4,181 matches
-
a complementului sociativ rămâne implicită în planul semantic al relației de dependență în împletire cu planul semantic al termenului prin care se realizează. Datorită caracterului polifuncțional al prepoziției cu, singur planul semantic diferențiază complementul sociativ de circumstanțialul instrumental și de complementul predicativ: • complement sociativ: El a lucrat cu Mircea (cu cine a venit). • circumstanțial instrumental: El a lucrat cu sapa (cu ce a avut). • complement predicativ: El a lucrat cu paltonul (cu ce avea pe el). Locuțiunile prepoziționale se constituie în
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
sociativ rămâne implicită în planul semantic al relației de dependență în împletire cu planul semantic al termenului prin care se realizează. Datorită caracterului polifuncțional al prepoziției cu, singur planul semantic diferențiază complementul sociativ de circumstanțialul instrumental și de complementul predicativ: • complement sociativ: El a lucrat cu Mircea (cu cine a venit). • circumstanțial instrumental: El a lucrat cu sapa (cu ce a avut). • complement predicativ: El a lucrat cu paltonul (cu ce avea pe el). Locuțiunile prepoziționale se constituie în mărci distinctive
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
caracterului polifuncțional al prepoziției cu, singur planul semantic diferențiază complementul sociativ de circumstanțialul instrumental și de complementul predicativ: • complement sociativ: El a lucrat cu Mircea (cu cine a venit). • circumstanțial instrumental: El a lucrat cu sapa (cu ce a avut). • complement predicativ: El a lucrat cu paltonul (cu ce avea pe el). Locuțiunile prepoziționale se constituie în mărci distinctive, în ele înseși, pentru complementul sociativ, la nivelul propoziției, precedând pronume relative, la nivelul frazei. COMPLEMENTUL CUMULATIVTC "COMPLEMENTUL CUMULATIV" Determină: • verbe (locuțiuni
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cu Mircea (cu cine a venit). • circumstanțial instrumental: El a lucrat cu sapa (cu ce a avut). • complement predicativ: El a lucrat cu paltonul (cu ce avea pe el). Locuțiunile prepoziționale se constituie în mărci distinctive, în ele înseși, pentru complementul sociativ, la nivelul propoziției, precedând pronume relative, la nivelul frazei. COMPLEMENTUL CUMULATIVTC "COMPLEMENTUL CUMULATIV" Determină: • verbe (locuțiuni verbale): „Pe lângă oase, un organism mai are și altele care te pot părăsi.” (M. Preda, 346), „Privirile mă săgetează; pe lângă cei de la mese
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cu sapa (cu ce a avut). • complement predicativ: El a lucrat cu paltonul (cu ce avea pe el). Locuțiunile prepoziționale se constituie în mărci distinctive, în ele înseși, pentru complementul sociativ, la nivelul propoziției, precedând pronume relative, la nivelul frazei. COMPLEMENTUL CUMULATIVTC "COMPLEMENTUL CUMULATIV" Determină: • verbe (locuțiuni verbale): „Pe lângă oase, un organism mai are și altele care te pot părăsi.” (M. Preda, 346), „Privirile mă săgetează; pe lângă cei de la mese, ies acuma să se uite la mine și cei din cafenea
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cu ce a avut). • complement predicativ: El a lucrat cu paltonul (cu ce avea pe el). Locuțiunile prepoziționale se constituie în mărci distinctive, în ele înseși, pentru complementul sociativ, la nivelul propoziției, precedând pronume relative, la nivelul frazei. COMPLEMENTUL CUMULATIVTC "COMPLEMENTUL CUMULATIV" Determină: • verbe (locuțiuni verbale): „Pe lângă oase, un organism mai are și altele care te pot părăsi.” (M. Preda, 346), „Privirile mă săgetează; pe lângă cei de la mese, ies acuma să se uite la mine și cei din cafenea.” (I.L. Caragiale
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
