109,977 matches
-
NATO în 2002. N-a zis nimeni că asta ar fi o tragedie, dar dacă s-a angajat cu seriozitate într-o operațiune al cărei scop declarat e integrarea în Alianța Nord-Atlantică, dl Iliescu putea să se abțină de la acest comentariu. Fiindcă n-a trecut prea mult timp de cînd PDSR ataca NATO din pricina intervenției în Iugoslavia, iar în prezent, scrie Cornel Nistorescu în EVENIMENTUL ZILEI, " În ciuda cuvintelor frumoase, în România, puterea a bolmojit povestea dosarelor fostei Securități, (...) s-a democratizat
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16265_a_17590]
-
o coincidență, cu dublul său, și acela, nu el, este adevăratul Enrico d'Isolmonte. O teorie care părea inițial o simplă fantezie, o spumă a lecturilor se verifică suprinzător și tragic în realitatea cotidiană. Joc literar și critică a existenței Comentarii ample ar merita fiecare povestire din volum (s-ar putea scrie o carte despre cartea lui Ștefan Aug. Doinaș). O atenție specială ar merita narațiunea (neterminată, după cum precizează autorul ) T de la Trezor, parabolă esoterică și comică despre cenzură. Protagonistul povestirii
Ștefan Aug. Doinaș, prozator by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16270_a_17595]
-
cărora pot pune preț și din ce în ce mai numeroși, în buna tradiție națională, comentatori după ureche. De fapt, am observat că la noi, pe măsură ce sporește numărul geniilor, scade îngrijorător numărul cărților notabile. Romanul este discutat la niște universități străine, a beneficiat de comentarii mai mult decît elogioase. Nu spun unde, în ce țară, deoarece cu Drumul cenușii am avut o întîmplare pur românească. Un confrate, persoană cunoscută, gură mare, sper să mă contrazică pentru a-i putea oferi mărturia editorului și a traducătorului
Augustin Buzura "Iepurii de odinioară au îmbrăcat blănuri de tigri" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16170_a_17495]
-
într-un articol al lui Mircea Mihăieș, ori al lui Cristian Tudor Popescu, ci în paginile unui ziarist american, cu mulți ani de experiență în analiza situației politice în țările balcanice. Pe lîngă Kaplan, care nu scrie pamflet, ci un comentariu jurnalistic la limita dintre reportaj și editorial, cei doi redutabili scriitori de mai sus par cît se poate de îngăduitori față de cum stau lucrurile în România de astăzi. Kaplan a vizitat România în anii '80, pe cînd locuia în Grecia
Dincolo de rău by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16287_a_17612]
-
pe care ne-am bucura să-l știm imitat și de alte publicații. Din numărul pe martie, Cronicarul s-a oprit (deși e departe de a fi singurul text care merită reținut) la Politica PNL între principii și perspective, un comentariu al d-lui Daniel Vighi pe marginea congresului recent al partidului numit în titlu. Dl Vighi e un prozator bine cunoscut, cu un talent puternic. Mai puțin cunoscut e în ipostaza de analist politic. Deși dl Vighi e membru al
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16288_a_17613]
-
află, cînd caracterizează personajele sau rolul lor în viața partidului. Dacă analiștii noștri politici ar fi și scriitori (unii cred că sînt, dar asta e altă căciulă, oricum prea mare pentru capul lor), le-am citi și noi cu plăcere comentariile. Pentru dl Vighi, fostul președinte al PNL, dl Câmpeanu, era "un soi de Cațavencu cu inflexiuni baritonale în voce". Dar debarcarea "baritonului șef" a permis PNL să reintre în scena politică și în CDR, unde însă s-a supus cam
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16288_a_17613]
-
