3,295 matches
-
fiind realizat de o serie de neurochirurgi de excepție, care sunt în acest moment în curs de retragere din activitatea chirurgicală directă, și care, prin seriile lor ce depășesc fiecare 600 de cazuri operate personal, reprezintă etalonul față de care trebuie comparate rezultatele tuturor celorlalți neurochirurgi. Majoritatea autorilor [8,41] subliniază importanța acumulării experienței chirurgicale (așa-numita „learning curve”) în asigurarea calității actului microchirurgical în schwannoamele vestibulare și consideră că sunt necesare aproximativ 200 de operații asupra leziunilor din unghiul ponto-cerebelos ca
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
și valoare de schimb, chiar dacă primele monede exprimate prin mărfuri și apoi metalele monetare dețineau atât valoare în sine, cât și valoare de schimb, adică valoare economică. Costin Kirițescu detaliază această dezbatere 321. Reținem că valoarea de schimb înseamnă utilitate comparată și că moneda este cea chemată, prin funcția sa de măsură a valorii de schimb, să compare aceste utilități. Nu discutăm aici, deci, despre valoare în general, tocmai din dorința de a nu intra în domenii în care valoarea nu
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
ani grei. Din nou ani grei. Descoperisem literatura, dar, în același timp, la medicină trebuia să învăț atât cât să nu-mi pierd bursa. Am fost în paralel la toate cursurile de literatură contemporană, universală, apoi la cursurile de literatură comparată ale Facultății de Filologie din Cluj, la cursurile de filosofie cu D.D. Roșca și la cele de istoria artelor ale Institutului de Arte Plastice. Am mai scris și alte povestioare din care a ieșit primul meu volum, Capul Bunei Speranțe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
Patriarhiei Alexandriei, cu ordinal “Sf. Constantin cel Mare” al Primăriei din Roma. Pentru vastele sale cunoștințe În istoria Bisericilor a fost ales Președinte al Comisiei Naționale Române pentru canonizarea Sfinților și președinte al Comisiei Naționale Române de Istorie Eclesiastică și Comparată. Este autor a numeroase cărți și studii pe teme religioase dar și cu caracter laic. Cunoștea mai multe limbi de largă circulație și avea legături cu personalități atât religioase cât și laice. Bun la suflet a fost apreciat pentru erudiția
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
Petelean A., Ciotea F., On A. (ș.a.) Resursele umane și performanța în organizații, Editura Universității "Petru Maior", Targu-Mureș, 2003; Poledna, Rudolf; Ruegg, François; Rus, Călin, Interculturalitate: cercetări și perspective românești, Presa Universitară clujeană, Cluj Napoca, 2002; Popa M., Petelean A., Management comparat, vol. 1-2, Ed. "Dimitrie Cantemir", Tirgu-Mureș 2001; Popescu, Silvia, Comunicare și relații publice, Editura Universității "Titu Maiorescu", București, 2007; Popescu, Silvia, Fundamente epistemologice ale comunicării, Editura Renaissance, București, 2008; Pratt, Marry Louise; Manley, Ron G.; Bassnett, Susan, Intercultural dialogue, British
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
1999 și Thausib, 2000) și Istorie europeană (Thausib, 2001), Congregațiile generale din Transilvania voievodală (CHBeck, 2008), Introducere în istoria modernă universală (Editura Universității "Petru Maior", Tg. Mureș). În scrierea istoriei nu se fac încercări; se fac analize, generalizări, particularizări, abordări comparate, se prezintă critic evenimente care, de multe ori, au afectat evoluția unui popor etc. De aceea, repet, nu poate fi vorba decât de cunoaștere. Germania. O istorie de la antici la moderni reprezintă elaboratul final al câtorva ani de studiu și
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