ies acuma să se uite la mine și cei din cafenea.” (I.L. Caragiale) • sintagma predicatului analitic: „Surtucul lui, pe lângă acestea, era mai mult urzeală decât bătătură, ros pe margini...” (M. Eminescu, P.L., 32) Tipuri semanticetc "Tipuri semantice" Sub aspect semantic, complementul cumulativ exprimă: „obiectul” căruia i se adaugă, în desfășurarea acțiunii verbale: • subiectul gramatical: „Din posturile de controlori s-au suprimat două și se va înființa încă un subinspector, pe lângă ceilalți șapte...” (I.L. Caragiale) • complementul (direct, indirect, de agent): „... Mai mult
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
semanticetc "Tipuri semantice" Sub aspect semantic, complementul cumulativ exprimă: „obiectul” căruia i se adaugă, în desfășurarea acțiunii verbale: • subiectul gramatical: „Din posturile de controlori s-au suprimat două și se va înființa încă un subinspector, pe lângă ceilalți șapte...” (I.L. Caragiale) • complementul (direct, indirect, de agent): „... Mai mult poate decât familia, care pe lângă bucurii i-o fi adus și multă suferință și amăgire, aceste flori îl țineau pe bătrânul horticultor legat definitiv de viață.” (M. Preda, M. Sg., I, 63), „Avea inteligență
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
caracter de bronz, temperament de erou; pe lângă acestea natura-l înzestrase cu un talent de orator de o putere irezistibilă.” (I.L. Caragiale, II, 160), „Sau poate se temea că era auzit și de altcineva în afară de mine.” (O. Paler, Viața..., 110) • complementul sociativ: „Era, în afară de doamna bătrână cu care lua masa de obicei, împreună cu trei domni, pe care îi cunoșteam, de altfel.” (C. Petrescu, Procust, 126), • însușirea căreia i se adaugă, în caracterizarea, prin predicat analitic, a subiectului, o altă însușire, printr-
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Cocea), „Lasă că fac mișelii și umblă ca bezmeticii pe uliți (...) dară azi să iasă ei din biserică...” (P. Ispirescu) Marcarea identității specificetc "Marcarea identit\]ii specifice" Când se realizează prin locuțiuni adverbiale: plus de asta, afară de asta (aceea), identitatea complementului cumulativ este implicită în planul semantic al sintagmei: „Ș-apoi afară de aceasta omul acela era ceva de spăriet: avea niște urechi clăpăuge și niște buzoaie groase și dăbălăzate.” (I. Creangă) Când se realizează prin substantive (pronume) sau adverbe, relația de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
în afara: „Prin glasul lui E. Jebeleanu, Lidice și Hiroshima au devenit pentru noi, pe lângă ceea ce înseamnă pentru întreaga omenire, două meditații amare și grave, două imprecații străbătute de o mânie universală...” (G. Bogza, 39) Se constituie în mărci distinctive ale complementului cumulativ prepoziția compusă pe lângă și locuțiunea prepozițională (în) afară de, atunci când funcția se realizează prin adverb: Sâmbătă, în afară de dimineața el merge la ziar și după amiaza. și locuțiunile conjuncționale pe lângă că, după ce că, las’că, plus că, pentru dezvoltarea sa propozițională. Când
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
merge la ziar și după amiaza. și locuțiunile conjuncționale pe lângă că, după ce că, las’că, plus că, pentru dezvoltarea sa propozițională. Când relația de dependență se exprimă prin locuțiunile prepoziționale (în) afară de, în afara (singure sau precedând pronume relative), comune și dezvoltării complementului de excepție, identitatea complementului cumulativ este fixată de adverbele corelative: și, mai, încă, nici, care însoțesc termenul-subiect (complement, circumstanțial), aflat în relație sintactică directă cu regentul, și forma pozitivă a verbului-predicat: • complement cumulativ: În afară de Doina a mai venit o fată
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
după amiaza. și locuțiunile conjuncționale pe lângă că, după ce că, las’că, plus că, pentru dezvoltarea sa propozițională. Când relația de dependență se exprimă prin locuțiunile prepoziționale (în) afară de, în afara (singure sau precedând pronume relative), comune și dezvoltării complementului de excepție, identitatea complementului cumulativ este fixată de adverbele corelative: și, mai, încă, nici, care însoțesc termenul-subiect (complement, circumstanțial), aflat în relație sintactică directă cu regentul, și forma pozitivă a verbului-predicat: • complement cumulativ: În afară de Doina a mai venit o fată. • complement de excepție: În afară de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
