8,853 matches
-
lua forma unei recompense concrete ca o prăjitură sau o excursie. În acest fel recompensele întăresc modelarea comportamentului văzut la persoanele semnificative. Astfel, procesul de recompensare, dar și cel de pedepsire, întărește cele învățate prin expunere selectivă și modelare. Atât comportarea cât și manifestarea atitudinilor pot fi recompensate ori pedepsite de agenții socializării. Grupurile de similaritate, spre exemplu, au moduri variate ca să recompenseze conformarea și să pedepsească nonconformarea. O invitație la o petrecere a grupului poate fi o recompensă care aprobă
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
este o unitate socială constând dintr-un număr de indivizi, care se găsesc unii cu alții în relații de rol și de status, stabilite după o perioadă de timp, și care posedă un set de valori sau norme ce reglementează comportarea reciprocă, cel puțin în problemele care privesc grupul. Din definiție decantăm următoarele note de conținut: * grupul este o formație (colecție) de mai multe persoane; * care se află în relații "față în față", relații de interacțiune manifestate pe fondul unei activități
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
considerate deviante sunt dezaprobate de un segment numeros de oameni. Pentru a face acest lucru aceștia se raportează la regulile și normele, tradițiile și obiceiurile ce guvernează viața socială. De aici deducem că prin noțiunea de devianță ne referim la comportarea care nu este conformă cu așteptările și normele care există într-o societate. Ne propunem să examinăm cum și de ce unele comportamente devin dezaprobate social, adică cum și de ce ele sunt definite ca deviante. În acest scop vom analiza de ce
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
țările care se află în perioada de tranziție spre democrație unde, cel puțin în țara noastră, costurile crimelor gulerelor albe se ridică la sume astronomice. 7.4. Controlul social Realizarea socializării și integrării sociale având ca finalitate formarea și menținerea comportării membrilor societății sau grupurilor sociale în cadrul modelelor de norme, prescripții și conduite acceptate nu poate fi concepută în absența controlului social, a mijloacelor variate de realizare a acestuia. De aceea, în orice societate există un sistem de mijloace de influențare
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
grup, fiecare colectivitate socială dezvoltă o serie de măsuri, sugestii, modalități de constrângere, interdicții și constrângeri, sisteme de persuasiune și presiune, sancțiuni până la constrângerea fizică inclusiv, sisteme și modalități de exprimare a recunoștinței, acordări de distincții și premii, datorită cărora comportarea indivizilor și a subgrupurilor sunt conduse spre concordanță cu modelele acceptate de acționare, de respectare a criteriilor de valori, într-un cuvânt, cu ajutorul cărora se formează conformismul membrilor. Acest sistem îl vom denumi sistemul controlului social. Noțiunea de control social
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
de a realiza lucrurile "drept" și experimentează vinovăția când ei violează normele sociale. În acest fel, controlul social devine autocontrol și datorită acestui lucru în multe circumstanțe oamenii se conformează așteptărilor sociale deoarece ei le percep ca constrângeri legitime asupra comportării lor și nu deoarece sunt constrânși fizic. Oamenii socializați eficient au dificultăți de a percepe, înțelege sau accepta moduri alternative de comportare față de cum au fost învățați. Însă socializarea nu poate niciodată elimina cu totul devianța. De aceea, controlul direct
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
acestui lucru în multe circumstanțe oamenii se conformează așteptărilor sociale deoarece ei le percep ca constrângeri legitime asupra comportării lor și nu deoarece sunt constrânși fizic. Oamenii socializați eficient au dificultăți de a percepe, înțelege sau accepta moduri alternative de comportare față de cum au fost învățați. Însă socializarea nu poate niciodată elimina cu totul devianța. De aceea, controlul direct sau sancțiunile sunt de asemenea necesare să asigure conformarea față de reguli. În acest sens se folosesc recompensele pentru comportamentul corect și pedepsirea
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
recompensele pentru comportamentul corect și pedepsirea comportamentului neconform regulilor acceptate. Acestea intră în patru categorii: pozitiv-informale, negativ-informale, pozitiv-formale și negativ-formale. Sancțiunile informale iau forma gesturilor, încruntării sprâncenelor, zâmbetelor ironice, evitării persoanei și, ocazional, violența. Ele sunt frecvent reacții spontane față de comportarea cuiva și sunt aplicate pentru violarea tradițiilor și uneori a obiceiurilor. Sancțiunile formale sunt reacțiile instituționale formalizate ale poliției, tribunalelor și altor instituții de stat față de anumite comportări deviante, delincvente sau criminale ale oamenilor. Între aceste sancțiuni amin-tim în primul
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
