38,100 matches
-
Timpul din această carte este unul care vine dintr-un trecut îndepărtat, uitat de lume, tăcut, secret, misterios. Acest timp nu pare, la prima vedere, să opună vreo rezistență în a fi decodificat, paradoxal el pare accesibil, dar nu e, cititorului trebuindu-i o anumită stare sufletească ca să-l poată pătrunde cu mintea, cu ,,ochiul de gheață’’ (Pescăruși cu blânde priviri). Este un timp al unui trecut clar exprimat printr-un prezent nesfârșit. Poeta ne propune, în locul celei vii, o lume
MARIANA PÂNDARU – „Așteptare în tăcere” [Corola-blog/BlogPost/93858_a_95150]
-
de nevoie a țării natale este o mare și grea experiență. A accepta exilul, în același mod cum ai accepta o boală incurabilă, ar trebui să ajute să ne vedem propria amăgire. În țara natală misiunea autorului era clară iar cititorii așteptau să audă ce acesta avea de spus dar îi era interzis să spună. În exil autorul este liber să spună dar nimeni nu-l ascultă și, poate că, mai mult decât atât, el a uitat ceea ce avea de spus
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93842_a_95134]
-
de transformare este aceea de a schimba limba în care scrie, fie scriind pe limba țării de adopție sau continuând să utilizeze limba maternă în așa fel încât ceea ce scrie el să fie înțeles și primit cu interes de către noii cititori din țara natală. Unii scriitori își schimbă limba și devin cunoscuți, au succese, alții continuă să scrie în limba maternă (arogându-și prin aceasta și apartenența la cultura țării natale) și sunt mai puțin vizibili. O limbă, o viață - două
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93842_a_95134]
-
o funcție a mișcării care conduce trecutul spre viitor. Este nevoie de o constantă de reconectare la tradiția căutării rădăcinilor și de o examinare critică a prezentului. Un scriitor ajunge să fie recunoscut într-o comunicare reciprocă dintre el și cititorii săi indiferent dacă publicul spre care acesta se întoarce este mare sau doar un cerc restrâns de simpatizanți. El își formează propria-i imagine așa cum aceasta este reflectată de reacția cititorilor și criticilor la scrierile sale. Când scriitorul a emigrat
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93842_a_95134]
-
fie recunoscut într-o comunicare reciprocă dintre el și cititorii săi indiferent dacă publicul spre care acesta se întoarce este mare sau doar un cerc restrâns de simpatizanți. El își formează propria-i imagine așa cum aceasta este reflectată de reacția cititorilor și criticilor la scrierile sale. Când scriitorul a emigrat și-a distrus brusc această imagine a propriului sine transformându-se într-un membru anonim în marea masă a noii comunități. El sau ea nu mai există ca persoană a cărei
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93842_a_95134]
-
în pustietatea singurătății? Cât de mulți dintre scriitori sunt răsplătiți cu iubire și respect în comunitățile în care trăiesc, cu acel fel de iubire și respect pe care într-adevăr merită să ți-l dorești? Ei împărtășesc aceeași limbă cu cititorii lor dar vor vedea ei vreodată recunoașterea în ochii acestora? Sunt ei citiți de un număr mai mare de cititori sau se citesc doar ei între ei? Și chiar poți să fii sigur că se citesc între ei? Te-ai
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93842_a_95134]
-
acel fel de iubire și respect pe care într-adevăr merită să ți-l dorești? Ei împărtășesc aceeași limbă cu cititorii lor dar vor vedea ei vreodată recunoașterea în ochii acestora? Sunt ei citiți de un număr mai mare de cititori sau se citesc doar ei între ei? Și chiar poți să fii sigur că se citesc între ei? Te-ai gândit întotdeauna că adevăratul scop al creației este acela de a ajunge la cât mai mulți oameni din toată lumea și
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93842_a_95134]
-
existe? Nu crezi că fiecare scriitor/creator, în inima sa, a rămas credincios acestui vis copilăresc? Și dacă tu nu poți schimba, salva lumea, de ce să-ți faci griji în cazul în care scrierile tale ajung la un număr de cititori mai mic sau mai mare? Problema este că autorii despre care știm astăzi că au scris opere magnifice în exil sunt tocmai aceia pe care nu i-a înghițit negura timpului. Ne amintim tocmai pe aceia care au reușit să
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93842_a_95134]
-
mistica lui Eminescu în simplă psihologie. Fiorul religios al poeziei eminesciene este netezit, prin punctuație, adus la o logică a înțelegerii comune ce se supune imperativului pedagogic. Toți editorii lui doresc accesibilitate, se adresează unui cerc cît mai larg de cititori, mai ales tinerilor școlari sau studenți în formare. În această ediție a mea, am scos vreo mie și ceva de virgule puse de-a lungul timpului în textul eminescian - și am repus la locul lor, vreo cîteva sute, eminesciene, scoase