p. 51. Vecinătatea triburilor germanice cu dacii este descrisă într-un mod aparte: "Toată țara Germaniei se desparte [...] de daci prin frica pe care-o au deopotrivă unii de alții sau prin munți" (Tacitus, I. 1.) 10 Pentru o abordare comparată, a se vedea Gh. Bichicean, Drept roman. Instituții, izvoare, jurisdicții, Ed. CH Beck, 2008, pp. 57-71. 11 E. Glasson, Le Mariage civil et le divorce dans l'antiquité et dans les principales législations modernes de l'Europe. Étude de législation
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
Krockow, op. cit., p. 19. 370 J. Kocka, Les bourgeoisies européennes au XIX-ème siècle, Paris, 1996, p. 17. 371 Gh. Bichicean, Istorie europeană, p. 52. 372 I. Horga, op. cit., p. 112. 373 H. Schulze, op. cit., p. 92. 374 O succintă analiză comparată a ideilor lui Marx și Hegel, la Mary Fulbrook, op. cit., pp. 139-141. 375 Gh. Bichicean, op. cit., pp. 50-51. 376 K. Marx, Fr. Engels, Manifestul Partidului Comunist, Nemira, București, 1998, pp. 10, 29. 377 Ibidem, p. 10. 378 N. Ciachir, Istoria
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
căror evoluție s-a produs foarte lent, iar în aceeași țară, se obișnuiește să se insiste pe ritmul rapid al existenței din marile orașe în contrast cu micile burguri sau din regiunile industriale în contrast cu mediul rural. Să nu uităm totuși că grupurile comparate nu au nici aceeași natură, nici același gen de ocupații. Dar numai pentru că, în intervalul unei zile, locuitorii unui sat au mai puține ocazii să schimbe direcția activității lor, reiese oare că, pentru ei, timpul trece mai încet decît la
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
vieții urbane. Gîndurile care-l umplu sînt mai multe, dar și mai scurte: ele nu pot prinde rădăcini adînci în mințile oamenilor, căci un gînd nu capătă consistență decît dacă se întinde pe o durată suficientă. Cum poate fi însă comparat numărul stărilor de conștiință care se succed pentru a măsura rapiditatea timpului în cele două grupuri, dacă nu avem de-a face cu gînduri și reprezentări de același gen130? În realitate, nu putem spune că timpul trece mai repede sau
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
pe care se străduiește să-l clarifice, atunci el îi acordă romanului o funcție didactică. Însă istoria literară arată că aceasta nu este singura valoare conferită descrierii: înainte de secolul al XIX-lea, se insista în special pe valoarea ornamentală 128. Comparată cu anumite părți de bravură din romanul naturalist, descrierea "Crâșmei lui nea Colombe" pare deosebit de neutră. Ea este exactă fără a fi detaliată și nu face apel la o competență lexicală ieșită din comun. De fapt, este foarte dificil să
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
rolului descrierii în economia narativă. Corpusul este împrumutat în special din romanul de la sfârșitul secolului al XIX-lea.) WEINRICH H., 1973 Le Temps, Seuil, Paris. (Exploatare sistematică a opoziției dintre prim-plan și planul secund.) Exerciții 3.1. Studiați și comparați următoarele două descrieri. Identificați fragmentele de "discurs" și "povestire", "scoaterea în relief", structurarea și natura vocabularului, "naturalizarea" descrierii, modul de prezență al naratorului... La ce concluzii ați ajuns privind estetica romanescă a acestor doi autori? Castelul din Quesnay, spuse Rollon
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
1992-1996, 2000-2004). Membru al Uniunii Scriitorilor din România. VOLUME PUBLICATE: Pionierii romanului românesc (antologie), 1962; Caragiale-universul comic, 1967; Tensiunea lirică, 1971; Amintiri despre Caragiale (antologie), 1972; Stelele cardinale. Eseu despre Eminescu, 1975; Antologia umorului liric, 1977; Pygmanolion. Eseu de mitologie comparată, 1982; Drumuri și zări. Antologie a prozei românești de călătorie (în colaborare), 1982; Nu numai Caragiale, 1984; Alfabetul de tranziție, 1986; I.L. Caragiale față cu kitchul, 1988; Pentru contra, 1991; Râsete în Parlament, 1994; Caragiale e cu noi!, 1997; De ce
