3,127 matches
-
Iorga [Domniei sale domnului Constantin Moisil, profesor la Liceul din Tulcea 4; Trimite: N. Iorga, Vălenii de Munte]. [București], 11 iunie 1923 Scumpe d[omnu]le Cantilli 5, Grija ce purtați bisericilor din Bacău vă onorează. Dacă aș mai veni pe la Comisiune, aș stărui în folosul lor. Cum sunt silit a n-o face, voi vorbi călduros d[omnu]lui V. Drăghiceanu. Primiți, vă rog, salutările mele. N. Iorga Vălenii de Munte, 26 septembrie 1927 Stimate coleg 6, Cred că se poate
Câteva epistole necunoscute ale lui N. Iorga by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6062_a_7387]
-
piatra de mormânt a Doamnei Oltea, mama fostului domnitor. În anul 1925, un călugăr care a vrut să curețe pictura din pridvor a șters cu cârpe ude picturile bolții, distrugând unele chipuri și alterând tonurile altor picturi. Între anii 1934-1937, Comisiunea Monumentelor Istorice a efectuat unele lucrări de restaurare a bisericii și clisiarniței, sub coordonarea arhitectului Horia Teodoru. S-a decapat tencuiala exterioară care acoperise ferestrele din pridvor și pronaos, s-au reconstruit muluerile gotice ale ferestrelor din pridvor, s-a
Mănăstirea Probota () [Corola-website/Science/309291_a_310620]
-
de Ministerul Instrucțiunii la Mănăstirea Hurezi, el a fructificat pe deplin caracteristicile picturilor murale pe care le-a studiat la fața locului. Amplul studiu monografic intitulat "Frescurile de la Hurezi", bogat ilustrat, urma să fie publicat în trei părți în "Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice". A publicat prima parte, partea a doua și a treia însă au rămas în manuscris, din cauza decesului prematur din data de 26 septembrie 1909. În activitatea publicistică pe care a practicat-o, Apcar Baltazar a fost preocupat într-
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
și Theodor Pallady și a spus adevăruri despre alți pictori mediocri. Articolele sale le-a semnat cu pseudonimele Ioan Groza și Spiridon Antonescu, în special în ziarul "Voința Națională" și prin revistele "Convorbiri Literare" și "Viața Românească", precum și în "Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice". O mare parte din toate considerațiile sale s-au confirmat de-a lungul timpului. Prima cronică a fost publicată în ziarul "Voința națională" în ediția din 7 - 20 noiembrie 1903, într-o rubrică intitulată "Convorbiri artistice". La această
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
turla de pe naos era pe jumătate descoperită. Aceasta este starea în care o găsea arhitectul Constantin Băicoianu, sub coordonarea căruia s-au efectuat reparații la biserică în 1896. Noi lucrări de restaurare au fost efectuate în perioada 1910-1911, la inițiativa Comisiunii Monumentelor Istorice. În octombrie 1911, lucrările au fost finalizate, iar mănăstirea a putut fi vizitată de delegații universităților străine veniți la sărbătorirea semicentenarului Universității din Iași. În aceeași zi, aviatorul Aurel Vlaicu a zburat deasupra orașului Iași cu avionul construit
Mănăstirea Cetățuia din Iași () [Corola-website/Science/302394_a_303723]
-
aici călugări de la alte mănăstiri din Moldova și astfel mănăstirea s-a redeschis. În timpul primului război mondial, clădirile din incinta mănăstirii au servit ca spital militar, aici fiind îngrijiți ostașii răniți. În anul 1930, la inițiativa lui Nicolae Iorga, președintele Comisiunii Monumentelor Istorice, au fost refăcute biserica și încăperile mănăstirii, după cum atestă o placă memorială amplasată pe clădirea Egumeniei. Lucrări importante de restaurare s-au efectuat în perioada 1964-1971, în urma cărora turnul clopotniță și-a recăpătat forma sa originară, cuhnea, zidurile
Mănăstirea Cetățuia din Iași () [Corola-website/Science/302394_a_303723]
-
de ocnițe din cărămidă aparentă), s-au construit două foișoare cu scări de acces la cele două intrări principale și s-au efectuat unele reparații interioare. Istoricii Dan Bădărău și Ioan Caproșu, analizând articolul publicat de arhitectul restaurator în "Buletinul Comisiunii monumentelor istorice" din 1913 în care apar numeroase ilustrații de mare interes, au constatat o serie de intervenții care au denaturat aspectul inițial al clădirii și anume: Pe peretele nordic al acestei clădiri a fost amplasată în 1930 o placă
Mănăstirea Cetățuia din Iași () [Corola-website/Science/302394_a_303723]
-
privitoare la regimul mărfurilor aflate în străinătate plătite sau acontate de comercianți, industriași și orice proprietari de mărfuri români, prin devize puse la dispoziție de Banca Națională a României sau prin creditări în cliring din 28 decembrie 1946; - Legea nr. 283 pentru înființarea comisiunii aurului și devizelor din 15 august 1947; - Legea nr. 284 pentru cedarea către Banca Națională a României a aurului, valutelor efective și a altor mijloace de plată străine din 15 august 1947; - Legea nr. 285 pentru modificarea și completarea unor dispoziții din Legea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156546_a_157875]
