26,829 matches
-
În raport cu ceilalți, lipsit de satisfacții și având, În final, sentimentul unei răpiri a libertății sale. Situațiile-Închise ale vieții, strict individuale, sunt trăite de persoană În trei planuri: somatic, sufletesc și În câmpul conștiinței, ca sentimente morale. O Încercare de a clasifica situațiile Închise este posibilă numai prin raportarea lor la tipurile de sentimente care le generează. În felul acesta, remarcăm existența unei corelații Între sentimentele egoiste și stările limitative ale individului, după cum urmează (P. FoulquiéĂ: aă Orgoliul, reprezentând tendința individului de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
și un stil propriu În raport cu ceilalți. Trebuie să avem Însă În vedere și semnificația valorică sau natura modelelor externe care se oferă persoanelor. Acesta este un lucru extrem de important. În general, după sistemul de valori pe care-l conțin, putem clasifica modelele În două grupe: modele pozitive, purtătoare ale unor valori autentice, și modele negative sau antimodele, lipsite de valori pozitive, cu un rol negativ În procesul de formare al personalității. Adeziunea pentru unul sau altul dintre aceste modele, ca direcție
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
clasificării caracteriologice a lui Teofrast, pe care o dezvoltă și o actualizează În concordanță cu moravurile epocii sale. La sfârșitul secolului al XVIII-lea și Începutul secolului al XIX-lea, F.J. Gall lansează teoria frenologiei, conform căreia indivizii se pot clasifica tipologic după forma capului ce are rolul de indicator al unor trăsături psihologice. Ideea va stărui, fiind dezvoltată de C. Lombroso la Începutul secolului XX. Teoria se baza pe observarea structurilor anatomice craniocerebrale, inaugurând astfel discuțiile asupra „localizărilor funcționale” ale
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Senne și I. Gobry. Acesta din urmă pune accentul În mod special pe imitarea unui model extern, ajungând după o lungă și minuțioasă analiză la o amplă descriere și clasificare a tipurilor morale, așa cum vom arăta În continuare. Pentru a clasifica tipurile umane, În psihologia morală sunt necesare câteva repere. Orice tip uman are simultan și o anumită imagine specifică, caracteristică unei anumite persoane. Nota caracteristică a individului este dată de eul pcrsonal. Din aceste motive, criteriile de referință tipologică trebuie
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
că efectele răului asupra persoanei umane duc la o modificare psihologică importantă a acesteia, cu aspecte dintre cele mai variate. În psihiatria sec. al XIX-lea, literatura engleză de specialitate vorbea despre moral insanity. În sec. XVIII aceste tulburări erau clasificate În grupa „pasiunilor morbide”. În sec. al XX-lea este fixat și unanim acceptat de specialiști cadrul nosologic al psihopatiilor, În care sunt incluse acest tip de tulburări. Un studiu de psihologie morală nu poate neglija acest grup de modificări
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
familiei, cât și medicilor. Remediile diverselor boli (sugerate În prima parte a acestui al doilea volum) sunt destinate numai acelor medici care, având timpul și prilejul necesare, doresc să urmeze șirul experiențelor mele. Tipurile de boli și de simptome sunt clasificate pe grupe, multe dintre ele fiind Înrudite Îndeaproape. Am specificat situațiile În care remediile s-au dovedit benefice și am menționat pe scurt efectele lor de orice tip. Am amintit și alte câteva remedii ce rămăseseră neverificate, notându-le ca
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Intenția tatălui autoritar este ca, după ce învață să citească și să scrie, Marin să fie retras de la școală și pus la muncă. Este un elev bun, dar nu încă un elev eminent. La sfârșitul clasei a IV-a (1933-1934) se clasifică al treilea, cu media 8. Are un învățător capabil, Ionel Teodorescu, care pune o vorbă bună pe lângă familie să îl dea la carte. O fotografie din această perioadă arată un băiat care, comentează scriitorul, „parcă avea mintea undeva, pierdută în
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
legate direct de natura personalității: crizele de mânie bruscă, necontrolată și de nestăpânit; reacțiile de gelozie anormală; reacțiile depresive grave; neîncrederea, îndoiala, care duc la dezvoltări de tip paranoic. 5. Aspectele patice ale vieții Aceste aspecte, deși frecvente, nu sunt clasificate de nosologia psihiatrică. Întrucât tulbură, însă, adaptarea și starea de echilibru sufletesc și au implicații directe și dintre cele mai variate asupra sănătății mintale, ele intră în mod obligatoriu în zona preocupărilor psihoigienei. În privința aspectelor patice ale vieții există opinii
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
aparține patologiei medicale, pe când suferința o depășește, deschizând „aspectul patic”, dar nepatologic, al existenței, vizând în primul rând dimensiunea moral-umană a vieții și nu individul sau „persoana în stare de boală”. Ocupându-se de aspectele patice ale vieții, E. Minkowski clasifică aceste stări după cum urmează: slăbiciuni naturale umane, care privesc modul de desfășurare a vieții interioare: nostalgia, angoasa; reacțiile nevrotice; reacții patice, care sunt reacții ale vieții curente: reacțiile preparanoice, în cursul cărora asistăm la o îngustare a planului libertății (persecuțiile
