8,996 matches
-
de planificare a proiectului. În acest context, riscul aferent unui proiect de inovare poate fi definit ca „măsura probabilității și a consecințelor de a nu atinge un obiectiv al proiectului”<footnote Mocanu, M., Schuster, C., Managementul proiectelor - Cale spre creșterea competitivității, Editura All Beck, București, 2001, p. 100. footnote>. El are întotdeauna un cost asociat. 4.3.3.1. Tipuri de riscuri Riscul nerespectării termenului de finalizare a proiectului (riscul de timp) este influențat de mărimea duratei de realizare. Un proiect
Managementul inovării by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
capabil să mute munții din loc... sau, mai modest, anturajul! Disonant: Enervare, conflicte familiale, certuri cu femeile. Într-o temă feminină, sunt de așteptat probleme ginecologice de tip inflamator sau o intervenție chirurgicală minoră. Marte - Mercur Armonios: Perioadă de excelentă competitivitate intelectuală, schimburi dinamice, eficiente, rapide. Disonant: Nerăbdare În schimburi: agresivitate verbală, fraze dure... Individul se poate simți victima unor critici nejustificate. Uneori, există riscul unui accident care afectează mobilitatea. Marte - Venus Armonios: Perioadă caracterizată de sentimente sau atracții intense și
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
respectiv reducerea discrepanțelor de gen (în termeni de venit, statut, oportunități de promovare). „Recuperarea” se traduce astfel în eliminarea barierelor formale (discriminarea), acces la locuri de muncă și, mai ales, timp pentru a investi în dezvoltarea acelor abilități care conferă competitivitate pe piața muncii, timp care, așa cum am văzut, este puternic diminuat de lipsa reconcilierii. Combaterea discriminării (prin legi și instituții) nu a eliminat practici de acest gen, discriminarea la angajare fiind evidentă în continuare prin simpla deschidere a unui ziar
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
CONSIDERAȚII PRELIMINARE Principii și noțiuni de bază Preocupările privind elaborarea unei politici coerente, la nivel european, În domeniul calității s-au concretizat prin lansarea directivelor „Noua abordare” și ulterior, a directivelor „Abordarea globala”. În anul 1994, În Carta Albă „Creștere, competitivitate, angajare, provocări și căi spre secolul 21”, Comisia UE si-a anunțat intenția de a dezvolta o politică europeană de promovare a calității, demers care s-a concretizat În elaborarea documentului „Politica Europeana de Promovare a Calității sau Calea Europei
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
din alte țări. In Îndeplinirea atribuțiilor sale, ARACIS are următoarele drepturi: a) să folosească colaboratori externi, experți În domeniul de activitate al Agenției, remunerați conform legii; b) să alcătuiască, pe baza unei metodologii transparente și folosind criterii de competență și competitivitate, propriul registru de evaluatori, pe care Îi pregătește metodologic și Îi deleagă pentru efectuarea misiunilor de evaluare externă a calității; c) să verifice, la Încheierea misiunii de evaluare, respectarea metodologiei de evaluare aplicate de experți; d) să informeze instituția evaluată
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
tineretului este o prioritate națională a statului român; b) Implementarea generală a mecanismelor de asigurare a calității În educație și dezvoltarea unui management performant al calității În fiecare instituție de Învățământ ca domenii de interes major prin care se promovează competitivitatea Învățământului românesc. c) Renunțarea la actualul sistem practicat În Învățământul superior de stat de Înmatriculare a două categorii de studenți: subvenționați și plătitori de taxe prin introducerea unui nou sistem de subvenții și taxe de studii, care să Încurajeze pe
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
recesiunea nu ar fi fost atât de pronunțată, s-ar fi putut probabil evita intrarea României în criza de lichiditate din trezorerie în primul trimestru din 2009, ar fi existat un minimum de spațiu fiscal pentru relansare economică, pierderile de competitivitate ar fi fost mult mai mici ș.a.m.d Avându-se în vedere prociclicitatea ridicată a veniturilor și cheltuielilor în economia românească în relație cu outputul observăm un lucru îngrijorător: anii de boom 2004-2008 nu au condus la crearea de
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
să apară piedici de la investiții mai mari, ajutoare de stat mai mari, garanții mai mari etc., sau ni se pot face recomandări privind vânzarea unor companii strategice, de exemplu. Ni se poate recomanda să creștem anumite taxe, pierzând astfel din competitivitate, contrar intereselor noastre. 4.4. Precondiții și mituri legate de aplicarea regulilor fiscale în România Aplicarea regulilor fiscale în România, presupune o serie de precondiții. Pentru ca o regulă/un sistem de reguli fiscale să devină operațional trebuie asigurat un management
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
investiții cu efecte de multiplicare/creare de locuri de muncă, mai puține resurse pentru cofinanțarea fondurilor europene și deci o slabă absorbție a acestora și investiții mai mici în motoare de creștere endogenă - educație, sănătate, infrastructură, cercetare dezvoltare, clustere de competitivitate etc. și, ca urmare, ritmuri mai mici de creștere economică pe o perioadă lungă de timp. Al patrulea risc care s-ar concretiza în ipoteza nefinalizării ajustării fiscale ar fi reluarea creșterii datoriei publice, care s-ar situa la niveluri
