6,231 matches
-
să ofer cu onestitate cititorului nepărtinitor prilejul de a judeca dacă rezultatele fericite descrise aici se datorează norocului sau eficacității sistemului și a modului meu particular de vindecare. Puterea fatală a prejudecățiitc "Puterea fatală a prejudecății" Avem datoria de a combate În permanență obiceiurile și prejudecățile adânc Înrădăcinate, fapt care necesită multă răbdare, statornicie și perseverență pentru a izbândi. Obișnuința exercită o puternică influență atât asupra psihicului, cât și asupra constituției fizice. A da uitării deprinderile Învățate și a ne angaja
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
În deceniul al cincilea, în primii ani ai nou-instauratului regim, câteva anchete au un pronunțat caracter demascator, în consens cu campaniile antiburgheze purtate în întreaga presă de stânga. Astfel, ancheta intitulată Aspecte din literatura contemporană, inițiată pe 8 mai 1945, combate cu virulență suprarealismul (sub semnătura lui M. I. Cosma), ideologia Cercului Literar de la Sibiu (Nicolae Veronescu) ș.a.m.d. Ilustrative pentru pulsul vieții literare postbelice sunt și interviurile cu Mihai Beniuc, Cezar Baltag, Radu Boureanu, Mihai Ungheanu, Eugen Barbu ș.a.
SCANTEIA TINERETULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289531_a_290860]
-
Domnului”. În manuscris s-au păstrat Tratații poetice, cu o introducere intitulată Despre istoria literaturei și a poeziei ghintelor, numeroase fabule și versuri cu un caracter variat, precum și o disertație, Discurs asupra distincției în stat și societate, în care se combate ideea egalității între oameni, sunt contestate Revoluția franceză și „comunismul”. În 1837 S. publica cea dintâi lucrare arheologică scrisă la români, Descrierea istorico-gheografică a cetăței Caput Bovis, Capul Boului sau Ghertina. Plecând de la monedele romane și de la alte urme găsite
SAULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289514_a_290843]
-
tot în paginile revistei „Curentul nou”, iar E. Lovinescu arată că atacurile lui S. stau pe o (parțial) falsă contradicție: „prin nediferențierea esteticului de etic și chiar etnic, H. Sanielevici era, în realitate, și sămănătorist, și poporanist; sămănătorismul l-a combătut numai din supralicitare etică, iar poporanismul tardiv și din motive de ideologie politică”, și anume ideologia liberală. Abstracție făcând de confuzia axiologică semnalată de Lovinescu și de frapantele erori de valorizare, la care se adaugă aserțiunea că poezia lui Octavian
SANIELEVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289471_a_290800]
-
nouă de E. Lovinescu, semnalând originea cărții în polemica dusă cu N. Davidescu și B. Fundoianu, pe tema aservirii literaturii române de către cea franceză, precum și meritul autorului de a nu mai ignora pe Tudor Arghezi și pe Adrian Maniu, dar combătând valorizarea excesivă a lui Camil Baltazar; Cioculescu se mai ocupa, foarte critic, de ediția Eminescu, Poezii filosofice. Poezii lirice, realizată de Lucian Blaga și Sextil Pușcariu, pe care o contesta integral, ca nejustificată, chiar „vătămătoare” (prin „lipsă de discernământ, de
SAPTAMANA MUNCII INTELECTUALE SI ARTISTICE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289482_a_290811]
-
patriotică”. Sunt lansate polemici, atacuri, luări de poziție: Ion Lăncrănjan polemizează cu Mircea Iorgulescu, Ion Coja susține, sub titlul Poezie și impostură , un atac violent la adresa lui Dorin Tudoran, Gheorghe Grigurcu se pronunță cu extremă asprime la adresa lui Eugen Simion, Alex. Ștefănescu combate complicarea, considerată inutilă, a limbajului critic, dar tot el, în alt articol, ia apărarea tinerilor poeți coautori ai volumului Cinci (Romulus Bucur, Bogdan Ghiu, Ion Bogdan Lefter, Mariana Marin, Alexandru Mușina), contestați agresiv de Corneliu Vadim Tudor în „Săptămâna culturală
SCANTEIA TINERETULUI. SUPLIMENT LITERAR-ARTISTIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289530_a_290859]
-