Cu Nicolae Georgescu despre reeditarea antumelor lui Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93768_a_95060]
-
la dispoziție un text în limbile franceză sau engleză. Se știe că o serie de creații aparținând unor scriitori americani au fost traduse în românește prin intermediul limbii franceze. Însuși textul atribuit lui Mark Twain, tipărit în ”Fântâna Blanduziei”, este cunoscut cititorilor unor publicații de limba franceză. Astfel, în „Revue des Deux Mondes” această poezie este tradusă de Algernon Charles Swinburne (1837-1909) cu titlul „Le Chant du Conducteur”. Ayant été payé, le Conducteur, Percera en pleine vue du voyageur, Quand il reçoit
În jurul unei traduceri eminesciene din Samuel Langhorne Clemens [Corola-blog/BlogPost/93816_a_95108]
-
tradus o schiță și, pentru a fi mai convingător, expeditorul băcăuan, nimeni altul decât D.D. Pătrășcanu 27, îi trimite chiar și ziarul unde a fost publicată această traducere a lui Eminescu, sub titlul ”Obsesiune”. Astfel, la 15 februarie 1900, un cititor curajos, care semna ”Al dumneavoastră admirator, D.D. Pătrășcan, Bacău, România, Europa”, trimitea o scrisoare ”Ilustrului domn” Mark Twain, în limba franceză, mărturisindu-i că a învățat limba engleză, fiind printre puținii cunoscători ai acestei limbi în România, pentru a putea
În jurul unei traduceri eminesciene din Samuel Langhorne Clemens [Corola-blog/BlogPost/93816_a_95108]
-
pe strada Frunzelor nr. 2 din municipiul Vaslui, reședința județului cu același nume. MERIDIANUL se află la numărul 42 (963) și apare neîntrerupt din anul 1996. De-a lungul timpului, în paginile sale au fost oglindite și aduse la cunoștința cititorilor săi toate personalitățile din județ și din țară, toate evenimentele politice, economice, culturale de pe teritoriul județului și au fost evocate mai toate faptele și oamenii de seamă de pe aceste meleaguri. Ziarul nostru are pagini specializate de editoriale, actualitate politică, administrativă
Ziarul „MERIDIANUL” – Un ziar al întregului judeţ! [Corola-blog/BlogPost/93882_a_95174]
-
formă de știri ample și emisiuni filmate urmare și a emisiunilor TV.V și UNISON RADIO, celelalte componente ale grupului. Este singurul ziar din județ care are pagină permanentă de cultură și de umor, neîntreruptă de 16 ani! Aici, vasluianul cititor de presă locală a găsit și continuă să găsească epigrame, fabule, pamflete, rondeluri, poezii, caricaturi, poeme, maxime, panseuri, etc. Toate evenimentele politice, alegeri, întruniri, declarații de presă a celor care conduc și administrează județul Vaslui au fost pe larg publicate
Ziarul „MERIDIANUL” – Un ziar al întregului judeţ! [Corola-blog/BlogPost/93882_a_95174]
-
pe www.tvv.ro). Suntem preocupați mereu de diversificarea, optimizarea și creșterea importanței materialelor prezentate, toate cu singurul scop de a fi cât mai utili cetățenilor de pretutindeni (și online). Continuăm să luptăm pentru o cât mai bună informare a cititorilor noștri și pentru obținerea unui spectru cât mai larg de știri și opinii pentru toate segmentele sociale ale populației județului Vaslui. Val Andreescu - Redactor șef (Vaslui, 18 octombrie, 2012)
Ziarul „MERIDIANUL” – Un ziar al întregului judeţ! [Corola-blog/BlogPost/93882_a_95174]
-
Ziarul românilor din Grecia”, săptămânal fondat în 2004, care are și format eletronic și „Moldova Press”, publicație bilunară, fondată în 2010. Ne adresăm românilor, basarabenilor și vorbitorilor de limbă română din Grecia, alții decât românii, (care nu sunt puțini!). Printre cititorii noștri fideli, de exemplu, sunt și călugării români de la Muntele Athos. Având avantajul print-ului Ziarul românilor ajunge în insule, în toate colțurile Greciei, astfel încât toți românii aflați aici sunt informați despre tot ce se peterece în România, în Ellada
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93869_a_95161]
-
Limbi balcanice din Salonic, născut și crescut în România însă. Colaboratorii noștri din Grecia sunt puțini, dar aleși cu foarte multă grijă. În paginile ziarului nostru publică prof. dr. în Sociologie Monica Săvulescu Voudouri. De asemenea, promovăm dialogul deschis cu cititorii, astfel încât cei care trimit spre acceptare articole, reportaje sau poezii sunt publicați, în măsura în care creația lor se ridică la nivelul ziarului. Din România avem constant reportaje de la Loredana Dascălu și, de asemenea, în paginile noastre am găzduit semnături de prestigiu din
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93869_a_95161]
-
acasă. [nggallery id=11] Ziarul românilor din Grecia este un ziar de suflet, care a dorit, de-a lungul anilor, să se adreseze tuturor, fără însă a face rabat de la calitate, fără a deveni tabloid. Încercăm să-i educăm pe cititorii noștri, nicidecum să devenim populiști, doar și numai pentru că acest gen de presă vinde mai bine. Aceasta este politica ziarului: calitatea înaintea cantității. Formatul este de 24 de pagini, apare în fiecare sâmbătă. Deoarece este singura publicație recunoscută oficial de către
