2,315 matches
-
de asemenea a se așeza pe trotuarele din fața prăvăliilor, sau gheretelor din piață, (în) oborul de cereale și (pe) toate străzile din oraș, orice alimente, fie de natură animală, sau vegetală. 3. Toți debitanții de băuturi, (din cîrciumi), bodegi, restaurante, cofetării vor avea vase cu apă, irigatoare pentru spălatul paharelor, sticlelor, ceștilor, farfuriilor, etc. 4. Toate ustensilele necesare cîntăririi substanțelor alimentare și băuturilor (cîntare, terezii, cratițe, linguri, furculițe) vor fi păstrate în cea mai mare curățenie, fără rugină, cocleală, etc. 5
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
totuși abandonată. Ispita majoră pentru poetă devine convertirea desenului autenticist în literatură, fie ea și una culpabilă, adică în succedaneu al nemuririi : "pentru toate acestea/ literatura e vinovată:/ respirația ta e o fereastră flamandă,/ eu te aștept pe terasă la cofetăria Diana,/ deși ea, ca si noi,/ nu mai e demult o dulcegărie,/ ci mai mult piperată o pizzerie,/ cu salon special de adidași Nike,/ deși, după câțiva ani, vezi bine,/ i-au împietrit chelnerițele/ în uniforme fondantine,/ cu zilierii moldoveni
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
viață și basm. Să aibă lectorul mereu impresia miracolului posibil, ca în epocile evanghelice, deși acțiunea să fie situată în realitatea contem porană. De altfel, astai copilăria. Copiii nau cretinismul beat și serafic pe care lil atribuie literatura confecționată în cofetării. Realitatea există pentru copii mai violent decât pentru omul matur, blazat de ea. Copilul no evită, o înfruntă mereu. Omul matur cearcă so uite, să scape de ea, copilul o caută, o caută și în povești. Dar realitatea conține, pentru
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
1975. 24. RIEU ALAIN-MARC, Les visiteurs et leurs musées, op. cit. 25. TEBOUL RENÉ, CHAMPARNAUD LUC, Le public des musées. Analyse socio-économique de la demande muséale, op.cit. 26. RIEU ALAIN-MARC, Les visiteurs et leurs musées, op. cit. 27. Analiza identifică servicii conexe: restaurantele, cofetăriile, săli de cinema, biblioteci, centre de recreație pentru copii. 28. Sursa Tabel nr. 8: motivația vizitei muzeelor, cf. RENÉ TÉBOUL, Le public des musées, p. 86. 29. BUFFET FRANÇOISE, "Entre école et musée: le temps du partenariat culturel éducatif?", în
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
permite autonomia managerială (ca în Ungaria lui Kádár), nu se pot constitui ca tehnocrație, întrucât controlul și deciziile aparțin tot activiștilor de partid, planificarea rigidă de la Centru având ultimul cuvânt. Începând cu 1967, este permisă deschiderea de magazine particulare, restaurante, cofetării : așa- numiții „mandatari”. De asemenea, se pot construi locuințe private, iar regimul pașapoartelor se relaxează. Pe acest fond de notabilă liberalizare, condamnarea invadării Cehoslovaciei în august 1968 de către trupele Tratatului de la Varșovia, conduse de URSS, îl transformă pe Ceaușescu în
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
poliției, departamentelor specializate ale administrației publice etc. În trecut, familiile adesea petreceau împreună timpul lor liber, timp destul de limitat de altfel. În zilele noastre, membrii familiei pentru a se recrea iau direcții diferite, cum ar fi cinematograful sau teatrul, discoteca, cofetăria, barul, stadionul etc. Afecțiunea și compasiunea. Una din funcțiile familiei care a devenit mai semnificativă decât în trecut este funcția afectivă. Familia este aceea care preia șocul societății, ea oferă suport pentru individul care vine în contact cu o lume
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