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
EUROPA Traducere de Silvia DRAM Prefață de Al. ZUB INSTITUTUL EUROPEAN Prefață Națiuni și naționalisme După o lungă serie de studii relative la istoria Spaniei și după o alta cvasiparalelă de lucrări (unele semnate în colaborare) despre democrație, totalitarism, politică comparată etc., istoricul și politologul Guy Hermet a ținut să adauge la impunătorul său palmares încă un volum: Istoria națiunilor și a naționalismului în Europa. Versiunea românească a acestuia (Silvia Dram) e binevenită, ținînd seama pe de o parte de importanța
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
un acut spirit critic și o notabilă forță constructivă. Orizontul, în mare, e cel definit în timp de studiile comparatiste, cu trimiteri anume la școala lui H. Pirenne, și de achizițiile "noii istorii", încă mai des puse la lucru. Religiile comparate devin și ele un istrument în delicata reconstrucție, deloc surprinzătoare la autorul acelei Politique comparée (1990), sub-scrisă împreună cu Bertrand Badie. Referințele din text și aparatul critic indică de altfel o certă aplecare spre studiile de sistem, care au influențat sensibil
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
însă adesea că liderii revendicărilor naționale ascund unele interese greu de mărturisit: Sigur că e preferabil, notează ironic Ernest Gellner, să conduci ceva important și nu ceva derizoriu, dar e mai important să conduci ceva derizoriu decît nimic!"253 Religiile comparate: de la Sfînta Alianță la Polonia martiră. Nimic nu indică totuși că aceste calcule ar fi jucat vreun rol în 1815, îndată după falimentul aventurismului napoleonian și al Națiunii revoluționarilor. După congresul de la Viena care are loc în acest an, Europa
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
Inventarea națiunii suverane Botezul războinic al național-civismului Național-civismul banalizat: de la cazarmă la școală 5 Cele două națiuni moderne: Herder și Renan Națiunea etnoculturală a lui Herder "Din vina germanilor" Națiunea electivă a lui Renan 6 Febra naționalităților Catalogul națiunilor Religiile comparate: de la Sfînta Alianță la Polonia martiră. Principiul marilor naționalități față în față cu "Primăvara popoarelor" Purgatoriul micro-naționalismelor 7 1917: Naționalismul și revoluția Europa solemnă Marele Război șovin Reabilitarea micro-naționalităților Naționalismul carierist 8 Pregătirea exploziei Noile închisori ale popoarelor Politica comunistă
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
conferențiar doctor la Catedra de Literatură română din cadrul Facultății de Litere, Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iași. Director al Institutului de Filologie Română "A. Philippide" din Iași. Membru al Uniunii Scriitorilor din România și al Asociației pentru Literatură Generală și Comparată. Volume publicate: Arpegii critice. Explorări în critica și eseistica actuale (2005); Matei Vișniec - un optzecist atipic (2005); Lecturi actuale. Pagini despre literatura română contemporană (2006); Utopia negativă în literatura română (2008); Inorogul la Porțile Orientului. Bestiarul lui Dimitrie Cantemir, vol
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
mouvement. Changements organisationnels et conditions de travail (cu Frédéric Moatty, 2013) și a coordonat mai multe volume colective în româna și franceză. Angelo MITCHIEVICI este conferențiar universitar în cadrul Facultății de Litere, Universitatea "Ovidius" din Constanța, unde ține cursuri de literatură comparată. Este autor al volumelor Caragiale după Caragiale. Arcanele intepretării: exagerări, deformări, excese (2014); Cultura faliei și modernitatea românească. O introducere și câteva lecturi (2013); Filmele care ne-au schimbat viața (2013); Umbrele paradisului. Scriitori români și francezi în Uniunea Sovietică