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93869_a_95161]
-
Interviu, Exclusiv, Cultură, Istorie, Românii de pretutindeni, Showbiz, Sănătate, Sport, Zodiac, restul paginilor variind, de la un număr la altul, în funcție de subiectele de actualitate sau de evenimentele săptămânii. Am fost, suntem alături de asociațiile românești din Grecia, participăm la evenimentele culturale, prezentăm cititorilor noștri personalitățile românești ale Diasporei elene sau personalitățile din țară care ne vizitează, colabărăm cu Ambasada României la Atena, cu Consulatul General al României de la Salonic. Suntem neimplicați politic, dar mereu cu ochii pe politicieni. Presa este cu adevărat cea
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93869_a_95161]
-
Lungu, care locuiește la New York: ,,Dragi prieteni, Vă doresc să aveți o seară literară sublimă. Să bucurați auditoriul prin prezența voastră fizică cât și cea a dimnesiunii pentru care ați fost aleși. Cărțile să fie împărtășania reversibilă dintre creatori și cititori. Să fiți dragi lumii și lumea să vă răsplătească, citindu-vă. Și nu în ultimul rând, să mă purtați și pe mine o clipă în Banatul meu de dor. Lia, tristă fiindcă nu sunt cu voi în acel moment.’’ În ceea ce privește
UZPR şi-a prezentat jurnaliştii scriitori, la Reşiţa [Corola-blog/BlogPost/93852_a_95144]
-
citindu-vă. Și nu în ultimul rând, să mă purtați și pe mine o clipă în Banatul meu de dor. Lia, tristă fiindcă nu sunt cu voi în acel moment.’’ În ceea ce privește cărțile de poezie ale celor doi poeți, ele aduc cititorului, ca o notă comună, smerenia în cuvânt și vis-à-vis de cuvânt, acea stare de sfială ritualică premergătoare scrisului în care Cuvântul este așteptat în credință, tăcere și văpaie (la Mariana Pândaru) sau în întrebare nerostită (în cazul lui Dan Cioată
UZPR şi-a prezentat jurnaliştii scriitori, la Reşiţa [Corola-blog/BlogPost/93852_a_95144]
-
din Reșița, format din prof. Zenaida Vârdău la oboi, prof. Diana Suiogan la violoncel și prof. Lorand Balogh Remelei la pian. Spre încântarea publicului și pe acordurile muzicale oferite de cei trei, Mariana Pândaru și Dan Cioată au dat autografe cititorilor. A fost o seară absolut deosebită și magică, în care, ,,așa cum spunea Dna. Aurora Ioan, inginer de profesie, hunedorencele Mariana Pândaru și Muguraș Maria Petrescu și chirurgul cardiovascular Dan Cioată ne-au emoționat, ne-au făcut inimile să vibreze și
UZPR şi-a prezentat jurnaliştii scriitori, la Reşiţa [Corola-blog/BlogPost/93852_a_95144]
-
l-am făcut în viața mea. România, în momentul de față, pentru mine, este o mare dezamăgire. Și acest lucru a influențat această ultimă carte pe care am scos-o, în care, fără doar sau poate, reușesc să transmit și cititorului această cumplită stare prin care trecem în momentul de față”, a mai spus atunci Nicolaescu. De asemenea, cineastul a avut și o intensă activitate politică. Sergiu Nicolaescu a fost ales pentru prima dată parlamentar în 1990, pe listele FSN, iar
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93855_a_95147]
-
se moare” (72). Din punctul de vedere al traducătorului, aceste jocuri de cuvinte legate de numele Sfintei Fecioare Maria pun serioase probleme în ceea ce privește fidelitatea față de textul original, a ideii în sine, care să fie, în egală măsură și pe înțelesul cititorului de limbă engleză. Ca în cazul oricărui pacient, spitalul crează nevoia stării de retragere, de izolare, acea dorință de intimitate, schimbă siguranța de sine în dorința de explicare în detaliu a încercărilor prin care trece bolnavul și crează o relație
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93863_a_95155]
-
limba engleză, o cadență și un mod particular al lecturii făcută în gând sau cu glas tare. Semnele de punctuație sunt rare, iar poeziile nu au un titlu, ci sunt doar numerotate, intenția poetului fiind aceea de a se destăinui cititorului său pe îndelete, acum când are un timp la dispoziție. (40) ,,...azi /citești /înveți să te ridici /dar mai ales să și cazi /apa e mai verde când te uiți /mult în ea /și cerul mai albastru /și gândurile mai
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93863_a_95155]
-
want it /too many inclinations will not do good /either to my back or to my mind /.” Deci ceea ce pare a fi simplu uneori de tradus, devine anevoios în păstrarea în continuare a mentalității românești transpusă pe calcul mentalității unui cititor englez. Tot aici merită să remarcăm existenta în majoritatea poeziilor a unui adverb, a unui verb sau chiar a unui vers întreg, care face legatura cu versurile de dinainte, dar și cu cele următoare. Acest element nu rupe niciodată poemul
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93863_a_95155]