-
dintre aceste revendicării și propuneri au fost parțial soluționate în anii următori - de exemplu, suprimarea aservirii femeii măritate, înlăturarea incapacității sale de a sta în justiție și de a contracta sau de a face comerț (Consiliul Național al Femeilor Române. Comisiunea legislativă). C.N.F.R. a inițiat și o seamă de acțiuni pentru câștigarea drepturilor politice ale femeii, îndeosebi a dreptului de vot și de participare la legislație. Cu prilejul dezbaterilor în jurul reformei administrative, în 1925, C.N.F.R. a elaborat un amplu proiect de
Istoria feminismului politic românesc 1815 - 2000 () [Corola-website/Science/325304_a_326633]
-
A. Rosetti, nici prin declamațiile d-lor Holban et Comp. La știrea că Maiorescu și Florescu sânt aleși, Camera de astăzi, în care nu sânt decât vro doi-trei conservatori, a rămas îmărmurită de frică. Dosarul alegerii venise fără umbră de contestație, comisiunea de verificare n-a putut găsi motiv de învalidare nici măcar cât e negru sub unghie, deputatul trebuia proclamat. Ca cel ce se-neacă, Camera d-lui C. A. Rosetti trebuia să s-anine de un pai, de prerogativa de-a
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
se obicinuiește după o deprindere universală, {EminescuOpX 73} și a trebuit să citim darea de seamă in extenso din "Monitorul oficial", pe care o și reproducem aci îndată, ca să ne încredințăm de seriozitatea lucrurilor. La ordinea zilei era dezbaterea raportului comisiunei de cercetare parlamentară asupra alegerii colegiului I de Iași. D. raportor, Pantazi Ghica, dă citire raportului său, pe care d. Maniu îl califică de " Cîntul unei sirene", confundând astfel pe autorul cu o dihanie fabuloasă. Nu ne vom opri mult
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
sa, adică oratorul, se teme de bătaia cu biciul, care este bună pentru sălbateci, iar nu pentru dânsul. Și, spre a întemeia toate argumentele sale, citește o scrisoare a d-lui P. P. Carp unde tânărul și spiritualul senator scrie comisiunei de cercetare că: dacă ar fi știut că d. Maiorescu propagă ideile filozofice ale lui Schopenhauer, adică că este de opinie că d. Holban este un ignorant și un prost și că ar fi bine să i se poată aplica
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
însă la urma urmelor se proclamă competenți. În adevăr, orice român cu inima dreaptă și cu mintea sănătoasă trebuie să fie coprins de un adânc sentiment de durere văzând scârboasa comedie ce se joacă în Dealul Mitropoliei. [28 septembrie 1878 ] ["COMISIUNEA ALEASĂ DE SENAT... "] Comisiunea aleasă de Senat pentru a face încheieri asupra dispozițiunilor din Tratatul de la Berlin care ne privește pe noi și-au mântuit în sfârșit lucrarea prin propunerea unei moțiuni de următorul cuprins: guvernul să fie autorizat a
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
se proclamă competenți. În adevăr, orice român cu inima dreaptă și cu mintea sănătoasă trebuie să fie coprins de un adânc sentiment de durere văzând scârboasa comedie ce se joacă în Dealul Mitropoliei. [28 septembrie 1878 ] ["COMISIUNEA ALEASĂ DE SENAT... "] Comisiunea aleasă de Senat pentru a face încheieri asupra dispozițiunilor din Tratatul de la Berlin care ne privește pe noi și-au mântuit în sfârșit lucrarea prin propunerea unei moțiuni de următorul cuprins: guvernul să fie autorizat a se conforma Tratatului din
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Quis tacet consentire videtur... vom primi deci Dobrogea din mâini rusești; schimbul, atât de mult combătut prin vorba de d-l Cogălniceanu, se va consuma în faptă. Într-adevăr la 12 ale lunei curente, înainte de a fi vorba de o comisiune europeană de delimitare, armata noastră va intra în Dobrogea și va primi-o din mînile unei comisii rusești. Astfel guvernul nostru înoată în ape rusești fără de-a trage din acest raport nici un folos, iar Camera zeloasă dezice ceea ce a
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
că tot astfel pronunță și ceialalți români fără escepțiune. După ce însă am început a ceti cărți și foi din România, scrise cu semne, am aflat spre surprinderea noastră că ei urmează alt mod de pronunțare, și adecă: națiune, educațiune, enarațiune, comisiune etc. Ei mai pronunță; Zeu, zi, zic, și, ieșire, singur etc., iar nu ca noi: Zău, si. zîc, și, ieșire, singur etc.; în un cuvînt: la ei nu să aud atâtea sunete guturale ca la noi. Va admite orișicine al
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