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
finanțare, fapt care va pune presiune și mai mare pe eforturile de stabilizare macroeconomică. Nu în ultimul rând, se va manifesta revenirea la o politică fiscal-bugetară inconsistentă față de obiectivul dezinflaționist al BNR. Derapajele din politica veniturilor vor determina reducerea de competitivitate pentru produsele românești dar și presiuni consistente asupra îndeplinirii țintei de inflație de către BNR. Și, în plus, inflamarea anticipațiilor inflaționiste, activarea efectului de demonstrație etc. Capitolul 4. Analiza implementării unui sistem de reguli fiscale pentru România Toate acestea se vor
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
preț și valoare nu pot fi separate. În calitate de consumatori, prețul este ceea ce suntem dispuși să plătim pentru un bun sau serviciu. Cât anume suntem dispuși să plătim depinde de valoarea pe care o acordăm ofertei<footnote Diana Tănase, Probleme ale competitivității economiei românești, Editura Mirton, Timișoara, 2012, p. 113. footnote>, uneori achiziția respectivă valorând mai mult decât în alte condiții (un trandafir în ziua de 8 Martie semnifică mai mult decât același trandafir două zile mai târziu). Astfel, prețul se poate
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
Industry - vector of economic development”, 2nd International Conference on Business Administration and Economics „People - Ideas - Experience”, Reșița, 22-25 octombrie 2012, articol publicat în Analele Universității „Eftimie Murgu” din Reșița, Fascicola II, Științe Economice, pp. 149-155 Tănase, D., 2012, Probleme ale competitivității economiei românești, Timișoara, Editura Mirton Tănase, F., 1998, Prețurile și indicatorii macroeconomici, București, Editura All Beck Vasilescu, A, 2007, „Cum jucăm la ruleta inflației”, Jurnalul Național, 7 septembrie Whitehead, G., 1997, Economia, Timișoara, Editura Sedona Williams, M., 1984, Competition Law
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
întrebate apoi ce bărbați le atrăgeau mai mult pentru o relație pe termen scurt sau pentru o relație pe termen lung. După cum au prevăzut cercetătorii, preferința femeilor se îndreaptă către bărbații care fac dovada unei prezențe sociale, unei siguranțe și competitivități în mai mare măsură decât alții, dar doar în faza ovulatorie și doar pentru relații pe termen scurt. Aceste rezultate nu s-au păstrat pentru relațiile pe termen lung sau în timpul altor faze ale ciclului ovarian (Gangestad, Simpson, Cousins, Garver-Apgar
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
factori specifici unor economii care cunosc perioade de tranziție etc. Literatura de specialitate din România consideră managementul ca fiind știința conducerii și conducerea științifică la nivel microeconomic, arta organizării și conducerii unei organizații, având drept obiectiv fundamental creșterea gradului de competitivitate și sporirea profitului. Caracteristic științei managementului organizației este situarea, în centrul investigațiilor sale, a omului în toată complexitatea sa, ca subiect și ca obiect al managementului, prin prisma obiectivelor ce-i revin, în strânsă interdependență cu obiectivele, resursele și mijloacele
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]
-
organizației rezidă în studierea proceselor și relațiilor de management din cadrul lor, în vederea descoperirii legităților și principiilor care le guvernează și a conceperii de noi sisteme, metode, tehnici și modalități de conducere, de natură să asigure obținerea, menținerea și creșterea competitivității. Elementele specifice științei managementului organizației sunt deci procesele și relațiile de management, care nu trebuie confundate cu relațiile și procesele economice, ce au un conținut total diferit și nici cu alte componente ale firmelor, de natură economică, tehnică sau umană
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]
-
1.1. LOCUL OCUPAT DE RESURSELE UMANE ÎN ORGANIZAȚIE Resursele umane sunt primele resurse strategice ale unei organizații:societate comercială, instituție, asociație etc. În noua societate informațională, capitalul uman înlocuiește capitalul financiar ca resursă strategică. Succesul unei organizații, gradul de competitivitate al acesteia, pornește de la premiza că oamenii sunt bunul cel mai de preț al organizației. Nevoia de strategie, dezvoltare a companiilor și adaptare la schimbările pieței a dus la stabilirea unor practici de gestiune a resurselor umane. Aceste practici sunt
Particularităţi ale dezvoltării resurselor umane în învăţământul preuniversitar by Maria Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1819_a_92274]
-
pentru posturile care li se potrivesc, instruirea acestora în raport cu tot ceea ce apare nou în aria lor de activitate, motivarea eficientă, sunt aspecte deloc de neglijat care duc la productivitate, performanță și succes. Pe măsură ce organizațiile se transformă pentru a-și mări competitivitatea, resursele umane joacă un rol cheie în a ajuta aceste organizații să se descurce într-un mediu competitiv în rapidă schimbare, caracterizat de o cerere pentru angajații de calitate. În firma modernă, managementul resurselor umane are patru obiective fundamentale :facilitarea
Particularităţi ale dezvoltării resurselor umane în învăţământul preuniversitar by Maria Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1819_a_92274]
