2,726 matches
-
Municipal de Protecție Civilă Timișoara, în cursul zilei de sâmbătă, 18 iunie, voluntarii formației „Salvo” au fost solicitați să intervină pentru două situații mai deosebite. Pe str. Horia din Timișoara, unde fusese semnalată prezența unui roi de albine într-un cireș din fața unui imobil, s-a intervenit pentru captarea roiului respectiv și anihilarea lui cu mijloace și metode specifice apiculturii. În satul Gherman, unde s-a anunțat înecul unui băiat de 10 ani în pârâul Șemița, membrii formațiunii „Salvo-Aqua” au căutat
Agenda2005-26-05-administratia () [Corola-journal/Journalistic/283851_a_285180]
-
Recepție, Drumuri Județene; Cenad - SP Mureș, Moară Jebel, Dolaț (p), Jebel (p). JOI: Timișoara ( C. Torontalului - Însămânțări Artificiale, C. Martirilor nr. 38, străzile St. Stâncă nr. 97, sc. A, Uzina de apă Ronaț, Ciocârliei, Manole, Vadu Crișului, Madona, I. Rațiu, Cireșului, Rosetti, Călimănești, Stephenson, Tazlău, Pictor Aman, Bruxelles, Rarău, Al. Donici, Anvers, Homorod, Gr. Ureche, „Râma Internațional” - Fabrică de Țigări, Livezilor, Tibrului, Agricultorilor, „Dunca Expediții”), Honorici, Bichigi, Giarmata (p), Becicherecu Mic (p), Jimbolia (p) - Zona Târg, străzile Grozăvescu, Griviței, Salcâmilor, Aleea
Agenda2005-15-05-util ptr dvs () [Corola-journal/Journalistic/283596_a_284925]
-
nord și la sud de Canalul Bega, fiecare fiind împărțită în câte șase sectoare. Domnul viceprimar Dorel Borza ne-a informat că începând din 10 martie s-au demarat lucrări de reparații în zona de nord, pe următoarele străzi: Războieni, Cireșului, Dunărea, Nekrasov, Măslinului, Lisabona, Negulici, Țebea, Sinaia, Chișinău, Făgăraș, Popa Laurențiu, Mendeleev, Madrid, Deportații din Bărăgan, I. Brezeanu, Mircea cel Bătrân, S. Blănaru, Herța, Macilor, Eroii de la Păuliș, Rudăria. În zona de sud a început repararea carosabilului pe următoarele străzi
Agenda2003-11-03-5 () [Corola-journal/Journalistic/280789_a_282118]
-
păreau mai acute decât grija mea pentru a exprima ce mă frământă, m-am scindat în două persoane, trăind schizofrenic, două entități separate dureros, asumându-mi riscul de a mă pierde de două ori și nu o dată. �Cavalerul florii de cireș", după câte știu eu, nu moare glorios decât o dată, pe când eu, aștept de la mine o moarte dublă pe măsura vieții mele divizate. în aceeași ordine de idei, am auzit că a murit de cancer împăratul Hirohito. Japonezii plâng ca după
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]
-
Zenit (p), Frasinului (p), Popa Laurențiu, Gh. Lazăr (p), Mureș nr. 15, sc. A, nr. 10, sc. A, B, „Dunca Expediții”, Livezilor, Călimănești, Tibrului, Agricultorilor, O. Bâlea, Pictor Aman, Rarău, Al. Donici, Anvers, Homorod, Gr. Ureche, Călimănești, Stephenson, Tazlău, Rosetti, Cireșului, Manole, Ciocârliei, Vadu Crișului, Madona, I. Rațiu, Bruxelles, Uzina de Apă Ronaț, Piața Victoriei (p)), Lugoj (p), Poieni, Ghiroda (p), Bencecu de Jos, Bencecu de Sus (p), Lenauheim, Gelu (p). MIERCURI: Timișoara (străzile Mureș nr. 13, sc. B, nr. 8
Agenda2004-37-04-util () [Corola-journal/Journalistic/282879_a_284208]
-
Cheglevici (p), Sânpetru Mic (p). JOI: Timișoara (străzile I.I. de la Brad, Stuparilor, Borzești, Verdi, Iris nr. 21, Tacit, C. Bogdăneștilor, Barierei, Nou Proiectată, Belgrad, Semicercului, Umbrei, Taborului, Radu de la Afumați, Mickiewicz, A.D. Xenopol, Banu Severinului, Gr. Ureche, Nekrasov, C. Munteanu, Cireșului, Roșiori, Comorii, Banu Udrea, Șocului, Mărginenilor, Simon, Pastorilor, Spl. Titulescu (p), Sofocle, S. Istvan, Piața Victoriei nr. 5, sc. B), Lugoj (p). Honorici, Românești, Homojdia, Fărășești, Pietroasa, Crivina, Poieni, Racoviță, Ghiroda (p), Stanciova, Nadăș, Foeni (p), Clopodia, Ferendia (p), Comloșu
Agenda2004-37-04-util () [Corola-journal/Journalistic/282879_a_284208]
-
