2,281 matches
-
locuit la Moscova, apoi la Viena și Berlin. S-a întors în România în 1930 și o parte din pedeapsă a ispășit-o în detenție între anii 1931-1935. A fost înlăturat de la conducerea PCR la 4 aprilie 1944 (în timpul pregătirilor clandestine în vederea unei revolte antihitleriste și antiantonesciene). A fost arestat la 9 iunie 1945. A fost acuzat de trădare (colaboraționism cu Siguranța în anii războiului) de trei membri ai secretariatului PCdR - Teohari Georgescu, Iosif Chișinevschi și Gavrilă Birtaș (secretar de partid
Ștefan Foriș () [Corola-website/Science/306158_a_307487]
-
-lea în 1881. În 1879, Gheorghi Plehanov a format o facțiune propagandistică a Narodnaia Volia numită Ciornîi peredel " Reîmpărțirea neagră", cunoscuți și ca "Partidul Socialiștilor Federaliști", care milita pentru împărțirea tuturor terenurilor agricole țăranilor. "Voința poporului" a rămas o organizație clandestină, iar, în 1887, un grup de complotiști, din care făcea parte și studentul eminent Alexandr Ulianov, a încercat să-l asasineze pe împăratul Alexandru al III-lea. Membrii grupului au fost arestați, judecați și executați. Moartea lui Alexandr Ulianov l-
Istoria Rusiei, 1855-1892 () [Corola-website/Science/304730_a_306059]
-
priceput dintre noi cei de aici (Constantin Pârvulescu), astăzi stâlpul principal al familiei."" Triumviratul Pârvulescu - Rangheț - Bodnăraș a deținut conducerea partidului până la evadarea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej din închisoare în august 1944. Bodnăraș s-a ocupat de organizarea unor organizații paramilitare clandestine (gărzile patriotice), cărora în timpul perioadei comuniste a istoriei românești li s-a dat o importanță exagerată. Împreună cu colonelul Dumitru Dămăceanu a coordonat activitățile de sabotare a porțiunii de front numită "Poarta Iașului" din Moldova în timpul ofensivei sovietice din august 1944
Emil Bodnăraș () [Corola-website/Science/304809_a_306138]
-
o rapidă ascensiune în Armata Română și în Partidul Comunist în prima jumătate a regimului comunist din România, dar în 1978 a fost trecut în rezervă și transferat pe un post de funcționar civil, după ce a fost deconspirată o legătură clandestină a sa cu sovieticii. După afirmațiile sale, se pare că acea legătură făcea parte dintr-un complot ce viza înlăturarea de la putere a dictatorului Ceaușescu, dar Securitatea l-a identificat drept spion GRU. La Revoluția din 1989, el a fost
Nicolae Militaru () [Corola-website/Science/304804_a_306133]
-
apropiat al lui Mihail Gorbaciov, care scria că Militaru a încercat să atragă sprijin sovietic pentru răsturnarea lui Ceaușescu în numele unor „forțe de orientare opoziționistă”, dar decizia autorităților URSS a fost să nu i se dea niciun răspuns. Aceste contacte clandestine ale lui Militaru cu URSS au fost identificate de Securitate, care au întocmit dosarul „Corbii”, în care Militaru a fost identificat ca spion al GRU (serviciul militar de informații sovietic). La Revoluția din 1989, Militaru a fost rechemat în cadrele
Nicolae Militaru () [Corola-website/Science/304804_a_306133]
-
eficient, și mai ales Franța a fost acuzată că a permis ajungerea unor transporturi masive la republicani—deși acuzațiile au venit mai ales din partea Italiei, ea însăși implicată de partea naționaliștilor. Se considera în general la acea vreme că acțiunile clandestine ale diferitelor puteri europene riscau un alt „Mare Război”. Reacția Ligii Națiunilor la ceea ce se întâmpla în timpul războiului a fost mai ales una neutră și insuficientă pentru a restrânge importul masiv de armament și de alte resurse pentru război practicat
Războiul Civil Spaniol () [Corola-website/Science/304865_a_306194]
-