între alții pe M. Kogălniceanu, V. Alecsandri, C. Negri, D. Ralet, V. Mălinescu, Anastase Panu, C. Hurmuzachi. Pentru articolul Unirea și neunirea Principatelor Române, publicat în „Zimbrul”, în iunie 1856, S. este atacat de antiunioniști, prin N. Istrati, care îl combate într-un răspuns polemic (Despre cvestia zilei în Moldova). Ripostând la rândul său, din nou în „Zimbrul”, unde în iulie 1856 îi apare al doilea articol, Foloasele Unirei Principatelor Române, este în primejdie de a fi surghiunit. În scopuri de
SCRIBAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289574_a_290903]
-
latin a dus, prin exponenți din a doua generație ai Ș.A. - Timotei Cipariu, August Treboniu Laurian, Ioan Massim, cărora, de altfel, le revin merite importante în întemeierea lingvisticii românești -, la apariția curentului latinist, ce urmărea crearea unei limbi artificiale, curent combătut de personalități proeminente ale culturii naționale, ca Alecu Russo, Vasile Alecsandri, A. I. Odobescu, B. P. Hasdeu, Titu Maiorescu. Esențial pentru aprecierea corectă a Ș.A. este a ține seama de angajarea ei totală în lupta pentru susținerea idealurilor și intereselor românești
SCOALA ARDELEANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289563_a_290892]
-
singur număr (din 23 martie 1878), dar Sidonia Hogaș a reprodus fragmente din altele în cartea ei, Tataia. Amintiri din viața lui Calistrat Hogaș (1940). Se pare că Hogaș scria singur cea mai mare parte a gazetei, în care se combăteau, cu o violență ce transformă unele articole în pamflete politice, abuzurile administrației locale (Procurorul C. Iancicof sau Dosarul cu doi cai). Folosind pseudonimele Agache Frige-Linte, Cucoana Zarifa și Leiba Samsarul, scriitorul se ocupă și de afacerea Strousberg (într-o spirituală
SITUAŢIUNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289710_a_291039]
-
adevărat plan de dezvoltare a teatrului românesc, dar, mai ales, criticând aspecte ale stagiunii din 1866: repertoriul necorespunzător, format din localizări și imitații, lipsa de pregătire a actorilor, punerea în scenă nesatisfăcătoare etc. Într-o recenzie la Tentamen criticum el combate exagerările etimologiste ale lui A. T. Laurian și tot el alcătuiește note bibliografice, comentează stilul gazetelor din București, se ocupă de cele mai vechi poezii satirice românești, scrie un studiu asupra spătarului Nicolae Milescu, compune versuri. Un foileton excelent, intitulat
SATYRUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289511_a_290840]
-
susținând-o moral și material. Este în interesul instituțiilor de stat și guvernamentale să promoveze acțiunea de igienă mintală, pentru prevenirea creșterii riscului bolilor psihice, devianțelor sociopatice, violenței, toxicomaniilor, alcoolismului, perversiunilor sexuale. Este mult mai ușor să previi decât să combați, să tratezi tulburări psihice sau sociopatice odată apărute. Este preferabil să menții, chiar cu eforturi materiale, o societate sănătoasă, decât să te confrunți cu probleme majore de sănătate mintală sau devianță antisocială. Dar igiena mintală nu este numai o acțiune
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
terapeuticii ce are ca obiectiv restabilirea echilibrului tulburat al persoanei umane, respectiv al stării de sănătate; ea urmărește combaterea bolilor și restabilirea stării de sănătate pierdută; orice terapeutică are două aspecte principale: - terapia alopatică (contraria contrariis curantur), care caută să combată boala prin anularea cauzelor îmbolnăvirii și a efectelor acestora; - terapia homeopatică (similia similibus curantur), care caută să combată boala prin administrarea în cantitate infinitesimală a unor substanțe, cu efect similar cauzelor care au produs îmbolnăvirea, dar care, stimulând mecanismele biologice
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
combaterea bolilor și restabilirea stării de sănătate pierdută; orice terapeutică are două aspecte principale: - terapia alopatică (contraria contrariis curantur), care caută să combată boala prin anularea cauzelor îmbolnăvirii și a efectelor acestora; - terapia homeopatică (similia similibus curantur), care caută să combată boala prin administrarea în cantitate infinitesimală a unor substanțe, cu efect similar cauzelor care au produs îmbolnăvirea, dar care, stimulând mecanismele biologice de autoapărare, duc la vindecare; d) recuperarea: domeniul ce reunește totalitatea acțiunilor de compensare a stărilor de deficiență