toate ale sale: orgolii, resentimente, incriminări, joacă un rol cu totul secundar în țesătură narativă". Toate acestea, după ce exclamase la un moment dat: Stranie alcătuire mai e totuși Alexandru George!" Despre Grigurcu vorbește ca despre "criticul-poet" sau "poetul-critic", îngăduindu-și comentarii malițioase, mai ales când simpatiile lui merg către literatura feminină. Remarcă însă cu admirație "virulența în verb" a polemistului, necunoscută de la început "mătăsosului critic". "Strategiile unui cronicar în tranziție" (cronica la "Litere în tranziție" de Florin Manolescu) este poate analiza
Ironie și franchețe by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/16283_a_17608]
-
Crăciunescu ne arată încă o dată latura constructivă a criticii malițiosului cronicar, dar și pe aceea sensibilă, oricât ar părea de ciudat și nepotrivit cu un, unanim recunoscut, hirsut. Vigilența trează despre care vorbeam se manifestă însă subtil chiar și în comentariile la poezie, nelăsând loc entuziasmelor sau îmbrățișării fără rezerve a unei cauze, chiar susținute convingător. Mai puțin subtil, ba chiar bine expuse sunt considerațiile despre edițiile de autor. Cornel Regman crede că autorii nu-și selectează bine poemele reprezentative și
Ironie și franchețe by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/16283_a_17608]
-
lor nu e nevoie de copyright, e prea deajuns dacă noi, intelectualii, le dăm atenție: "Singurul meu avantaj este că eu, alături de starea civilă și fiscul, am mărturia trecerii lor prin viață". Nu e poate nimerit să facem astfel de comentarii etice la o carte de literatură. Dar dacă tot a apărut în colecția Societatea politică, poate nu e complet lipsit de sens. Eugen Istodor, Oameni cu care aș muri de gît, Editura Nemira, colecția Societatea Politică, 2000, 208, f.p.
Vieți fără copyright by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16295_a_17620]
-
Roxana Racaru Andra Șerbănescu ne propune un instrument indispensabil oricui e nevoit să scrie, de la elevii de liceu puși în fața comentariilor la română și a proiectelor de tot felul, la persoane de orice profesie care au nevoie de cereri, scrisori de intenție, dări de seamă, rapoarte verbale, etc. și pînă la profesioniștii scrisului: ziariști, critici, scriitori. Cartea reușește să fie un
Cum se scrie un text by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/16296_a_17621]
-
Capitolul despre confruntarea cu cititorii e o bună ocazie pentru a trece prin firele atente ale cărții diferitele moduri de a citi și posibilele greșeli pe care le putem face atunci cînd discutăm o carte. Citez cîteva sfaturi: "* Nu faceți comentarii înainte de a fi ascultat/citit textul în întregime! * Încercați să surprindeți scopul textului, publicul vizat, modul în care teza este susținută pe parcursul întregului text; urmăriți în ce constă creativitatea autorului! * Identificați structura textului: există o logică a succesiunii ideilor, părțile
Cum se scrie un text by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/16296_a_17621]
-
fie că nu, România trece printr-o etapă de dezvoltare "revoluționară", printr-o ruptură brutală de un trecut abominabil. La cea de-a doua întrebare răspunsul nu e nici pe departe la fel de simplu și de tranșant. Mă abțin de la alte comentarii, intrînd pe un teren care are nevoie de un orizont mult mai larg și de fundamentări mult mai nuanțate. Cert este că, privită în contextul vremii sale, atît în România cît și pe plan european, ideologia eminesciană capătă alte justificări
Vechi dispute, noi argumente by Liviu Papadima () [Corola-journal/Journalistic/16269_a_17594]
-
cu prețul internării în spital și, în același scop, i-a editat în 1883/1884 placheta de versuri, cu gîndul "malefic" ca poetul să-l înlocuiască, înmormîntîndu-l efectiv, pe ziaristul devenit extrem de periculos pentru junimismul politic. M-am întrebat în comentariile mele la cele două cărți și mă întreb și acum de ce trebuia Maiorescu să se debaraseze cu atîta cruzime sălbatecă de ziarist și nu-l putea licenția pur și simplu de la Timpul, cum mai făcuse cînd îl înlocuise din funcția