format Żydowska Organizacja Bojowa (Organizația Ecreiască Combatantă). Aceste două organizații au cooperat puțin între ele, existând cooperări între Żydowska Organizacja Bojowa și Armia Krajowa, dar și conftruntări, în special între Żydowski Związek Walki și Narodowe Siły Zbrojne. O altă organizație clandestină poloneză a fost Bataliony Chłopskie, formată în special din țărani, aliată cu Armia Krajowa. Efectivele acestei organizații au ajuns până la 175.000 de membri. De-a lungul unei perioade de șase ani și jumate, din decembrie 1935 până la izbucnirea războiului
Contribuția poloneză la înfrângerea Germaniei Naziste în cel de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/304900_a_306229]
-
în cadrul cărora se ridică problema oportunității trecerii la acțiuni similare cu cele din Ungaria. Conștienți că orice cadru organizatoric riscă să atragă atenția și reacția organelor de securitate, studenții nu au format comitete care puteau fi considerate de către autorități organizații clandestine; în schimb, apar grupuri de acțiune locală, la nivel de facultăți. În Octombrie 1956, atitudinea studenților față de evenimentele din Ungaria nu a fost omogenă. Grupurile cele mai active au fost cele din facultățile de Științe Juridice, Filologie, Teatru, Medicină, Arhitectură
Mișcările studențești din București din 1956 () [Corola-website/Science/305747_a_307076]
-
Toată lumea așteaptă o manifestare cu caracter general. Bazată pe precedentul de la Budapesta, populația așteaptă și ea un semnal al studenților. Studenții sunt interpelați pe stradă fiind întrebați “ce așteaptă?”, “ce fac?”. Prima acțiune de organizare este pregătită de un grup clandestin care creează legături cu toate facultățile în vederea organizarea unei manifestații. În 28 octombrie 1956 începe să emită, pe diferite lungimi de undă, un post de radio, care se institula "România viitoare. Vocea rezistenței". Nu există informații asupra localizării acestui post
Mișcările studențești din București din 1956 () [Corola-website/Science/305747_a_307076]
-
care creează legături cu toate facultățile în vederea organizarea unei manifestații. În 28 octombrie 1956 începe să emită, pe diferite lungimi de undă, un post de radio, care se institula "România viitoare. Vocea rezistenței". Nu există informații asupra localizării acestui post clandestin, una din ipoteze fiind că era amplasat în Iugoslavia. Postul, considerat de orientare naționalistă, prezenta revendicările studenților printre care: Începerea războiului din Suez la 29 octombrie 1956 i-a descumpănit pe cei care voiau să treacă la acțiune. Pentru unii
Mișcările studențești din București din 1956 () [Corola-website/Science/305747_a_307076]
-
Experiența războiului și cruzimile pe care le-a văzut au întărit și mai mult în el convingerea că trebuie să se opună și să lupte împotriva nazismului. Reîntors de pe front în decembrie 1942 s-a hotărât să intre în grupul clandestin de opoziție Trandafirul Alb, unde a fost membru activ până la sfârșit. A ajutat la redactarea și distribuirea manifestelor 5 și 6, a participat la acțiunile de propagandă scriind pe zidurile din oraș slogane antinaziste și antihitleriste. Activitatea sa principală însă
Willi Graf () [Corola-website/Science/306271_a_307600]
-
acestei țări de vămi. Ulterior, brașoveniile au devenit produse de referință, orașul din care proveneau cunoscând o prosperitate excepțională. În secolul XVIII, în Brașov existau aproape 50 de bresle. O dată cu sporirea cuantumului vămilor și a obligațiilor, s-au înmulțit traversările clandestine ale munților, cu mărfuri ori animale. Înspre secolul XIX, turmele de oi au început să cauzeze multe dificultăți și pierderi. Drept urmare, ele au fost vândute în mare parte, iar foștii proprietari și-au cumpărat vii în Țara Românească, ori ateliere
Etnografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306260_a_307589]
-