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
adecvate de activitate profesională sau școlară, pe care le pot realiza cu maximum de eficiență, în condițiile păstrării unei stări de sănătate normale. Metodele psihoprofilactice cuprind un complex de măsuri menite să mențină și să dezvolte sănătatea mintală, precum și să combată eventualele noxe din mediu care ar putea duce la tulburarea acesteia. În acest sens se va ține seama de următoarele: organizarea riguros planificată a regimului de muncă; evitarea eforturilor excesive sau a monotoniei; asigurarea unor condiții socio-economice corespunzătoare unui nivel
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
apărea sunt obsesiile, scrupulele, fobiile, misticismul anormal, mitomania; în toate aceste situații, familia este prima care are datoria de a-l împiedica pe copil să evadeze în imaginar în afara situațiilor de joc; trebuie instituite măsuri de igienă mintală, care să combată inactivitatea, distracțiile bizare, râsul și grimasele de unul singur sau în oglindă; e) tendința la curiozitate ține de dorința copilului de a cunoaște; este faza interogativă a lui „De ce?”; copilul întreabă mai puțin „Când?”, „Cum?”, „Ce este aceasta?”; trebuie să
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
și autocontrolat afectiv, fără emoții artificiale și o „galerie de spectatori”; evitarea utilizării substanțelor sau a medicamentelor cu efect euforizant (alcool, cafea, droguri etc.). c) Psihoigiena paranoicilor Psihoigiena paranoiei trebuie începută încă din copilărie sau de la vârsta adolescenței. Astfel, trebuie combătute încăpățânarea, orgoliul, ambițiile absurde, spiritul dominant. De o mare importanță este și cultura intelectuală a individului, aceasta putând influența negativ trăsăturile de caracter ori declanșa idei prevalente sau chiar de tip delirant, pe un teren fragil. Un rol deosebit îl
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
cursul crizelor de dezvoltare sau involuție psihobiologică (pubertate sau menopauză), oboseala, surmenajul, perioadele de lactație, lipsa de destindere, sedentarismul, izolarea etc. Psihoigiena schizoizilor este similară măsurilor care se aplică în cazurile de mitomanie sau de hiperproducție a imaginației. Se vor combate izolarea, tendința de închidere în sine, autismul, lecturile, spectacolele sau relațiile care cultivă imaginarul, introspecția, gândirea rigidă, simbolică, reveria. Se vor cultiva deschiderea către realitate și relațiile externe pozitive. e) Psihoigiena psihopaților și a constituțiilor perverse Aceasta este o sarcină
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
izolare. O mare atenție trebuie acordată stărilor hiperemoționale sau ciclotimice, întrucât acestea pot să complice sau chiar să genereze formele de alcoolism periodic (dipsomania). Se vor căuta forme de compensare a conflictelor, frustrărilor, carențelor afective, a situațiilor castratoare. Se va combate izolarea. Se vor institui măsuri de psihoterapie individuală sau de grup, terapii ocupaționale; măsuri de protecție și susținere a Eului. Se vor urmări creșterea încrederii în sine și integrarea indivizilor în familie, în grupul școlar sau socio-profesional. g) Psihoigiena tulburărilor
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
impuse sau care i s-au oferit, la fel cum acțiunile din natura fizică sunt supuse principiului cauzalității. Teza liberului arbitru justifică legislația penală, pe când teza determinismului face ca individul să fie absolvit de răspundere. C. Lombroso, Feri și Garofalo combat teza responsabilității, stabilind de la început iresponsabilitatea criminalilor. Majoritatea oamenilor normali se consideră, în mod ferm, liberi de a hotărî ei înșiși în privința diferitelor căi care li se oferă de a-și exercita acțiunile. De aici rezultă că ei pot enunța
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