sa propozițională. Când relația de dependență se exprimă prin locuțiunile prepoziționale (în) afară de, în afara (singure sau precedând pronume relative), comune și dezvoltării complementului de excepție, identitatea complementului cumulativ este fixată de adverbele corelative: și, mai, încă, nici, care însoțesc termenul-subiect (complement, circumstanțial), aflat în relație sintactică directă cu regentul, și forma pozitivă a verbului-predicat: • complement cumulativ: În afară de Doina a mai venit o fată. • complement de excepție: În afară de Doina, n-a mai venit nimeni. COMPLEMENTUL DE EXCEPȚIETC "COMPLEMENTUL DE EXCEP}IE" Determină
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
singure sau precedând pronume relative), comune și dezvoltării complementului de excepție, identitatea complementului cumulativ este fixată de adverbele corelative: și, mai, încă, nici, care însoțesc termenul-subiect (complement, circumstanțial), aflat în relație sintactică directă cu regentul, și forma pozitivă a verbului-predicat: • complement cumulativ: În afară de Doina a mai venit o fată. • complement de excepție: În afară de Doina, n-a mai venit nimeni. COMPLEMENTUL DE EXCEPȚIETC "COMPLEMENTUL DE EXCEP}IE" Determină verbe (locuțiuni verbale): „Terenul era, deci, bine pregătit pentru coloniștii romani, care nu aduceau
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de excepție, identitatea complementului cumulativ este fixată de adverbele corelative: și, mai, încă, nici, care însoțesc termenul-subiect (complement, circumstanțial), aflat în relație sintactică directă cu regentul, și forma pozitivă a verbului-predicat: • complement cumulativ: În afară de Doina a mai venit o fată. • complement de excepție: În afară de Doina, n-a mai venit nimeni. COMPLEMENTUL DE EXCEPȚIETC "COMPLEMENTUL DE EXCEP}IE" Determină verbe (locuțiuni verbale): „Terenul era, deci, bine pregătit pentru coloniștii romani, care nu aduceau, în afară de limbă, aproape nimic necunoscut indigenilor din țările dunărene
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
și, mai, încă, nici, care însoțesc termenul-subiect (complement, circumstanțial), aflat în relație sintactică directă cu regentul, și forma pozitivă a verbului-predicat: • complement cumulativ: În afară de Doina a mai venit o fată. • complement de excepție: În afară de Doina, n-a mai venit nimeni. COMPLEMENTUL DE EXCEPȚIETC "COMPLEMENTUL DE EXCEP}IE" Determină verbe (locuțiuni verbale): „Terenul era, deci, bine pregătit pentru coloniștii romani, care nu aduceau, în afară de limbă, aproape nimic necunoscut indigenilor din țările dunărene.” (V. Pârvan, 155) Tipuri semanticetc "Tipuri semantice" Sub aspect semantic
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
nici, care însoțesc termenul-subiect (complement, circumstanțial), aflat în relație sintactică directă cu regentul, și forma pozitivă a verbului-predicat: • complement cumulativ: În afară de Doina a mai venit o fată. • complement de excepție: În afară de Doina, n-a mai venit nimeni. COMPLEMENTUL DE EXCEPȚIETC "COMPLEMENTUL DE EXCEP}IE" Determină verbe (locuțiuni verbale): „Terenul era, deci, bine pregătit pentru coloniștii romani, care nu aduceau, în afară de limbă, aproape nimic necunoscut indigenilor din țările dunărene.” (V. Pârvan, 155) Tipuri semanticetc "Tipuri semantice" Sub aspect semantic, complementul de excepție
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
DE EXCEPȚIETC "COMPLEMENTUL DE EXCEP}IE" Determină verbe (locuțiuni verbale): „Terenul era, deci, bine pregătit pentru coloniștii romani, care nu aduceau, în afară de limbă, aproape nimic necunoscut indigenilor din țările dunărene.” (V. Pârvan, 155) Tipuri semanticetc "Tipuri semantice" Sub aspect semantic, complementul de excepție exprimă detașarea, izolarea unui „obiect” sau a unei coordonate circumstanțiale de restul componentelor unui ansamblu dat, în raport cu acțiunea verbului-predicat. În funcție de natura acestei detașări din ansamblu, complementul de excepție prezintă două variante: • pozitiv 39: „obiectul” se implică în desfășurarea
