13,334 matches
-
iluzie a începătorilor în cariera didactică, aceea că ei pot și trebuie să rezolve orice problemă în momentul în care aceasta a apărut. 5) Puterea expertului specifică atribuirea, în acest caz, de cunoștințe superioare emițătorului, care au impact asupra structurii cognitive a receptorului (străinul care acceptă recomandările unui localnic, informațiile din ziar etc.). O astfel de putere este determinată de contextul situațional și instituțional, pentru că, prin definiție, receptorul nu este, în mod normal, în postura de a evalua corectitudinea informației primite
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
tipuri de reacții la modul în care a fost formulat, organizat și transmis mesajul, reacții care pot fi catalogate ca fiind caracteristice receptorului: 1) reacția instrumentală, adaptativă sau utilitară; 2) reacția egodefensivă, de autoapărare; 3) reacția expresivă valoric; 4) reacția cognitivă. În ceea ce privește reacția (Katz o denumește uneori și funcția) adaptativă, aceasta reprezintă modul în care receptorul reacționează în vederea maximizării recompensei și minimizării pedepsei. Atitudinile și deprinderile față de anumite obiecte, persoane și simboluri se formează în măsura în care acestea satisfac anumite nevoi. Cu cât
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
expresiei valorice presupune că atitudinile care exprimă valori dau claritate imaginii de sine, dar o și modelează pe aceasta mai aproape de ceea ce ne dorim; față de funcția anterioară, observăm un proces de identificare cu rol esențial în socializare și autodezvoltare. Reacția cognitivă se referă la nevoia oamenilor de a da sens la ceea ce ar părea altfel un univers neorganizat și haotic, spune Katz. El mai adaugă că aceasta este raportată la nevoia de a înțelege evenimentele care ne afectează în mod direct
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
coerent și stabil pentru a ne organiza experiența. Referindu-ne la elev/student în ipostaza de receptor al comunicării educaționale, observăm că cele patru reacții ne oferă un cadru coerent pentru construcția unui instrument concret. Astfel, profesorul poate folosi reacția cognitivă în sensul observării intereselor legate de experiența imediată de cunoaștere și chiar cu referire la experiența de viață în general a elevilor/studenților; folosirea acestor observații în conceperea mesajului se poate dovedi extrem de utilă (amintim că școala desemnează chiar cu
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
dovedi extrem de utilă (amintim că școala desemnează chiar cu rangul de axiomă didactică folosirea experienței elevului în actul de predare-învățare, dar este probabil necesară o viziune extinsă nu doar de la materia școlară spre această experiență, ci - în direcția dezvoltării reacției cognitive - și a unui traseu invers). În aceeași manieră, putem concepe un sistem didactic din intersectările procedurale ale reacției egodefensive și a expresiei valorice pentru definirea rolului educației morale și civice în școală; mai precis, putem dezvolta și optimiza nevoia constituirii
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
funcție și ocupație. S-au dezvoltat două abordări: ipoteza atracției din cauza existenței similarității și teoria autocategorizării. În ceea ce privește teoria atracției ca urmare a perceperii similarității, s-a observat că perceperea acesteia din urmă reduce disconfortul psihologic care poate apărea din inconsistența cognitivă sau emoțională. Oamenii sunt îndeobște tentați să investească o energie minimală în multe dintre relaționările lor deoarece, așa cum observă unii cercetători, posedă oricum o energie limitată și astfel investiția ei este realizată cu greutate. Din acest punct de vedere, este
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
așa cum observă unii cercetători, posedă oricum o energie limitată și astfel investiția ei este realizată cu greutate. Din acest punct de vedere, este evident că noi toți căutăm mai degrabă persoane care să ne semene, să întrunească atât la nivel cognitiv, cât și la nivel emoțional valori sensibil apropiate de cele pe care le folosim noi înșine. În acest mod, cel puțin într-o proporție demnă de luat în seamă, considerăm că ipoteza se verifică. Să ne focalizăm acum asupra celei
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
și rezistență la boli, fiind presupus de intervalul a 23 de zile. Ciclul emoțional se referă la balanța dintre optimism și pesimism, fiind definit de intervalul a 28 de zile. Ciclul intelectual se referă la abilitățile și activitățile de natură cognitivă și se regăsește pe intervalul a 33 de zile. 2) Timpul cultural se dezvoltă, la rândul său, pe trei niveluri: timpul tehnic (precis, științific); timpul formal (se referă la maniera în care cultura definește și dezvoltă timpul - spre exemplu, în
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