acestor alimente. Este recomandat persoanelor care au probleme hepatice, dar și celor care vor să-și protejeze sistemul cardio-vascular. Regimul hipocarbonat urmărește reducerea consumului de zahăr. Zahărul despre care este vorba aici nu este doar cel prezent în produsele de cofetărie, de patiserie sau alte dulciuri. Și zahărul din paste făinoase, pâine, cartofi etc. este vizat de acest regim. Nu trebuie să uităm că fie că este sub o formă sau alta, zahărul constituie un element care duce la formarea colilor
Sănătate și energie Sfaturi practice pentru eliminarea toxinelor din organism by Alicia Hart () [Corola-publishinghouse/Science/2220_a_3545]
-
în comun, de la ghișee sau din magazine. Este suficient să saluți pe toată lumea aflată acolo, atunci când intri undeva. Atenție! II.3. ȘTII SĂ CONVERSEZI? Astăzi, Mia a mers cu mama ei și cu o bună prietenă de-a mamei la cofetărie. În timp ce ele discutau, fetița și-a pierdut răbdarea. A început să se joace cu fața de masă, a mototolit șervețelul și a împrăștiat resturile de prăjitură pe masă. Doar-doar îi va atrage mamei atenția. Stai liniștită, Mia! Nu e frumos
JURNALUL BUNELOR MANIERE by RALUCA OTILIA CUCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1613_a_3049]
-
am găsit printre lucrători trei bolnavi de friguri palustre; casele în care stau lucrătorii nu sunt igienice; proprietarul nu are în depozit o cantitate suficientă de sare de Bălțătești, chinină sulfurică, tinctură, precum și dezinfectante pentru locuințele și privățile lucrătorilor”. Nici cofetăriile existente în oraș nu au scăpat de ochiul vigilent și extrem de critic al medicului comunal. Inspecția realizată pe 11 martie 1899, la cele trei mari cofetării din Bacău - deținute de Mihai Vasiliu, Ioan Gheorghiu și V. Antonovici -, s-au soldat
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
sare de Bălțătești, chinină sulfurică, tinctură, precum și dezinfectante pentru locuințele și privățile lucrătorilor”. Nici cofetăriile existente în oraș nu au scăpat de ochiul vigilent și extrem de critic al medicului comunal. Inspecția realizată pe 11 martie 1899, la cele trei mari cofetării din Bacău - deținute de Mihai Vasiliu, Ioan Gheorghiu și V. Antonovici -, s-au soldat cu următoarele concluzii: „la toate cofetăriile camerele destinate pentru laborator lasă foarte mult de dorit în ceea ce privește curățenia; se încalcă articolul 143 din Regulamentul sanitar asupra fabricațiunii
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
scăpat de ochiul vigilent și extrem de critic al medicului comunal. Inspecția realizată pe 11 martie 1899, la cele trei mari cofetării din Bacău - deținute de Mihai Vasiliu, Ioan Gheorghiu și V. Antonovici -, s-au soldat cu următoarele concluzii: „la toate cofetăriile camerele destinate pentru laborator lasă foarte mult de dorit în ceea ce privește curățenia; se încalcă articolul 143 din Regulamentul sanitar asupra fabricațiunii alimentelor și băuturilor ce interzice întrebuințarea vaselor de aramă nespoite”. Marea majoritate a unităților ce deserveau populația Bacăului cu produse
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
mai adesea, documentele studiate au scos în evidență mai mult potențialul comercial al orașului și mai puțin pe cel industrial. Astfel, pe listele Camerei de Comerț și Industrie apar preponderent băcanii, crâșmarii, comercianții de vite, cereale sau cherestea, proprietarii de cofetării, farmacii sau cafenele și mai puțin reprezentanții industriei băcăuane. În chip fericit, documentele rezultate în urma participării județului Bacău la expoziția jubiliară din anul 1906 reușesc să aducă anumite clarificări în privința dezvoltării industriale a orașului de reședință în primul deceniu al
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
1 de Fete și hala de victualii. Niciun locuitor nu putea să ridice mai mult de o jumătate de kilogram de zahăr. Excepție făceau directorii de spitale și școli, proprietarii farmaciilor (fiecare primea lunar câte 60 de kilograme) și patronul cofetăriei „Victor”, căruia îi erau repartizate 150 de kilograme. În vara anului 1916 rațiile de carne și pâine au fost drastic micșorate. Deși a afectat mult standardele de viață ale băcăuanilor - sintetizate de presa locală în formula „post negru nelimitat” -, măsura