ironice, evitării persoanei și, ocazional, violența. Ele sunt frecvent reacții spontane față de comportarea cuiva și sunt aplicate pentru violarea tradițiilor și uneori a obiceiurilor. Sancțiunile formale sunt reacțiile instituționale formalizate ale poliției, tribunalelor și altor instituții de stat față de anumite comportări deviante, delincvente sau criminale ale oamenilor. Între aceste sancțiuni amin-tim în primul rând pe cele juridice, după cum ne referim și la sancțiunile înscrise în Carta universitară a unei instituții de învățământ superior sau la cele pe care le prevede în
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
organizare socială. Așteptările sunt interiorizate de membrii societății și asigură funcționarea lină, normală a societății. De obicei, oamenii acționează așa cum alții se așteaptă să acționeze, iar conceptele morale de "drept", "natural" și "bun" devin asociate cu aceste moduri obișnuite de comportare. Nu totdeauna regulile funcționează eficient. Ele pot deveni învechite sau irelevante din cauza schimbărilor sociale rapide. Oamenii încearcă să se adapteze la noile condiții urmând modurile "onorabile", verificate în timp, dar în loc de satisfacții ei experimentează sentimentul frustrării și al nefericirii. Ordinea
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
puțină putere să modifice pattern-urile comportamentului lor deviant. Mulți dintre acești indivizi au interiorizat normele sociale într-o perioadă timpurie a vieții lor dar par, din motive care nu sunt pe deplin înțelese, că nu au nici un control asupra comportării lor. Cu alcoolicii, dependenții de jocuri de noroc și alții de acest fel, evident avem de-a face cu un eșec al socializării. Deși mulți astfel de oameni au învățat normele și au ajuns să le accepte ca temeiuri pentru
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
un tip de creșă simplu și economic”. Intensificarea muncii educative în rândul populației și crearea unei largi opinii de masă, în scopul întăririi familiei și al respectării normelor eticii socialiste. • Organele de partid și de stat să aibă în atenție comportarea morală a cetățenilor și îndeosebi a cadrelor cu munci de răspundere. • În termen de două săptămâni să fie prezentat Comitetului Executiv un proiect de lege care să limiteze întreruperile de sarcină doar la cazuri excepționale. Tot în termen de două
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
moșie și bani, generozitate de care s-a căit apoi. Un episod semnificativ între cei doi este incidentul cu acel „terfelog”392, o carte ce cuprindea o antologie de istorioare celebre, în care bărbați renumiți au avut de suferit de pe urma comportării nechibzuite a femeilor. Astfel de antologii circulau în epocă și erau chiar încurajate de Biserică, deoarece pledau pentru celibat și alegerea vieții monahale.393 Din vanitate și gelozie, femeia nu suportă toată această defăimare, se vede oarecum deconspirată, pentru că și
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
prețuiește!/ și angliceasca îmi lipsește/ și harul spre a-l scri cum este;/ Iar duhu-mi pentru trebi de-aceste/ Așijderea prea bont se-arată./ Ah, nu, frumusețea ei curată/ N-am har s-o cânt precum aș vrea.”658 Simplitatea comportării personajului feminin se evidențiază pregnant, lipsa oricărui artificiu devine o nouă etichetă a frumuseții: „Era firească, blândă, bună.” 659 Discursul femeii trebuia să fie pe măsura calităților dezvăluite până acum: „vorba mângâioasă”, „dreapta judecată”, „măiastră-n elocință”660. Frumusețea nu
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
țineam seama de comportamentul altora (cum vor reacționa aceștia, cum vor interpreta ei comportamentul nostru pentru a putea avea o imagine probabilă asupra efectelor și reacțiilor generate la alții etc.). Pe noi, În acest curs, ne interesează direct modul de comportare al funcționarilor publici și al publicului, cu alte cuvinte, ne vom concentra asupra comportamentelor organizaționale. Nu orice comportament al oamenilor În organizație (instituție) este un comportament organizațional. De exemplu, felul În care cineva se Îmbracă ține de preferințele, educația, veniturile
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
unei organizații În calitatea lor de membri ai organizației, În raport cu poziția (statutul) și rolurile lor În organizație și În conformitate cu cerințele organizației. În cadrul serviciilor publice, o serie de comportamente civice (care țin doar de buna educație) devin comportamente organizaționale, cerințe de comportare normativ instituite de instituțiile publice. Astfel, răbdarea În a asculta pe altul, raportarea politicoasă față de alții, exprimarea adevărului și numai a adevărului, interesul În rezolvarea problemelor altora, câștigarea Încrederii altora, refuzul de a obține profituri nemeritate etc., toate acestea devin
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
de răspunsuri) de acțiune care determină (ca factori latenți) tipurile de comportamente. Conceptul de atitudine a fost folosit pentru prima oară În 1918, ca o problemă centrală sociologică, de către W.I. Thomas și F. Znoviecki, În studiile lor referitoare la comportarea țăranilor polonezi În America. Unii socotesc atitudinile ca reprezentând „o organizare mobilă de procese, emoționale, perceptuale și cognitive privind un aspect al lumii individuale”.<footnote Krech D., Crutehfield R., Theory and problems of social psychology, New York, 1948, p. 152. footnote