că rezolvării conflictului îi urmează evidențierea unor achiziții și echilibrări superioare celor care funcționau înainte de declanșarea acestuia, dar chiar provocarea conflictului ca atare trebuie să conțină direcțiile de dezvoltare a acestor rezolvări ale conflictului. Astfel, vom observa că natura achizițiilor (cognitive, afectiv-motivaționale, comportamentale etc.) se construiește în rezolvarea de conflict și că, în ceea ce privește cazul în speță, tocmai aceste achiziții conduc la stingerea sa. Această perspectivă poate părea la o primă vedere paradoxală, deoarece necesitatea unui astfel de progres impune conflictul drept
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
pe rezolvarea sa, pe evidențierea achizițiilor pe care această rezolvare le presupune. Etapa I. Apariția conflictului Y - model extern care exercită presiune asupra sistemului; Z - reacție internă de respingere a lui Y. Etapa a II-a. Stingerea conflictului X - progres cognitiv însumând caracterele comune ale lui Y și Z. Figura 17. Etapele în apariția și stingerea conflictului 6.2. Conflictul. Caracterizare generală tc "6.2. Conflictul. Caracterizare generală " Termenul de conflict provine din latinescul conflictus, desemnând „lovirea împreună cu forță” și implicând
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
un cursant chiar a remarcat că dacă există o coincidență apărută din faptul că pe de o parte persoana îl face incompetent, și pe de alta tocmai din cauza incompetenței a pierdut serviciul conflictul ar crește exploziv. 3) stările și stilurile cognitive ale indivizilor; spre exemplu, dacă cineva este stil adaptativ, iar colegul său de proiect este inovativ (vezi cele două stiluri în capitolul privind strategiile de provocare/stimulare a conflictului), la început, cel care este inovativ și care pune acoperișul casei
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
anumit cumul de criterii care ar opera înacelașitimp. În practică, există o multitudine de tipuri ale conflictului; vom vorbi însă la început despre patru mari tipuri de conflict: - conflictul-scop, care apare atunci când o persoană dorește rezultate diferite față de alta; - conflictul cognitiv, bazat pe contrazicerea unor idei sau opinii ale altora privitoare la un anumit fenomen; - conflictul afectiv, ce apare atunci când o persoană sau un grup are sentimente sau emoții incompatibile cu ale altora; - conflictul comportamental, ce apare atunci când o persoană sau
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
afectiv, se poate sublinia astfel faptul că acesta are o posibilitate directă de iradiere prin mutarea accentului conflictual de pe un obiect pe altul, ceea ce face rezolvarea de conflict mai dificilă. Automat, un astfel de conflict afectiv poate induce un conflict cognitiv și, ulterior, starea conflictuală va lua o formă mult mai accentuată în cadrul unui conflict comportamental. Desigur că nici ordinea, nici modalitățile de dezvoltare pe care le-am propus aici nu sunt definitive; practic, conflictele despre care am vorbit pot apărea
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
elevului față de disciplina respectivă se poate păstra, conflictul afectiv menținându-și sfera de acțiune). Totuși, nu trebuie să omitem ideea de la care am plecat în structurarea acestui capitol: conflictul în cadrul comunicării, atunci când are proporții optime și o justificare temporală și cognitivă, nu numai că nu este negativ, dar putem spune că posedă un rol esențial; Coser (apud Steers, 1988, p. 363) afirmă că „un conflict poate să ajute câteodată indivizii și membrii unui grup să crească și să-și dezvolte identitățile
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
este utilă din punctul de vedere al acestei paradigme măsura în care acesta - confruntat cu opțiunea greșită de soluționare - provoacă un conflict sociocognitiv: modelul introduce centrări opuse și oferă în același timp subiectului perturbat elemente importante pentru reorganizarea demersului său cognitiv (Doise, Mugny, 1998, p. 96). Astfel, conflictul conduce inevitabil la o reacție adaptativă, coordonată atât cognitiv, cât și social. Este vorba despre așa-numitul factor P (englezescul postponement, desemnând capacitatea de a suspenda o activitate) identificat de Stenhouse. Caracteristica acestui
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
greșită de soluționare - provoacă un conflict sociocognitiv: modelul introduce centrări opuse și oferă în același timp subiectului perturbat elemente importante pentru reorganizarea demersului său cognitiv (Doise, Mugny, 1998, p. 96). Astfel, conflictul conduce inevitabil la o reacție adaptativă, coordonată atât cognitiv, cât și social. Este vorba despre așa-numitul factor P (englezescul postponement, desemnând capacitatea de a suspenda o activitate) identificat de Stenhouse. Caracteristica acestui factor este aceea de a inhiba, într-o situație dată și cel puțin temporar, un răspuns
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
adică adaptativ; or, o astfel de reacție presupune cu necesitate interacțiunea dintre indivizi, văzută aici ca un catalizator în momentul apariției unui suport conflictual. Totuși, premisele conform cărora o interacțiune între doi indivizi determină în motivația apariției conflictului noi coordonări cognitive nu sunt întotdeauna adevărate. Există destul de multe cazuri în care activitatea colectivă nu desemnează în mod automat și coordonarea acțiunilor indivizilor; în altă ordine de idei, putem regăsi și lipsa de implicare a tuturor indivizilor dintr-un grup în executarea