se găsesc în cea mai deplină încurcătură, neștiind reioanele cercului lor de administrare și comunele ce le aparțin. Corespondența se face cu cea mai mare anevoință. Bulgarii, aroganți și ingrați, nu vor să recunoască linia de de-marcare fixată de Comisiunea europeană; ci amenință, și se zice că sentinelele noastre ar fi primit ordin să se retragă cu 10 chilometre îndărăt de la linia însemnată de Comisiune. Din toate aceste vedem că starea de dincolo este din cele mai de plâns și
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
anevoință. Bulgarii, aroganți și ingrați, nu vor să recunoască linia de de-marcare fixată de Comisiunea europeană; ci amenință, și se zice că sentinelele noastre ar fi primit ordin să se retragă cu 10 chilometre îndărăt de la linia însemnată de Comisiune. Din toate aceste vedem că starea de dincolo este din cele mai de plâns și neprevederea în organizare a fost din cele mai neiertate. Dacă, în loc de a pierde timpul cu atîte parade de misiuni, guvernul s-ar fi pus să
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
au tras până acum la sorți, să vie să-și producă titlurile la cetățenia română, deoarece tragerea la sorți să consideră ca o opțiune pentru naționalitatea română. Toți acei cari nu se vor prezinta în acest termen naintea autorităților sau comisiunilor instituite anume, după cum se va crede cu cale, vor fi considerați ca străini prin singurul fapt al neprezintării lor și nu vor mai putea dobândi drepturile cetățenești decât conform art. 16 din Codicele civil. Astfel am dat satisfacere Tratatului de la
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
că s-a procedat în privința d-lui Moldoveanu pentru acea acuzare. Judecătorul de instrucție de pe lângă trib. Teleorman, sesizat de lucrarea primarului comunei Orbeasca relativă la actul de evaluațiune în chestie, calificat de fals în acte publice, s-a adresat prin comisiune rogatorie la unul din d-nii judecători de instucție al Trib. de Ilfov, spre a lua interogatoriu d-lui Moldoveanu, aflat în București, cerând totodată a fi și depus. După luarea interogatoriului, d. judecător, negăsind bineînțeles o gravitate în acel fapt
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
un mandat ce a emis la 29 mai, ordonă aducerea mea din București înaintea d-sale, sub motivul că urmează să mă interoge asupra unu falș pentru care aș fi inculpat. Asupra acestui fapt am fost deja interogat, după o comisiune rogatorie, de d. judecător de instrucție al cabinetului 5 de aici. Având în vedere cele espuse, În vedere că eu mă aflu constrâns la poliția capitalei, fără să fi refuzat de-a mă supune la mandatul de aducere, nici să
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
adresei i s-a închis gura, după ce vreo doi-trei oratori din sânul ei au putut abia să se rostească în zgomotul și miorlăiturile Bueștilor et Comp. Tot așa s-a petrecut și cu discuțiunea cestiunii atât de importante a numirii unei comisiuni în cestia izraelită. Opozițiunea, prin glasul d-lui Vernescu, stabili cu multă forță și cu mult bun-simț că, dacă este vreo cestiune în care inițiativa aparține guvernului, este această reformă atât de capitală, care este cea mai îngrijitoare pentru viitorul
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
a căpătat impunea guvernului datoria cea mai strictă de a se rosti cu lealitate și cu francheță față cu reprezentațiunea țărei. Nu așa i s-a părut guvernului că trebuie să lucreze; a stăruit să se numească de Cameră o comisiune, în maioritate compusă de Stolojeni și Costinești, și dânsa, întrunită cu devotații guvernamentali din Senat, are să propuie țărei soluțiunea acestei mari afaceri. Aci este un joc copilăresc. Niminea, nici în puntul de vedere fizic, nici în punctul de vedere moral
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
cu Alianța izraelită și față cu câteva guverne europene. Dar maioritatea o poseda în Cameră și în Senat, și nici că se putea altminterea după alegeri săvârșite prin asemenea mijloace. Oricine știe dar că nimenea n-a intrat în aceste comisiuni, fie din minoritate, decât prin voința sa. Ce purtare însă trebuia să ție minoritatea? Din momentul ce opoziția s-a pus pe singurul teren constituțional și logic, adică de a cere guvernului să-și ridice masca și să spuie în
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
fie ca, printr-un tertip copilăresc, să-l propună sub vălul foarte subțire al unui proiect făcut de amicii săi din Cameră și Senat. Prin urmare opozițiunea n-avea nici un rol în acel consiliu de familie roșu ce se numește comisiunea Camerei și a Senatului. Astfel totalitatea opozițiunii din Senat a înțeles rolul său. Așa nu numai n-a luat parte la vot, dar doi membri ai opozițiunei, dd. N. Boerescu și N. Cretzulescu, aleși în acea comisiune, s-au grăbit
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]