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
decăzute” -, evenimentele cu scop caritabil erau organizate, cu precădere, în zilele de sâmbăta. Ca loc de desfășurare, organizatorii puteau opta între salonul de dans din casele lui Iacob Zilberman (strada Zarafi), sala de spectacole a teatrului comunal (Ateneulă, saloanele fostei cofetării „Gheoghiu”, hotelul „Drăgoianu”, aflat sub antreprenoriatul lui Adolf Schwartz, diverse restaurante, terase ș.a. În cea de-a doua jumătate a secolului al XIX lea, în cadrul banchetelor organizate de reprezentanții comunității evreilor băcăuani, un rol important în asigurarea bunei dispoziții îi
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
bună” a Bacăului avea rezervată, așa cum am arătat, paleta largă a diferitelor manifestări mondene, locuitorii din pătura de jos a societății aveau la dispoziție o infrastructură „proletară” de agrement. Ofertele erau, firește, diversificate și adaptate pentru posibilitățile fiecărui locuitor. Alături de cofetării, birturi, crâșme, bodegi, taverne își fac apariția și cafenelele și restaurantele. Timid, antreprenorii fac loc și programelor distractive. Afișele expuse la intrările în aceste locații încearcă să atragă doritorii fie cu o „cântare vocală”, fie cu un „concert muzical”; la
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
pălăriei, plăcerea doamnelor de a fi sărutate pe mâna dreaptă de către cunoscuți etc. Inevitabil, centrul orașului a exercitat o puternică atracție pentru amatorii de plimbare. Aici, vitrinele magazinelor își împrospătează periodic mărfurile expuse, aici sunt cele mai căutate restaurante și cofetării, numai aici locuitorii pot fi surprinși de inedit, de lux, de extravaganță. În plus, chiar în inima orașului se afla Grădina Publică, cu al său Bufet Restaurant și, atunci când vremea era favorabilă, numeroasele sale programe artistice. Toți artiștii care doreau
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
a rămas vizibilă publicului”. În consecință, pentru a păstra neatinsă pudicitatea utilizatorilor, în fața closetului a fost construit un paravan. La sfârșitul perioadei interbelice, grădina a fost dotată și cu „un bazin cu cădere de apă” - inaugurat în septembrie 1937. Restaurante, cofetării, cafenele, crâșme Raportând numărul mare al restaurantelor, crâșmelor, bodegilor etc., pe care le-a avut Bacăul de-a lungul timpului, la suprafața, totuși, redusă a orașului, am putea ușor desprinde următoarea concluzie: „Timpul liber” a găsit în Bacău un „vad
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
9, terasa din apropierea fabricii de bere „Grivel”, precum și cea deschisă în incinta parcului „Bistrița” (1930), Bufetul-Restaurant din Grădina Publică, cafenelele deținute de Ițic Mendel (strada Tavernelor nr. 5), Avram Țiperman sau cafeneaua „Meseriașilor” (deschisă în anul 1930 de Mahmet Cherimă, cofetăriile „Al. Gheorghiu”, „I. Ionescu”, „Gh. Miclescu”, „Drăgulescu”, „I. Vasiliu”, „Ioan Abageriu”, „Victor Voitonovici”, marile restaurante „Consum” (al fraților Issacă, „Păcii” (fondat în anul 1914, D. Baciu), „Pavilion”, „Gh. Cornățeanu”, „Constantin și Ion Manoliu”, „Aneta Iacobescu” și „I. Drăgan”, precum și cele
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
și unele produse pentru fumători. 1.1. Restaurantul clasic este local public cu profil gastronomic, în care se servește un larg sortiment de preparate culinare (gustări calde și reci, preparate lichide calde, mâncăruri, minuturi, salate, dulciuri de bucătărie), produse de cofetărie, patiserie, înghețată, fructe, băuturi nealcoolice și alcoolice, produse din tutun etc. Pentru crearea unei atmosfere animate-distractive poate dispune de formație muzical-artistica. Organizează servicii suplimentare: banchete, recepții etc. 1.2. Restaurantul specializat servește un sortiment specific de preparate culinare și băuturi