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de tip schizoid net. În patologie, hipostenia favorizează dezvoltarea stărilor depresive, a neurasteniilor, depresiilor secundare, depresiilor melancoliforme periodice, caz în care poate lua aspectul izolării, inactivității cu închidere în sine (schizofrenie) sau al resemnării inerte. Tipurile de activitate se mai clasifică și după obiectul acesteia. În sensul acesta reținem următoarele: activitatea școlară de instruire și formare intelectuală, de deprindere a unor cunoștințe și activități, de învățare a unor comportamente; activitatea profesională, care se exercită într-un anumit domeniu implicând cunoștințe și
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
motivele mitologiei grecești, între Zeus și Saturn, dar mai ales între Loios și Oedip, acesta din urmă constituind unul dintre motivele fundamentale ale psihanalizei. Ura familială ia forme diferite, G. Robin, fiind unul dintre cercetătorii care le-a descris și clasificat: ura dintre frați are la bază reacții de apărare instinctivă, dar și dorința unuia de a domina, dublată de dorința celuilalt de a ieși de sub dominanță; ea este expresia unui dezacord legat de „rangul de fratrie”, precum și a refuzului de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
unor strategii de acțiune de igienă mintală, așa cum vom arăta în cele ce urmează. Capitolul 26 Psihoigiena conduitelor antisociale 1. Conduitele deviante Sfera igienei mintale nu se limitează la formele stricte ale bolii psihice, așa cum sunt ele definite, descrise și clasificate de nosologia psihiatrică. Ea își extinde interesul asupra tuturor formelor de manifestare a anormalului, atât în ceea ce privește persoana, sfera individualului, cât și în ceea ce potrivește comunitatea umană, sfera socialului. Nu trebuie făcută însă, în cazul acesta, o „egalizare” a cadrelor nosologiei
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
continuare. Toate aceste aspecte fac ca această categorie populațională să reprezinte unul dintre obiectivele majore asupra cărora trebuie să se fixeze atenția acțiunii de igienă mintală. Având în vedere necesitățile impuse de acțiunea de igienă mintală, noi am preferat să clasificăm conduitele deviante în trei grupe: conduite de tip antisocial; conduite de dependență socială; conduite de refugiu. A) Conduitele de tip antisocial Acest tip de devianțe au la baza lor instinctul combativ, din care se dezvoltă agresivitatea și violența (P. Bovet
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
este considerat nefiresc, primul element fiind acceptat, iar cel de-al doilea respins. Din această perspectivă, conflictul apare ca o confruntare dialectică a „contrariilor” în viața socială. Deși de o mare diversitate, cum spuneam mai sus, conflictele sociale pot fi clasificate în câteva grupe: a) protestele sunt forme ale conflictelor sociale organizate, care se desfășoară planificat, după un program prestabilit și care, de regulă, sunt lipsite de violență fizică; ele urmăresc expunerea sau exprimarea unor nemulțumiri, revendicări, de multe ori cu
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Având în vedere caracterul polimorf al acestei grupe a deficienților, se impune adoptarea unor măsuri de igienă mintală, adaptate necesităților practice după caz, având ca scop protejarea personalității acestor categorii de indivizi. 2. Tipurile de deficiență În general, deficienții se clasifică după natura și tipul deficiențelor pe care le prezintă. Termenul deficiență implică o absență, un „minus”, fie în sens organic, fie în sens funcțional, psihic sau fiziologic, fie în sens metabolic, ca „defect”. Termenul infirmitate presupune mai curând absența unei
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
la o dezadaptare sau la o adaptare incompletă a individului, la limitarea capacității de comunicare sau pierderea totală a acesteia și, prin urmare, la modificări importante în sfera comportamentului. Având în vedere cele două criterii, integritatea și funcționalitatea, deficiențele se clasifică după cum urmează: a) deficiențe senzoriale, care privesc defecte ale analizatorilor, în principal ale analizatorului vizual și ale analizatorului auditiv; de aici, și cele două forme principale de deficienți senzoriali: deficienții de vedere și deficienții de auz; b) deficiențele psihice, care
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de recuperare la un înalt nivel calitativ; să creeze condiții de recuperare pentru toate tipurile de deficiență, din toate sectoarele populației și din toate zonele geografice; să asigure o informare intensivă referitoare la valoarea procesului de recuperare. J. Martin Myers clasifică metodele recuperării deficienților psihic în felul următor: metoda comprehensivă; metoda de activare cu participare; activitatea de grup cu dirijare centrală; metoda terapeutică. 4. Acțiunea de recuperare Scopul recuperării se realizează prin intermediul acțiunii practice de recuperare. Recuperarea se poate face fie
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
