobanii care pasc oile lângă ATV nu mai e decât o aruncătură de vis năstrușnic... Ionică, roboțelul din lemn Vicu mai știe să facă o sumedenie de lucruri. De pildă, cerneală simpatică, din clorură de cobalt, dizolvată într-o soluție diluată
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2187_a_3512]
-
Dacă ar fi vrut să fie consecvent în ideea că limba moldovenească este altceva decît limba română, ar fi putut lua drept model Cuvîntelnic orfografic moldovenesc pentru școala înșepătoare nijloșie necomplectă și nijloșie sub condușerea și redacția lui I. A. Cioban, întărit de Com. Nor. de Învățămînt a RASS Moldovenești, în a cărui introducere se afirmă o idee comună cu a lui Vasile Stati: „Colectivul de avtori și-a pus ca țelь la munca sa să curețe limba moldovenească de cuvintele
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
aieste‹a› (aiste‹a›) în aiastă limbă Dacă am face și celelalte corijări ale textului citat, după cuvintele și formele prezentate de dicționarul-ficționar, ne-am afla, probabil, nu prea departe de limba folosită în Cuvîntelnicul orfografic al lui I. A. Cioban din anii ’30, unde se vorbea despre „cuvintele șelea, care nu-s tare răspîndite, sfătoase ori tьar năzcoșite de oameni osădьțь“. Dar autorul dicționarului avea nevoie să fie înțeles, iar atunci a scris moldovenește în limba română. Numai în momentul
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
ieșită din uz <footnote Prezența ei în unele creații folclorice nu-i schimbă caracterul arhaic, dar înlesnește decodarea. footnote> . Dacă înlocuim Radu cu Ciobanu, Croitoru sau orice nume care circulă și cu valoare de apelativ, lucrurile se schimbă: sintagma copiii ciobanului trimite la altă realitate decît copiii lui Ciobanu, hotărîtoare fiind poziția articolului. Mai important este aici caracterul tradițional al numelor de persoane, văzute din perspectiva legăturilor ce se stabilesc în timp între colectivitatea umană și numele pe care membrii colectivității
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
geografic al Bucovinei, București, 1908, p. 56. footnote> . După aproape 20 de ani, D. Țopa constata că 42% dintre antroponimele de aici erau românești, cu unele modificări datorate adaptării acestora la limba ucraineană, pe care o vorbeau localnicii: Bunăziua, Căutici, Cioban, Cornuta, Foca, Moțoc, Muntean, Mihalescu, Pădure, Strugar, Ungurean etc. <footnote Dimitrie Țopa, Românismul în regiunea dintre Prut și Nistru din fosta Bucovină, Cernăuți, 1927. footnote> , păstrînd peste vreme amintirea populației românești de altădată. Chiar dacă pare exagerată și chiar dacă etimologia unor
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
nu numai a lui, pentru venirea lor la „ideea-mamă din care s-a născut însuși crezul sufletesc al neamului [...], pentru care conștiința unității e suprema dogmă [...] Cu voi trec batalioanele morților, nesfîrșitele batalioane îndurerate ale istoriei noastre. Vin popii și ciobanii din bătrîni orișiunde zboară/ Miroase-a moarte și-a păcat/.../ Sînt oare ciori în lege/ Ce-mi strigă nopțile-n auz,/ Ori suflete de nemți pribege/ Din gropile de la Oituz? care au păstrat la Olt și la Murăș o lege
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
sau brune. Fructele nou apărute sunt mici, deformate și nu pot fi comercializate. Transmitere-răspândire. Virusul prezintă un cerc larg de gazde, specii de plante anuale și perene care constituie rezervoare ale virusului pe timpul iernii. Dintre aceste gazde enumerăm: rocoina, traista ciobanului, trei frați pătați, scânteuță, râjină, urzica moartă etc. În cursul perioadei de vegetație, transportul virusului este asigurat de mai multe specii de afide. Prevenire și combatere. În vederea prevenirii infecțiilor la răsad, acesta va fi obținut în compartimente separate fără alte
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
pH = 5,6-6,8. Răspândirea bacteriilor de la plantă la plantă, se realizează prin apa de irigații, precipitații și prin limaxi. Din cercul de plante gazdă fac parte cruciferele cultivate, conopida, varza creață, gulia, ridichea, muștarul dar și buruienile ca: traista ciobanului (Capsella) și păduchernița (Lepidium). Prevenire și combatere. Întrucât transmiterea cea mai frecventă are loc prin semințele infestate, se recomandă tratarea lor cu apă caldă, 20-30 minute în apă la 50șC, însă aceasta poate scăderea germinația. Cu 2-3 zile înainte de semănat
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
pământ, atacul putând fi confundat cu cel produs de Pythium. Transmitere-răspândire. Ciuperca rezistă în sol prin sporii de rezistență (akinetosporangi), din care iese prima generație de spori. Aceștia pătrund în rădăcinile a numeroase specii de plante din grupa verzei, traista ciobanului, păiuș, ovăz, odos, in, cartof, zârnă etc. Frecvent atacul este semnalat pe varză, gulie, conopidă, tomate și tutun. Prevenire și combatere. Pământul folosit în răsadniță și sere înmulțitor se va dezinfecta termic sau chimic. La semănat și la repicare, se
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
apar pete de decolorare, liniare sau inelare fără ca florile să fie afectate. Transmitere răspândire.Virusul infectează un număr însemnat de plante gazdă din flora cultivată și spontană. În natură virusul este transmis de insecte și rezistă în buruieni ca, traista ciobanului și ochiul șarpelui. De la plantă la plantă virusul poate fi transmis și prin nematozi. Prevenire și combatere. Plantele ornamentale vor fi semănate sau plantate numai în sol necontaminat sau dezinfectat cu nematocide, iar în câmp, la observarea simptomelor, plantele se
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Încălzește ușor, se strecoară și se bea câte o Înghițitură de 6 ori pe zi (Înainte și după fiecare masă principală). În amestecurile de plante, În afara speciilor recomandate mai sus, pot fi utilizate arnica, gențiana, nalba mare, pelin, pufuliță, traista ciobanului. Bune rezultate dau tincturile: - Tinctura din lichen de piatră (25g herba la 100 ml alcool 700, se macerează 10 zile și se iau câte 20-25 picături Înainte de mese). -Tinctura de păpădie (20 g herba uscată la 100 ml alcool 700
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]