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
țările dunărene.” (V. Pârvan, 155) Tipuri semanticetc "Tipuri semantice" Sub aspect semantic, complementul de excepție exprimă detașarea, izolarea unui „obiect” sau a unei coordonate circumstanțiale de restul componentelor unui ansamblu dat, în raport cu acțiunea verbului-predicat. În funcție de natura acestei detașări din ansamblu, complementul de excepție prezintă două variante: • pozitiv 39: „obiectul” se implică în desfășurarea unei acțiuni, de la care celelalte componente se sustrag: „Nu se mai aude nici un zgomot în afară de cel al râului.” (O.Paler, Caminante, 195) • negativ: „obiectul” se sustrage de la desfășurarea
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
desfășurarea acțiunii verbale în care celelalte componente se implică: „Fapta se consideră săvârșită în public atunci când a fost comisă... într-o adunare sau reuniune de mai multe persoane, cu excepția reuniunilor care pot fi considerate că au caracter de familie.” (C.P.) Complementul de excepție exprimă sintactic exceptarea de la sfera semantică a: • subiectului: „Afară de ușa pe care intrase, nu mai era o alta.” (M. Eminescu, P.L., 229) • complementului (direct, indirect, de agent): „Și afară de mine nu-i cunoșteam alt oaspe.” (M. Caragiale, 105
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
mai multe persoane, cu excepția reuniunilor care pot fi considerate că au caracter de familie.” (C.P.) Complementul de excepție exprimă sintactic exceptarea de la sfera semantică a: • subiectului: „Afară de ușa pe care intrase, nu mai era o alta.” (M. Eminescu, P.L., 229) • complementului (direct, indirect, de agent): „Și afară de mine nu-i cunoșteam alt oaspe.” (M. Caragiale, 105), „Nimănui nu i-a fost menit așa ceva, în afară de Ali Kedri.” (B. Fox, 249), În afară de Ioana, cartea n-a mai fost citită de nimeni.” • complementului sociativ
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
229) • complementului (direct, indirect, de agent): „Și afară de mine nu-i cunoșteam alt oaspe.” (M. Caragiale, 105), „Nimănui nu i-a fost menit așa ceva, în afară de Ali Kedri.” (B. Fox, 249), În afară de Ioana, cartea n-a mai fost citită de nimeni.” • complementului sociativ: N-a putut să intre în vorbă cu nimeni altcineva decât cu bătrânul. • circumstanțialului (temporal și spațial, mai ales): „Pot citi în pietre ce se va întâmpla diferitelor persoane din apropierea mea, dar în afară de cazuri de forță majoră, n-am
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Paler, Galilei, 87) d. multiplu: „Eteriștii nu făcură altă vitejie decât să prindă pe Tudor și să-l omoare la miezul nopții...” (Galaction, I, 114) Marcarea identității specificetc "Marcarea identit\]ii specifice" Relația de dependență din care rezultă funcția de complement de excepție se exprimă, în general, prin elemente relaționale. Se juxtapune direct termenului regent complementul de excepție dezvoltat, realizat pe baza formei de gerunziu a verbului a excepta: Exceptând ziua de marți, el stătea toată săptămâna în bibliotecă. Când are
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
și să-l omoare la miezul nopții...” (Galaction, I, 114) Marcarea identității specificetc "Marcarea identit\]ii specifice" Relația de dependență din care rezultă funcția de complement de excepție se exprimă, în general, prin elemente relaționale. Se juxtapune direct termenului regent complementul de excepție dezvoltat, realizat pe baza formei de gerunziu a verbului a excepta: Exceptând ziua de marți, el stătea toată săptămâna în bibliotecă. Când are structură simplă, complementul de excepție este marcat de: • locuțiuni prepoziționale; acestea impun substantivului (pronumelui) prin
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]