și chiar a ideii de normă, afirmînd că admiterea unor forme după criteriul frecvenței lor în uz reprezintă o cedare în fața inculturii, analfabetismului etc. Unul dintre punctele cele mai sensibile ale noilor recomandări academice pare să fi fost admiterea pluralelor cireși și căpșuni ca variante literare, chiar preferate formelor cireșe, căpșune (singurele acceptate de ediția din 1982 a DOOM). Din păcate, protestele unora dintre vorbitorii iritați se bazează doar pe amintirile din școală și pe o înțelegere prea puțin relativizantă a
Cireșe și cireși by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10665_a_11990]
-
Graur a preluat această idee (prin care în 1940 explica pluralul sumi, în loc de sume). În celebra sa carte din 1968, Tendințele actuale ale limbii române, Graur discuta pe larg problema ("foarte adesea cele două forme coexistă, de exemplu cireșe și cireși ", p. 106), dar își punea și o întrebare aproape retorică: "Nu cumva în momentul de față, după o perioadă de dezvoltare a tipului cu -i, se dezvoltă din nou cel cu -e?" (p. 118). Mai tîrziu, în Dicționar al greșelilor
Cireșe și cireși by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10665_a_11990]
-
cu o explicație care se va bucura de o lungă carieră: forma în -i "e pluralul de la numele pomului / plantei". Am constatat cu surprindere că unii vorbitori de azi pur și simplu neagă existența în uz a formelor de plural cireși și căpșuni. Poate fi vorba de o percepție dialectală (recunoașterea doar a formelor din propriul grai), dar și de o eroare de percepție mai generală. Se știe că adesea auzim doar ceea ce știam dinainte: cineva poate avea o rostire diferită
Cireșe și cireși by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10665_a_11990]
-
de a distinge sensurile. În realitate, limbile naturale funcționează perfect cu o mulțime de ambiguități și polisemii, rezolvate doar de apelul la context. În cazul dat, i-a convins pe mulți ideea lui Al. Graur - că ar trebui ca pluralele cireși, căpșuni să fie rezervate substantivelor masculine cireș, căpșun, care denumesc planta, iar pluralul în -e (feminin) să desemneze exclusiv fructul. De fapt, o asemenea diferențiere există în mai multe cazuri (pruni - prune, corcodușă - corcodușe), dar nu în toate: piersici și
Cireșe și cireși by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10665_a_11990]
-
naturale funcționează perfect cu o mulțime de ambiguități și polisemii, rezolvate doar de apelul la context. În cazul dat, i-a convins pe mulți ideea lui Al. Graur - că ar trebui ca pluralele cireși, căpșuni să fie rezervate substantivelor masculine cireș, căpșun, care denumesc planta, iar pluralul în -e (feminin) să desemneze exclusiv fructul. De fapt, o asemenea diferențiere există în mai multe cazuri (pruni - prune, corcodușă - corcodușe), dar nu în toate: piersici și nuci (unde consoana din final a favorizat
Cireșe și cireși by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10665_a_11990]
-
întotdeauna atît argumente, cît și contraargumente pentru orice principiu excesiv de logic. În orice caz, formele în discuție au mai fost acceptate de normele din trecut. În Dicționarul enciclopedic ilustrat Cartea Românească, din 1931, I.A. Candrea consemna pluralele cireșe și cireși. Dicționarul academic al lui Sextil Pușcariu - Dicționarul limbii romane, 1940 -, înregistra la căpșună pluralele căpșune și căpșuni, la cireașă pluralele cireșe și (mai rar) cireși. În Dicționarul limbii române moderne (DLRM, 1958), cireașă avea, alături de cireșe, și varianta de plural
Cireșe și cireși by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10665_a_11990]
-