Edițiile Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16299_a_17624]
-
le revarsă din sine, bucuros a le găsi sprijin și confirmare exterioară, o "înrudire" cu conștiințele creatoare afine. Așadar e o autoproiecție vitală a subiectului critic, pornind, așa cum s-a spus, din impulsul panteistic al contopirii cu universul (în cazul comentariului critic, cu universul unei opere). Să recunoaștem că e o cale perenă de abordare a plăsmuirii artistice, o cale însă "nespecializată", fapt ce impune o condiție prealabilă a reușitei întreprinderii: aceea ca textele avute în vedere să posede o calitate
Reumanizarea criticii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16311_a_17636]
-
concepțiile și viziunea sa". "Aderența sufletească", "o stare de fericită, plurivalentă și ingenuă perplexitate", "iscusința iubitoare" sînt sintagmele caracteristice ale unui asediu intens-sentimental, ale unui discurs amoros sui generis. Nicolae Steinhardt e un "vitalist" care nu ezită a introduce în comentariu normele "metodei" sale: "recîștigînd sensul, vom redobîndi și mai multă dragoste de viață. Căci moartea se cuvine să o înfruntăm, iar viața trebuie să o iubim". Sau: "precum a grăit Pasternak: a trăi nu-i nimica toată. Întocmai și poezia
Reumanizarea criticii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16311_a_17636]
-
Balzac. Supraviețuind antisemitismului, Sebastian a murit ca un intelectual: cufundat în gînduri, absent la lumea din jur. E probabil că nu ar fi supraviețuit oricum pînă în zilele noastre, spre a-și putea vedea reveriile devenite realitate: după valul de comentarii stîrnite de apariția Jurnalului său în 1995, la Editura Humanitas, traducerea în limba engleză, datorată lui Patrick Camiller, într-o ediție îngrijită de Radu Ioanid, apare la Editura Ivan R. Dee, la Chicago. Traducerea e bună, chiar dacă pe ici-pe colo
Tragedia diferenței by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16322_a_17647]
-
e vorba despre un condei atît de fin precum cel al lui Susan Sontag. Și, ca să fiu sincer, am citit cu plăcere această demitizare a unui autor pe care critica românească este tentată de multe ori să-l "violeze" cu comentarii reverențioase, fără discernămînt, fără vioiciune. Am doar două observații de făcut: într-un fel era previzibilă reacția autoarei care vede teatrul prin ochii lui Artaud ("neangajarea" lui Ionesco este cea care supără) și, în al doilea rînd, este evident că
O carte veche, o nouă sensibilitate by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16371_a_17696]
-
expeditivă în vederea unei serioase abordări ulterioare. Și tot asemenea lui Corneliu Baba, prin subteranele întregii picturi, dar și prin atmosfera ei vizibilă, el își plasează propriul chip, atît ca o garanție explicită a unei prezențe personalizate, cît și ca un comentariu metafizic pe marginea solidarității sinelui, a identității chiar, cu întregul spectacol al existenței. Dincolo de aceste două elemente oarecum particulare, interesul pentru desen și pentru autoportret, pictura lui Podlipny cumulează nenumăratele tensiuni și mistere ale unui spațiu cu o tectonică în
Amintiri din Mitteleuropa by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16379_a_17704]
-
aduse ca exemple a knockăi, a bipăi, a clicăi, care apar totuși puțin în scris, cu oscilații ortografice ținînd de gradul lor de adaptare: "un knock-knock la ușa ta"; "dacă cumva mă cauți să knock-ăi la ușa mea" (listă de comentarii la o fotografie, în Internet); Limita e marcată de un post de control care-îi bipăie bagajul" (22, 42, 1997, 16). Pentru a clicăi, nu am atestări scrise, ci doar orale: e folosit în jargonul computerist, unde e foarte răspîndit substantivul