EUR-Lex () [Corola-website/Law/170131_a_171460]
-
unitate cu caracter distractiv, cu un orar de noapte care prezintă un program variat de divertisment, de music-hall și dans pentru consumatori și oferă o gamă variată de băuturi alcoolice fine, amestecuri de băuturi de bar, băuturi nealcoolice, specialități de cofetărie și înghețată asortate, roast-beef, fripturi reci etc., fructe și salate de fructe (proaspete și din compoturi), cafea, jardiniere cu delicatese. De obicei este realizat în amfiteatru, pentru că de la toate mesele să se poată viziona programul artistic muzical. Este dotat cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/170131_a_171460]
-
de zi este o unitate care funcționează, de regulă, în cadrul hotelurilor și restaurantelor sau că unitate independența. Oferă consumatorilor o gamă variată de băuturi alcoolice și nealcoolice, simple sau în amestec, si gustări în sortiment restrâns, tartine, foetaje, specialități de cofetărie și înghețată, produse din tutun (țigări) și posibilități de distracție (muzică discretă, televizor, jocuri mecanice etc.). În salonul de servire se află tejgheaua-bar cu scaune înalte, un număr restrâns de mese cu dimensiuni mici, cu scaunele respective. 2.3. Cafe-bar-cafenea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/170131_a_171460]
-
sortimente pregătite total sau parțial în fața lor. Oferă în tot timpul zilei o gamă diversificata de preparate culinare (crenvurști, pui fripți, sandviciuri, cârnăciori, unele preparate cu specific), precum și băuturi nealcoolice calde și reci și băuturi alcoolice în sortiment redus. 4. Cofetăria este o unitate specializată pentru desfacerea unui sortiment larg de prăjituri, torturi, fursecuri, cozonac, înghețată, bomboane, patiserie fină, băuturi nealcoolice calde și reci și unele băuturi alcoolice fine (coniac, lichior). 5. Patiseria este o unitate specializată în desfacerea pentru consum
EUR-Lex () [Corola-website/Law/170131_a_171460]
-
și unele produse pentru fumători. 1.1. Restaurantul clasic este local public cu profil gastronomic, în care se servește un larg sortiment de preparate culinare (gustări calde și reci, preparate lichide calde, mâncăruri, minuturi, salate, dulciuri de bucătărie), produse de cofetărie, patiserie, înghețată, fructe, băuturi nealcoolice și alcoolice, produse din tutun etc. Pentru crearea unei atmosfere animate-distractive poate dispune de formație muzical-artistica. Organizează servicii suplimentare: banchete, recepții etc. 1.2. Restaurantul specializat servește un sortiment specific de preparate culinare și băuturi
EUR-Lex () [Corola-website/Law/170132_a_171461]
-
unitate cu caracter distractiv, cu un orar de noapte care prezintă un program variat de divertisment, de music-hall și dans pentru consumatori și oferă o gamă variată de băuturi alcoolice fine, amestecuri de băuturi de bar, băuturi nealcoolice, specialități de cofetărie și înghețată asortate, roast-beef, fripturi reci etc., fructe și salate de fructe (proaspete și din compoturi), cafea, jardiniere cu delicatese. De obicei este realizat în amfiteatru, pentru că de la toate mesele să se poată viziona programul artistic muzical. Este dotat cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/170132_a_171461]
-
de zi este o unitate care funcționează, de regulă, în cadrul hotelurilor și restaurantelor sau că unitate independența. Oferă consumatorilor o gamă variată de băuturi alcoolice și nealcoolice, simple sau în amestec, si gustări în sortiment restrâns, tartine, foetaje, specialități de cofetărie și înghețată, produse din tutun (țigări) și posibilități de distracție (muzică discretă, televizor, jocuri mecanice etc.). În salonul de servire se află tejgheaua-bar cu scaune înalte, un număr restrâns de mese cu dimensiuni mici, cu scaunele respective. 2.3. Cafe-bar-cafenea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/170132_a_171461]