În Dicționarul enciclopedic ilustrat Cartea Românească, din 1931, I.A. Candrea consemna pluralele cireșe și cireși. Dicționarul academic al lui Sextil Pușcariu - Dicționarul limbii romane, 1940 -, înregistra la căpșună pluralele căpșune și căpșuni, la cireașă pluralele cireșe și (mai rar) cireși. În Dicționarul limbii române moderne (DLRM, 1958), cireașă avea, alături de cireșe, și varianta de plural cireși, iar căpșună doar pluralul căpșuni. Așadar, cei terorizați de normă ar trebui să știe că a existat o perioadă, nu prea îndepărtată în timp
Cireșe și cireși by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10665_a_11990]
-
Dicționarul academic al lui Sextil Pușcariu - Dicționarul limbii romane, 1940 -, înregistra la căpșună pluralele căpșune și căpșuni, la cireașă pluralele cireșe și (mai rar) cireși. În Dicționarul limbii române moderne (DLRM, 1958), cireașă avea, alături de cireșe, și varianta de plural cireși, iar căpșună doar pluralul căpșuni. Așadar, cei terorizați de normă ar trebui să știe că a existat o perioadă, nu prea îndepărtată în timp, în care pluralul căpșune era, conform dicționarului, greșeală! Rămâne totuși de combătut principala obiecție a inamicilor
Cireșe și cireși by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10665_a_11990]
-
conform dicționarului, greșeală! Rămâne totuși de combătut principala obiecție a inamicilor celor două plurale: că ele nu sînt chiar atît de frecvente încît să fie acceptate de norma actuală. În Atlasul Lingvistic Român (ALR), serie nouă, vol. I (1956), răspunsurile cireși (cireși albe, cireși sălbatice) apar prin sud-est (fără a alcătui o arie compactă), dar și în Țara Făgărașului și Apuseni; e într-adevăr mai răspîndită forma de plural cireșe / cireașe, adesea cu variantele regionale de pronunțare impuse de rostirea dură
Cireșe și cireși by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10665_a_11990]
-
dicționarului, greșeală! Rămâne totuși de combătut principala obiecție a inamicilor celor două plurale: că ele nu sînt chiar atît de frecvente încît să fie acceptate de norma actuală. În Atlasul Lingvistic Român (ALR), serie nouă, vol. I (1956), răspunsurile cireși (cireși albe, cireși sălbatice) apar prin sud-est (fără a alcătui o arie compactă), dar și în Țara Făgărașului și Apuseni; e într-adevăr mai răspîndită forma de plural cireșe / cireașe, adesea cu variantele regionale de pronunțare impuse de rostirea dură a
Cireșe și cireși by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10665_a_11990]
-
Rămâne totuși de combătut principala obiecție a inamicilor celor două plurale: că ele nu sînt chiar atît de frecvente încît să fie acceptate de norma actuală. În Atlasul Lingvistic Român (ALR), serie nouă, vol. I (1956), răspunsurile cireși (cireși albe, cireși sălbatice) apar prin sud-est (fără a alcătui o arie compactă), dar și în Țara Făgărașului și Apuseni; e într-adevăr mai răspîndită forma de plural cireșe / cireașe, adesea cu variantele regionale de pronunțare impuse de rostirea dură a consoanei ș
Cireșe și cireși by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10665_a_11990]
-
mie îmi place cum le zic ei lucrurilor făcute de mintea și de mâinile lor. Năravul meu că totul până la urmă e o chestiune de cuvinte. Ascultați: Viaductul Moșului... Viaductul Babei... Viaductul Ungureanului... Viaductul Târziului, Viaductul Ursoaicei. Padina Cârligului, Padina Cireșului... Las la urmă de tot ce mi se pare mie acum cel mai greu, de sens, de înțeles, lucrul cel mai semnificativ, fiind, normal, și pe latinește, nu departe de Podul lui Apolodor din Damasc, pe care trecură Danubiul legiunile
Darul turcoaicei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10723_a_12048]
-
ales timpul care a urmat după Revoluția din 1989 în încercarea de transformare a României, peste noapte, într-o țară capitalistă. Sunt reamintite cauzele și efectele. Scriitorul revine la acel timp și o face pe scena unui teatru mic, localitatea Cireși, un spațiu al dialogului aparent, purtat de surzi, un spațiu efervescent, un spațiu al reacțiilor rapide și nicidecum unul calm și reflexiv. De aceea Anatolie Paniș apelează la o tehnică a gradării, a precipitării evenimentelor și cuvintelor în spațiul și