"A knockăi", "a bipăi", "a clicăi"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16391_a_17716]
-
dacă ceea ce ne propune d-na Cornelia Pillat este o ediție critică. E adevărat, ne-am prea obișnuit cu o fizionomie anume a unei astfel de ediții: textul transcris cu impecabilă acuratețe filologică, un cuprinzător aparat critic, cu secțiuni de comentarii la fiecare volum și poezie care să noteze și geneza bucății, apoi variantele descoperite în arhivă, după care să se reconstituie receptarea operei (al fiecărui volum) în epocă și, uneori, după aceea. E un tip de ediție critică cu care
La reluarea ediției Ion Pillat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16355_a_17680]
-
întregii întreprinderi - Mircea Zaciu, Marian Papahagi și Aurel Sasu -, dar și colaboratorilor menționați, capabili să se pună de acord de la distanță. Ar fi de făcut unele observații în legătură cu spațiul acordat fiecărui scriitor. G. Călinescu ne-a obișnuit cu practica proporționării comentariului în funcție de valoarea scriitorului comentat. în dicționar se încalcă frecvent acest principiu. Aurel Sasu are o explicație, care nu este însă convingătoare: "Criteriul spațiului acordat fiecărui autor n-a fost aplicat rigid: acolo unde productivitatea a întrecut importanța operei, caracterul (și
ROMANUL LITERATURII ROMÂNE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16405_a_17730]
-
paralizat (și-a revenit apoi), ca să mă descurce în paginatul unui număr greu, consacrat Luciei Sturza Bulandra (Ivașcu lipsea din țară). Am înțeles cum trebuie să rezolv "mijlocul" dintr-un gest al lui cu mîna validă. Ne-am pus pe comentarii politice. Eu vorbeam, el nega ori aproba din cap. îi citeam părerile în ochi. Chiar și în situația aceea, știa perfect ce se petrece în lume. Mircea Grigorescu scăpase de închisoare, după 1944, grație unei previziuni, bazată pe imensa lui
Mircea Grigorescu (1908-1976) by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16402_a_17727]
-
presa scrisă este completată și de emisiunile specializate ale posturilor de radio - cu precădere ale canalului cultural al Radiodifuziunii și ale postului de radio Europa liberă -, cărora li se adaugă emisiunile posturilor de televiziune care au și marele avantaj al comentariului prin imagine, receptarea fenomenului artistic nu mai este chiar atît de îngrijorătoare. Diversificarea acestei receptări și evidenta ei profesionalizare, alături de semnele timide care privesc organizarea unei piețe de artă, înseamnă un pas enorm către salubrizarea și normalizarea peisajului nostru artistic
Arta și mediile by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16439_a_17764]
-
doar o întîmplare nefericită și nesemnificativă. Pentru trupa tînără din spectacol poate fi considerată și un exercitiu, dincolo de orice. E greu să joci cu sala goală și să simți că marea majoritate a spectatorilor nu sînt nici macar împătimiți de teatru (comentariile și atitudinea au vorbit de la sine), ci niște profani care s-au adăpostit aici unde, la urma urmelor, nu este nici foarte frig și nici foarte scumpă o seară în doi. Se întîmplă și la case mai mari și face
Sîrbii sînt cu ochii pe Anna by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16454_a_17779]
-
trist-comice este obținut prin muzică actriței și interpretei Ada Mîlea (la fel ca și în Eu cînd vreau să fluier, fluier de la Tîrgu-Mureș) un clochord ce rătăcește cu "țara în rănită" împreună cu destinele celor implicați, ale lor și ale altora. Comentariul muzical realist și cinic, funcționează perfect că un contrapunct, în el strîngîndu-se zațul existențial dat de momentele punctuale alese pentru exemplificare. Meritul regizorului este acela de a-i fi provocat pe tinerii actori de a trăi o realitate imediată și
Sîrbii sînt cu ochii pe Anna by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16454_a_17779]