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Discipoli din anii '30 ai Școlii gustiene (2006); Dialog neterminat (împreună cu Ioan Mihăilescu, 2007); Alți București interbelici. Studii și cronici gustiene. Antologie (2014). Ioan STANOMIR este profesor la Facultatea de Științe Politice a Universității București. Domeniile de interes sunt constituționalismul comparat, regimul politic românesc, istoria ideilor și studiile culturale. Dintre cele mai recente volume publicate amintim Junimismul și pasiunea moderației (2013); Camera obscură. Despre vis, imaginație și banda desenată (2014). Daniel ȘANDRU este profesor universitar doctor la Facultatea de Științe Politice
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
O. Căpățână, op. cit., în Dreptul nr. 1/1996, p. 27. 555 J. Dabin, Théorie générale du droit, Paris, Dalloz, 1969, p. 56. 556 Pentru discuțiile ce se poartă pe marginea supraviețuirii dreptului subiectiv a se vedea opiniile și reglementările din dreptul comparat (J. Dabin, op. cit., 1969, p. 56, St. Cărpenaru, Tratat de drept civil, 1989, op. cit., p. 310). 557 Pentru delimitarea domeniului prescripției extinctive, a se vedea Gh. Beleiu, op. cit., 1992, p. 207. 558 Vezi P. Cosmovici, Simulația, în Drept civil. Drepturi
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
de 9 septembrie 1940, Biblioteca devenise aproape inaccesibilă. Am reluat însă lucrul îndată ce m-am instalat într-o pensiune modestă (alta nu se găsea) din Oxford. Acolo am început să redactez prima parte a "tetralogiei", sub titlul: Prolegomene la Istoria comparată a religiilor. O scriam în românește, pentru că speram s-o închei destul de repede ca să poată fi publicată într-una din celebrele colecții inaugurate de profesorul Alexandru Rosetti la Editura Fundațiilor Regale. După ce-am fost transferat la Legația din Lisabona
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
construi morminte megalitice era adoptată de diversele societăți, fără ca prin aceasta să fie afectate structurile lor specifice. Fiecare mormânt aparținea probabil unui nobil sau unui șef al familiei; volumul de muncă era furnizat de către asociații săi. "Un mormânt megalitic trebuie comparat mai mult cu o biserică decât cu un castel, și morții săi asemănați mai degrabă cu sfinții celtici decât cu baronii normanzi."17 "Misionarii" credinței megalitice, o religie prin excelență a Zeiței-Mamă, atrăgeau pe lângă comunitățile lor un mare număr de
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
epică, comentarii teologice, legende populare, istoriografii, tradiții tardive înregistrate de autorii creștini, după convertirea popoarelor Europei Centrale și Septentrionale. Totuși, toate aceste documente sunt prețioase, căci ele păstrează sau reflectă (chiar deformate) numeroase concepții religioase originare. Exagerările și erorile "mitologiei comparate", așa cum o înțelegeau Max Miiller și epigonii săi, nu trebuie să ne interzică utilizarea acestor materiale. Este suficient să nu ne înșelăm asupra valorii lor documentare. Un mit atestat în Rig Veda nu poate fi posterior mileniului al II-lea
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
de caracterul lor comun indo-european, mai ales dacă o astfel de verificare a mărturiilor nu este izolată, ci poate fi articulată într-un sistem. Este ceea ce a demonstrat Georges Dumezil într-o serie de lucrări care au înnoit radical studiul comparat al mitologiilor și religiilor indo-europene. Nu este cazul să le rezumăm aici. E de ajuns să spunem că cercetările savantului francez au degajat o structură fundamentală a societății și ideologiei indo-europene. Diviziunii societății în trei clase - preoți, războinici, agricultori-crescători de
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]