-
resursele umane joacă un rol cheie în a ajuta aceste organizații să se descurce într-un mediu competitiv în rapidă schimbare, caracterizat de o cerere pentru angajații de calitate. În firma modernă, managementul resurselor umane are patru obiective fundamentale :facilitarea competitivității organizației, creșterea productivității și calității, respectarea obligațiilor legale și sociale, promovarea dezvoltării individuale. În momentul actual, firmele se confruntă cu mari probleme economice, de supraviețuire iar problemele legate de managementul resurselor umane rămân pe plan secundar chiar dacă, acestea ar trebui
Particularităţi ale dezvoltării resurselor umane în învăţământul preuniversitar by Maria Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1819_a_92274]
-
este determinant pentru cariera tinerilor și formarea lor profesională. Accesul pe piața muncii a absolvenților este reglementat prin legislație, dar este condiționat de diminuarea dezvoltării sectorului privat și a mediului organizațional. Realizarea obiectivelor fiecărei unități economice sau publice, gradul de competitivitate al acesteia, pornesc de la premisa că oamenii sunt bunul cel mai de preț al organizației și influențează progresul și dezvoltarea ei. Pentru funcția de profesor în învățământul liceal este necesară absolvirea cu examen de licență a unei instituții de învățământ
Particularităţi ale dezvoltării resurselor umane în învăţământul preuniversitar by Maria Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1819_a_92274]
-
unei organizații, în noua societate informațională capitalul uman înlocuind capitalul financiar ca resursă strategică. În plus, resursele umane constituie un potențial strategic care trebuie înțeles, motivat și implicat cât mai mult în realizarea obiectivelor organizației. Succesul unei organizații, gradul de competitivitate a acesteia pornesc de la premisa că oamenii sunt bunul cel mai de preț al organizației. Dacă în teoriile tradiționale angajații erau priviți prin prisma modului în care îndeplineau anumite activități, în accepțiunea modernă, din perspectiva managementului de resurse umane, oamenii
Particularităţi ale dezvoltării resurselor umane în învăţământul preuniversitar by Maria Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1819_a_92274]
-
factori specifici unor economii care cunosc perioade de tranziție etc. Literatura de specialitate din România consideră managementul ca fiind știința conducerii și conducerea științifică la nivel microeconomic, arta organizării și conducerii unei organizații, având drept obiectiv fundamental creșterea gradului de competitivitate și sporirea profitului. Caracteristic științei managementului organizației este situarea, în centrul investigațiilor sale, a omului în toată complexitatea sa, ca subiect și ca obiect al managementului, prin prisma obiectivelor ce-i revin, în strânsă interdependență cu obiectivele, resursele și mijloacele
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
organizației rezidă în studierea proceselor și relațiilor de management din cadrul lor, în vederea descoperirii legităților și principiilor care le guvernează și a conceperii de noi sisteme, metode, tehnici și modalități de conducere, de natură să asigure obținerea, menținerea și creșterea competitivității. Elementele specifice științei managementului organizației sunt deci procesele și relațiile de management, care nu trebuie confundate cu relațiile și procesele economice, ce au un conținut total diferit și nici cu alte componente ale firmelor, de natură economică, tehnică sau umană
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
veto asupra proiectului de lege dacă Senatul refuza să separe "Clauza națiunii celei mai favorizate" de emigrare. Consilierii economici ai lui Nixon își dădeau seama că adoptarea Legii reformei comerciale era necesară pentru ca Statele Unite să-și sporească, pe plan comercial, competitivitatea în raport cu Europa de Est și Japonia. Mai mult decît atît, negociatorii americani aveau nevoie de o mai mare autoritate, garantată de acest proiect, la întrunirile GATT, care se apropiau. Și în sfîrșit, președintele putea foarte bine să admită că amînarea discutării proiectului
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de Comerț sublinia, pentru prima dată, impactul pe care l-ar fi avut asupra Statelor Unite respingerea reînnoirii "Clauzei națiunii celei mai favorizate" pentru România. Franklin Vargo, delegat pe lîngă secretarul adjunct de Comerț pentru Europa, a explicat că fără Clauză, competitivitatea a 90% din exporturile românești către Statele Unite ar avea de suferit. Ca urmare, România și-ar fi vîndut produsele în Japonia, Taivan, Coreea de Sud și Europa Occidentală 2235. Cu toate acestea, de vreme ce noua politică economică a României urmărea, în cel mai
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
afecta aproximativ 5% din exporturile României către Statele Unite. Din aceste produse în valoare de aproximativ 40 milioane de dolari, majoritatea aveau să fie supuse unor taxe ceva mai mari decît dacă ar fi beneficiat de Clauză, fără a-și pierde competitivitatea pe piață 2419. Cît despre motivele ce stăteau la baza hotărîrii președintelui, acesta ori era preocupat în mod sincer de drepturile omului ori voia să arunce un os Congresului, ca să-i închidă gura. Indiferent care ar fi fost motivul, efectul
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]