Desfășurarea by Iulia Argint () [Corola-journal/Journalistic/14896_a_16221]
-
zile o nouă unitate hotelieră de categoria patru stele, denumită „Tresor“. Unitatea pune la dispoziția clienților 40 de locuri, repartizate în 12 camere duble și 7 apartamente, în condiții de lux. Încăperile sunt dotate cu mobilier masiv din lemn de cireș, minibar, băi ultramoderne, televizor, telefon, acces la rețeaua Internet, restaurant (cu capacitate de 60 de locuri) și sală de conferințe. Tariful pentru o zi hotelieră este cuprins între 55 și 60 de euro. Oaspeții noii unități au la dispoziție piscină
Agenda2004-25-04-turistica () [Corola-journal/Journalistic/282567_a_283896]
-
lectura unică și deci preferată a “glimbocanilor”). Pensionarul Cioarcă Ion afirmă că “deține” vîrsta de 52 de ani (p. 7); veterinarul Naslău Pavel se declară “pensionist de boală”, incapabil de a se “substrage de la treabă” (p. 17), iar laminoristul Vasile Cireș citează din motto -urile în formă de maxime pe care le scrie pentru gazeta de perete Rapsodul a cenaclului “Ștefan Petică”: “CÎND AJUNGI LA FORȚĂ LA BĂTAIE, NU MAI EȘTI OM, CI DEVII O BESTIE STĂPÎNITĂ DE CELE MAI JOSNICE
Alexandru Monciu-Sudinski: biografii comune ale comunismului by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13165_a_14490]
-
dar cu un flegmatism și o lipsă de chef demne de cîinele bleg din desenele animate ale lui Tex Avery: “Formidabil.” (ibid.) Scenei îi lipsește doar replica-șablon a lui Droopy, adresată interlocutorilor barbiturizați: “Are you happy, tax-payers?” Pe laminoristul Vasile Cireș, care, după accidentul de lucru, se dedică spontan “sculpturii în zgură”, îl ajută să relateze cum a fost “lovit în cap de o macara, manipulată cu neatenție” (p. 127 -ca și cum macaraua ar fi o jucărie sau un mic
Alexandru Monciu-Sudinski: biografii comune ale comunismului by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13165_a_14490]
-
700 000 de lei, și uși de interior tip „Ringo“ (import Germania), la prețuri ce pornesc de la 150 de euro (în acesta sunt incluse accesoriile, montajul și transportul la adresa dorită). Ușile de interior se execută la comandă, din frasin, fag, cireș, nuc, stejar, mahon, culori diferite, în termen de 4-5 zile. De asemenea, firma execută și lucrări de tâmplărie din PVC (marca „Trocal“, import Germania) sau aluminiu cu geam termopan (marca „Guardian“) și accesorii marca „Schuring“. Clienții pot opta pentru diverse
Agenda2004-31-04-comert () [Corola-journal/Journalistic/282705_a_284034]
-
derularea unor activități de producție și comerț, sub diferite forme. Cele 13 societăți comerciale care vor vizita orașul de pe Bega produc în principal cartofi de sămânță, portaltoi pentru puieți de pomi fructiferi și puieți de măr, păr, piersic, nectarine, cais, cireș, prun și gutui. Acestea își au sediile în diferite localități sârbești: Belgrad, Čačak, Guca, Raška, Užice, Beograd, Banatsko Novo Selo, Velika Drenova, Leskovac și Subotica. Relații suplimentare se pot solicita la tel. 0256/490 771 sau 490 772, respectiv, prin
Agenda2004-22-04-economic () [Corola-journal/Journalistic/282468_a_283797]
-
știam simbolurile, cum erau folosite în tot felul de ritualuri în țările de unde veneau, în triburi africane. Făceau parte din viața tuturor, ca și poveștile pe care le închideau în negrul lemnului de abanos, în roșul patinat al celui de cireș. Ne priveau și, de ce nu, participau la conversații, la stări. Într-o zi, intrînd pe aleea din fața blocului, am reușit să înțeleg cu greu din zarva de proporții ce-i anima pe vecini, că apartamentul lor a fost spart de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11488_a_12813]