ca fiind prea modern , Speer a modificat planurile prin adăugarea unui exterior de piatră. Speer a proiectat Pavilionul german pentru Expoziția Internațională din 1937, în Paris . Site-urile germane și sovietice pavilion erau pe pavilioane opuse. Învățând (printr-o privire clandestină la planurile sovietice), că proiectul sovietic includea două statui colosale aparent aproape depășind site-ul german, Speer a modificat proiectul astfel încât să includă o masă cubică, cu un vultur uriaș în partea de sus uitându-se în jos la statuile
Albert Speer () [Corola-website/Science/305850_a_307179]
-
erau impozitate, inclusiv ziarele, broșurile, documentele oficiale și permisele.Coloniștii au obiectat vehement.A intrat în vigoare o reglementare contestabila, sub forma Legii Încartiruirii, care le cerea coloniștilor să hrănească și să găzduiască trupele britanice. S-a înființat o organizație clandestina care se opunea Legii timbrului-"Fii Libertății": s-a făcut uz de metode violente ca să-i oblige pe agenții de colectare britanici să demisioneze.Acesta a trimis o rezoluție lui George al III-lea al Regatului Unit în care se
Războiul de Independență al Statelor Unite ale Americii () [Corola-website/Science/305878_a_307207]
-
1933"; "Lupeni, 1929"), Brăduț Covaliu ("Greva de la Lupeni", "Insurecția armată din 23 August 1944"), Constantin Piliuță ("Revoluțonari încarcerați"), Gheorghe Iacob ("Propagandist de partid la sat"), Coriolan Hora ("Sudorii", "Recoltarea porumbului"), Ion Bițan ("Recolta", "Victoria"), Gheorghe Șaru ("Sudoriță"), Ștefan Szöny ("Tipografie clandestină", "Moartea partizanului"), Iulia Hălăucescu ("Centrala hidroelectrică „V.I. Lenin”") etc. În anul 1949, „Societatea compozitorilor români” este desființată și în locul ei este creată Uniunea Compozitorilor din România. Cu această ocazie, compozitori români de valoarea incontestată, considerați reacționari, formaliști sau decadenți, nu
Realism socialist () [Corola-website/Science/305902_a_307231]
-
de munca de răspândire a materialelor de propagandă comunistă făcută de Constantinescu-Iași, Siguranța (poliția secretă din acele vremuri) nu a intervenit imediat. Istoricul Adrian Cioroianu consideră că această atitudine era datorată unei tendințe de a tolera manifestările discrete, chiar dacă parțial clandestine, în sprijinul cauzei sovietice, în special în Basarabia, unde Constantinescu-Iași era activ în mod special. În același timp, înființarea asociației părea în acea vreme un compromis acceptat de guvernul regal român, posibil în mod special datorită eforturilor ministrului afacerilor externe
Amicii URSS () [Corola-website/Science/305959_a_307288]
-
din Rus, apoi a fost angajat ca laborant chimist la Uzina UUMR din orașul Baia Mare. De fiecare dată a fost dat afară din serviciile unde a lucrat, pentru că provenea dintr-o familie de chiaburi. Ioan Șișeștean studiază teologia în mod clandestin și este hirotonit în secret ca preot greco-catolic la 13 martie 1972 de către Episcopul Dr. Ioan Dragomir al Maramureșului. Din acel an începe să oficieze slujbe în casa sa natală din satul Șișești. În anul 1990, devine preot greco-catolic în
Ioan Șișeștean () [Corola-website/Science/305274_a_306603]
-
14 august la cinematograful „Rina” de pe strada Ben Yehuda. Multe mii de cetățeni (ziarele au vorbit de 15.000) au venit să-l vadă, după ce, vreme de ani de zile nu au putut decât să-i audă vocea la radioul clandestin. Când a urcat pe scena decorată cu portretul lui Zeev Jabotinski, Beghin a fost primit cu aplauze. A deschis cu cuvintele: Shalom, Tel Aviv, cea albă-azurie! (n.n. culorile drapelului israelian), acestea fiind cuvintele cu care Jabotinski se adresa în trecut
Menahem Beghin () [Corola-website/Science/305278_a_306607]
-
multe ori deputat și senator de județul Mureș pe listele partidului UDMR. s-a născut la data de 22 iulie 1951 în orașul Târgu Mureș. Tatăl său, Károly, a activat în mișcarea de rezistență anticomunistă iar în a organizat comitete clandestine, a fost condamnat la 12 de pușcărie dar a fost elibert la amnestia din 1964. György Frunda a urmat studiile la Liceul Alexandru Papiu Ilarian din Târgu Mureș (1966-1970) și apoi la Facultatea de Drept din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj
György Frunda () [Corola-website/Science/305355_a_306684]
-
desființarea partidului de autoritățile comuniste, în 1947. Condamnat la 15 ani de închisoare, a fost încarcerat la Aiud, Baia Sprie, Nistru și Râmnicu Sărat, iar după ispășirea pedepsei a fost deportat în Bărăgan. Revenit în București, a activat la întrunirile clandestine ale țărăniștilor. După anul 1989 a fost în conducerea Partidului Național Țărănesc Creștin Democrat, fiind ales ca deputat în Parlament în trei legislaturi consecutive (1990-1992, 1992-1996 și 1996-2000) iar în legislatura 1996-2000, a îndeplinit funcția de președinte al Camerei Deputaților
Ion Diaconescu () [Corola-website/Science/305459_a_306788]
-
și din închisori, cei mai mulți reluându-și activitatea politică, situație care avea să creeze, puțin mai târziu, mari probleme climatului politic și social din România. Guvernul Tătărescu a inițiat noi măsuri pentru întărirea statului carlist. Printre acestea amintim „Decretul-lege asupra publicațiilor clandestine” al cărui scop era să asigure controlul strict al publicațiilor opoziției. De asemenea, actul normativ introducea domiciliul obligatoriu pentru conducătorii partidelor din opoziție. Ca premier și adept convins al monarhiei, Gheorghe Tătărescu a contribuit nemijlocit la consolidarea regimului de dictatură
Gheorghe Tătărescu () [Corola-website/Science/299971_a_301300]
-
și Joyce aveau experiență în explorarea Antarcticii, iar în cazul ultimului, aceasta era extrem de redusă. "Endurance" a plecat din Plymouth la 8 august 1914, cu o mică oprire la Buenos Aires unde a urcat la bord Hurley, iar William Bakewell și clandestinul Perce Blackborow s-au adăugat și ei echipajului. Câțiva membri ai echipajului menționați de Worsley în timpul călătoriei din Anglia dispar din jurnal după această oprire, probabil coborând în Argentina. După o ultimă oprire de o lună în Grytviken, Georgia de
Expediția Imperială Transantarctică () [Corola-website/Science/312988_a_314317]
-
să se sacrifice în semn de protest față de această invazie și și-a dat foc în Piața Wenceslas, pe 16 ianuarie 1969. Potrivit unei scrisori pe care a trimis-o mai multor persoane publice, s-ar fi înființat o organizație clandestină de rezistență cu scopul de a practica auto-incendierea până când cererile membrilor ei vor fi îndeplinite; cu toate acestea, se pare că un astfel de grup nu a existat niciodată. Cererile expuse în scrisoare au fost abolirea cenzurii și stoparea difuzării
Jan Palach () [Corola-website/Science/314593_a_315922]
-
condiția să fie botezați, iar acordul lor reciproc era dovadă suficientă a existenței unei căsătorii sacramentale, a cărei validitate nu depindea nici de prezența martorilor, nici de respectarea legii celui de-al Patrulea Conciliu Lateran din 1215, care interzisese căsătoriile clandestine și cerea facerea unor anunțuri înainte de căsătorie. Validitatea acestor căsătorii bătea chiar validitatea unei căsătorii ulterioare, desfășurată în biserică, chiar dacă prima era făcută sub un copac sau într-o tavernă. Chiar după Conciliul Tridentin obligase la a o face în fața
Căsătorie () [Corola-website/Science/314098_a_315427]
-
devenit mai populară, răspândindu-se odată cu ea. În secolul al XII-lea, Papa Alexandru al III-lea a decretat că ceea ce forma o căsătorie era acordul reciproc liber exprimat de către soți, nu decizia părinților sau tutorilor lor. După aceea căsătoriile clandestine au început să prolifereze, ceea ce a făcut ca tribunalele ecleziastice să aibă de hotărât care dintr-o serie de căsătorii a fost prima și prin urmare singura validă. Deși „detestate și interzise” de biserică, ele erau recunoscute drept valide. Astăzi
Căsătorie () [Corola-website/Science/314098_a_315427]