o modalitate de a gândi și planifica societatea. Ca să poată acționa în sens psihoprofilactic, acțiunea de igienă mintală trebuie orientată către factorii de sanogeneză, pe care trebuie să-i promoveze, și către factorii de morbigeneză, pe care trebuie să-i combată. Or, această intervenție presupune o acțiune socială de tip instituționalizat a igienei mintale. În sensul acesta, igiena mintală funcționează ca o mentalitate care conduce la o strategie socială de acțiune practică, având valoare sanogenetică. Se poate însă ca și în
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
mintale 1) Semnificația utopiilor în medicină Poate că în nici o altă ramură a medicinei nu proliferează „ideile” și „acțiunile” utopice ca în domeniul igienei mintale. Medicina își fixează atenția, ca obiectiv, asupra omului bolnav și a bolii acestuia, căutând să combată „cauzele patogenetice” pentru a-i reda starea de sănătate. Aceasta a dat naștere clinicii medicale ca domeniu de „gândire” și „acțiune” medicală. A rămâne în limitele spațiului clinicii ține de domeniul „bunului simț”, în sensul de măsură și înțelepciune. Posibilitățile
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
progres și civilizațiune ale secolului” . Fraza putea fi asumată, fără nici un fel de scrupul, de orice liberal guvernamental european... De altfel, În ședința Senatului din 23 decembrie/4 ianuarie 1874, Boerescu nu ezita să se identifice și cu doctrina liberală. Combătându-l pe I. C. Brătianu, el se autodefinea ca „liberal, Însă liberal moderat” . În vara lui 1875 (ședința Camerei Deputaților din 5/17 iunie), omul politic Își asuma, În fine, În mod explicit apartenența la „partidul conservator, din care am onoare
IDENTITĂȚI DOCTRINARE ÎN PRIMA PARTE A DOMNIEI LUI CAROL I: CAZUL VASILE BOERESCU. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SIMION-ALEXANDRU GAVRIŞ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1275]
-
Patimilor). Importanța practicilor bisericești era legitimată, Înainte de toate, prin argumente de ordin moral: „Respectați credința și simțul religios al națiunei; nu veniți cu substituiri filosofice abstracte sau cu considerațiuni artistice (Kogălniceanu Își exprimase Îndoiala față de calitatea muzicii bizantine), spre a combate sau a dărâma această credință; căci ați risca a nu pune nimic În loc și v-ați pomeni că acolo, unde ați crezut să puneți filosofia să găsiți neantul” . Statutul Bisericii era perceput, de asemenea, sub aspectul său practic: „D. Kogălniceanu
IDENTITĂȚI DOCTRINARE ÎN PRIMA PARTE A DOMNIEI LUI CAROL I: CAZUL VASILE BOERESCU. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SIMION-ALEXANDRU GAVRIŞ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1275]
-
dl Carp sau dl Take Ionescu” . Acesta din urmă, rămas În afara guvernului, avea să se dovedească un adversar redutabil al lui P. P. Carp. Constantin Bacalbașa avea să scrie mai târziu: „Take Ionescu este foarte necăjit și anunță că va combate viitorul guvern deoarece combinația a fost pusă la cale de către Nicu Filipescu prin manopere ascunse, fără să-l pună la curent cu intriga urzită” . La fel de pornit Împotriva guvernului, dar fățiș, era generalul Gh. Manu, care și-a dat ostentativ demisia
REGELE CAROL I ŞI CRIZA FINANCIARĂ DIN ROMÂNIA (1899-1902). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN CRISTESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1274]
-
cadrelor didactice, le-aș spune: Depistați competiția și riscul, căutând succesul! Gândiți-vă profund la ceea ce trebuie schimbat, stabiliți relații interumane specifice pregătirii intelectuale și profesionale! Ascultați pentru a comunica, fiți autodidacți, nu vă supraestimați că veți fi repede subestimați, Combateți letargia, dar cel mai important, aveți grijă de copii! Răsfățați-i și participați cu drag la fericirea lor de a fi copii! Descoperiți-le talentele ascunse! Recompensați-i pentru devotamentul și perseverența cu care participă la toate activitățile școlare și
CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL GHID EDUCATIONAL. In: CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL:GHID EDUCATIONAL by MARIA GEANGU () [Corola-publishinghouse/Science/480_a_848]