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
mărimea, dificultatea sarcinii, corelarea acesteia cu unitățile de timp alocate, relaționarea volumului de activități cu obiectivele propuse, probleme extrașcolare care cauzează deficiențe în comunicare etc.) și, după caz, vom putea îmbunătăți performanțele de interacțiune a grupului în scopul realizării coordonărilor cognitive. Importanța pe care acest nou mod de abordare o are în declanșarea, ca și - paradoxal - în aplanarea conflictelor este multiplă. În acest sens, un conflict care apare în procesul de tratare a informației potențează ponderea cognitivă a respectivului fenomen. Această
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
în scopul realizării coordonărilor cognitive. Importanța pe care acest nou mod de abordare o are în declanșarea, ca și - paradoxal - în aplanarea conflictelor este multiplă. În acest sens, un conflict care apare în procesul de tratare a informației potențează ponderea cognitivă a respectivului fenomen. Această deplasare de accent pune individul în postura de tehnician al comunicării, o comunicare care îmbracă mult mai specific atributul utilității. O importantă dimensiune a conflictului care are consecințe pozitive este acțiunea de modelare. Apariția modelului induce
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
menționăm doar complexitatea acesteia, una dintre primele probleme care se pot identifica fiind apariția/existența unui conflict autentic. O altă problemă este chiar cea identificată de cei doi autori, faptul că apariția și rezolvarea conflictului nu presupun neapărat un progres cognitiv. Pentru a propune o modalitate de rezolvare a problemei, putem spune că trebuie să urmărim o grilă extinsă de achiziții (cognitive, afective, relaționale, motivaționale etc.). Doise și Mugny subliniază ideea conform căreia, în cazul grupurilor adulte, „produsul interacțiunii depinde în
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
este chiar cea identificată de cei doi autori, faptul că apariția și rezolvarea conflictului nu presupun neapărat un progres cognitiv. Pentru a propune o modalitate de rezolvare a problemei, putem spune că trebuie să urmărim o grilă extinsă de achiziții (cognitive, afective, relaționale, motivaționale etc.). Doise și Mugny subliniază ideea conform căreia, în cazul grupurilor adulte, „produsul interacțiunii depinde în special de calitățile individuale ale partenerilor” (Doise, Mugny, 1998, p. 203). Această perspectivă ar putea, la o primă vedere, să mențină
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
identifica în practică trei motive principale ale eficacității conflictului sociocognitiv: informația, activismul și creativitatea: 1) Informația. Suportul informațional oferit de către celălalt este deosebit de util în elaborarea propriului model de evoluție; astfel, latura socială a conflictului prezintă suport motivațional și câmp cognitiv lărgit; 2) Activismul. Conflictul sociocognitiv instituie un tip de comportament activ social și cognitiv (bazat pe sesizarea și rezolvarea „dilemelor”); 3) Creativitatea. Rezolvarea conflictului presupune apariția celei de-a treia soluții, care conține elemente din primele etape, dar le depășește
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
1) Informația. Suportul informațional oferit de către celălalt este deosebit de util în elaborarea propriului model de evoluție; astfel, latura socială a conflictului prezintă suport motivațional și câmp cognitiv lărgit; 2) Activismul. Conflictul sociocognitiv instituie un tip de comportament activ social și cognitiv (bazat pe sesizarea și rezolvarea „dilemelor”); 3) Creativitatea. Rezolvarea conflictului presupune apariția celei de-a treia soluții, care conține elemente din primele etape, dar le depășește ca nivel de elaborare, ca mod de integrare și eficacitate. 6.4. Argumente pentru
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
situații când simultan ambele perspective pot fi puternic activate, el demonstrează, în opinia noastră, corelarea conflictului extern, eminamente social, cu un conflict intern care conduce la reașezarea, la reordonarea priorităților și direcțiilor de acțiune și, în ultimă instanță, a progresului cognitiv. Modelul prezintă modalitățile de răspuns la conflict în determinarea pe care acestea o au referitoare la axa a două variabile individuale diferite: preocuparea față de rezultatele propriei părți și preocuparea față de rezultatele celeilalte părți (în practică, putem spune că există anumite
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
care elevii/studenții să încerce ambele tipuri de centrări și să observe diferențele; prin astfel de exerciții se va consolida un mod de integrare în conflict care să facă posibilă o manieră de lucru focalizată pe achizițiile de orice tip (cognitive, afectiv-motivaționale, de interrelaționare etc.) și pe perceperea pozitivă a conflictului de către cei implicați în acesta. H. Cornelius și S. Faire sugerează că, pentru convertirea conflictului în șansă, este necesară folosirea afirmațiilor, a gândirii pozitive. Afirmațiile, spun cei doi autori, se
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]