L.Z. Cosin, D. McMillan, McComb și H. Powell, J.L. Villa). Problema deficienței psihice la bătrâni prezintă aspecte particulare, fiind vorba de tulburări psihice care se desfășoară adesea pe fondul unei uzuri fiziologice generale, legată de vârsta înaintată. Ch. Müller clasifică bătrânii, după gradul deficienței psihice, în trei categorii: a) prima categorie cuprinde persoanele cele mai valide, care sunt în măsură să-și ducă viața în mod independent și să desfășoare o activitate ușoară; b) a doua categorie o constituie acei
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
afirmând că jocurile din prima grupă ar fi influențate de factori interni, iar cele din a doua grupă de factori externi. Psihologul Bruner, ținând seama că influența jocului asupra dezvoltării senzoriale, motrice, intelectuale, a afectului și caracterului în jocurile colective, clasifică jocurile în cinci categorii : 1. funcționale (senzorio-motrice); 2. iluzorii (de ficțiune); 3. receptorii; 4. de construcție; 5. colective. O împărțire care răspunde, în parte, la problemele metodologice ale clasificării este a psihologului elvețian J.Piaget. El pune la baza clasificării
“Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar”. In: Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Science/369_a_637]
-
care, în mod spontan, se emit soluții. Scopul central îl reprezintă enunțarea a cât mai multe puncte de vedere, nimeni neavând voie să critice, să contrazică sau să ironizeze ideile colegilor. IV. Proiectarea activității didactice În funcție de spațiul de timp putem clasifica două tipuri fundamentale de proiectare pedagogică : • proiectarea globală - are drept referință o perioadă mai mare din timpul de instruire: de la un ciclu școlar la un an de studiu ; - se concretizează în elaborarea planurilor de învățământ și a programelor școlare; • proiectarea
Proiectarea Didactica Informatica by Ariadna-Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/370_a_588]
-
ale demonstrării unor abilități importante dobândite de elevi într-o perioadă mai lungă de instruire. Diversitatea situațiilor didactice, precum și multitudinea de obiective ale evaluării presupun conceperea și aplicarea unor strategii diferite de evaluare. Metodele și tehnicile de evaluare se pot clasifica după: cantitatea de informație sau experiența acumulată de către elevi: -evaluare parțială, în care se verifică elementele cognitive sau comportamentale secvențiale (prin ascultarea curentă, extemporale, probe practice curente) evaluare globală, în care se verifică o cantitate mare de cunoștințe și deprinderi
Proiectarea Didactica Informatica by Ariadna-Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/370_a_588]
-
care, în mod spontan, se emit soluții. Scopul central îl reprezintă enunțarea a cât mai multe puncte de vedere, nimeni neavând voie să critice, să contrazică sau să ironizeze ideile colegilor. IV. Proiectarea activității didactice În funcție de spațiul de timp putem clasifica două tipuri fundamentale de proiectare pedagogică: * proiectarea globală - are drept referință o perioadă mai mare din timpul de instruire: de la un ciclu școlar la un an de studiu ; - se concretizează în elaborarea planurilor de învățământ și a programelor școlare; * proiectarea
Proiectarea didactică by Ariadna Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/371_a_1366]
-
ale demonstrării unor abilități importante dobândite de elevi într-o perioadă mai lungă de instruire. Diversitatea situațiilor didactice, precum și multitudinea de obiective ale evaluării presupun conceperea și aplicarea unor strategii diferite de evaluare. Metodele și tehnicile de evaluare se pot clasifica după: * cantitatea de informație sau experiența acumulată de către elevi: evaluare parțială, în care se verifică elementele cognitive sau comportamentale secvențiale (prin ascultarea curentă, extemporale, probe practice curente) evaluare globală, în care se verifică o cantitate mare de cunoștințe și deprinderi
Proiectarea didactică by Ariadna Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/371_a_1366]
-
complexe din acustica si aplicabilitatea lor practica. Mulțumiri Doresc sa aduc mulțumiri d-lui profesor doctor docent Mircea Sanduloviciu, coordonatorul științific al lucrării pentru sprijinul acordat pe parcursul elaborării acesteia. Capitolul I OSCILAłII MECANICE I.1. Introducere Mișcările corpurilor pot fi clasificate în două categorii, după cum corpul care se mișcă, rămâne în vecinătatea unei poziții, sau se deplasează dintr-o poziție în alta. Mișcarea unui corp, care se repetă la intervale egale de timp și care se face simetric față de o poziție
OSCILAȚII MECANICE by AURORA AGHEORGHIESEI () [Corola-publishinghouse/Science/344_a_618]
-
furnica să-l împrumute pe greier până la primăvară cu hrană,iar acesta să-și ia angajamentul că o să i restituie împrumutul la vară. Prinși în iureșul proceselor copiii au acuzat, au polemizat, dar ceea ce este mai important este că au clasificat,au dezbătut, au dat sentințe. Chiar și cei mai timizi s-au antrenat aducând argumente.De aici reiese încă o dimensiune formativă a jocului de rol,aceea de cultivare a sentimentelor de încredere a copilului în forțele lui,a dorinței
O ÎNVĂŢARE ACTIVĂ PRIN METODE MODERNE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Coman Vasile () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_901]