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
Între comportamentele organizaționale (ca cerințe normativ impuse individului de către organizația manageră) și comportamentele față de organizație (ca mod real, personal de raportare a omului față de organizație). Comportamentul față de organizație reprezintă un ansamblu structurat (prin atitudini) de valori, norme, principii, reguli de comportare negociat și renegociabil Între organizație (management) și membrii săi, exprimând un set minim obligatoriu de constrângeri și un spațiu larg de libertate și inițiativă pe baza unor drepturi legitime, reciproc acceptate. Această abordare are la bază teza elaborată de A
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
adapteze managementul zilelor noastre. Un loc deosebit este atribuit, de către specialiști și practicanți, presiunilor exercitate de modelul, experiența și rezultatele japoneze asupra contextelor piețelor mondiale și, prin intermediul acestora, asupra managementului. Modelul japonez este, bineînțeles, specific culturii japoneze și modului de comportare propriu japonezilor. El nu poate fi „copiat”, „transferat”, „aplicat” (niciun model sociocultural național nu se pretează la aceste Încercări, tocmai datorită faptului că el este rezultatul unei istorii proprii, exprimând tradiția și structurile de gândire și simțire ale unei comunități
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
crescut sau un impas”.<footnote Ibidem, p. 128. footnote> Problemele de bază ale managementului se vor găsi În zona relațiilor interumane (la nivelul Întreprinderii, Între Întreprindere și cumpărători, Între Întreprindere și societate etc.). A cunoaște omul și modul lui de comportare devine o cerință esențială ce Înlocuiește (cel puțin În esență) cerința de a cunoaște mașina și modul său de funcționare. Psihologia, sociologia, medicina, În general ansamblul științelor despre om și societate capătă tot mai mult un rol major În raport cu științele
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
alături de cele externe), (puternic intercorelate): funcțiile de producție (În sens generic), funcțiile de satisfacție umană și funcțiile de integrare-socializare (control social). Amintindu-ne de cele discutate până acum putem arăta că funcția de satisfacție umană implică diverse modele socioculturale de comportare a instituției față de personal, În raport cu modelele privind atitudinea față de muncă. Referindu-se la experiența istorică, Mike Burke oferă o tipologie interesantă a „mentalităților” referitoare la muncă.<footnote Burke Mike, A chacun son style d’entreprise, Paris, Inter Éditions. footnote> 1
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
accentuează, impunând, tot mai mult, trecerea spre politici și practici „intervenționiste”. „Piețele” rămân libere (relațiile economice dintre producători și clienți se desfășoară, În continuare, pe baza deciziilor actorilor), dar puterea publică intervine, fie prin stabilirea de criterii și norme de comportare pe piață (criterii de calitate, restricții privind tehnologiile, materiile prime, mediul etc.), fie stimulând actorii prin sisteme noi de parteneriat. Necesitatea intervenției statului În activitatea actorilor din sfera economiei nu este o teză cu totul nouă. După cum se știe, mercantilismul
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
general, de un singur model al relațiilor actorilor sociali (personalul, dar și alți stakeholders)*, cu organizațiile. Nu există un singur model posibil sau optim. Modelul (nu În sensul uzual al termenului = aspect demn de a fi urmat, mod ideal de comportare necesar a fi luat drept scop, criterii de organizare) are ca denotant (element explicativ) o structură, relativ stabilă, de valori, norme și principii care dau consistență, repetabilitate și reproducere unor tipuri de comportamente socioculturale. Modelul este o creație umană (realizată
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
ca ei să aibă domicilii separate 40. Dacă soțul pleacă din locuința comună, indiferent dacă a fost izgonit sau a părăsit-o din propria inițiativă, dar în urma unor conflicte familiale, nu-și pierde dreptul de a reveni în domiciliul conjugal. Comportarea necorespunzătoare în relațiile de familie constând în izgonirea din domiciliul comun, în refuzul de a-l reprimi pe unul dintre soți, de către celălalt soț este sancționată, după caz, penal, contravențional sau civil. Codul penal prevede în art. 305 lit. a
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
care aceasta există, credem că poate constitui o probă suficientă pentru desfacerea căsătoriei. Chiar dacă se invocă acest motiv, datorită dificultăților de probațiune, se încearcă a demonstra și existența altor motive. De cele mai multe ori se reușește a dovedi că pârâtul, prin comportarea sa, a generat bănuieli legitime de adulter, bănuieli care au afectat grav relațiile dintre soți90,; * Nepotriviri de ordin fiziologic, care au implicații directe asupra psihicului fiecăruia dintre soți și, în mod inevitabil, generează o anumită tensiune improprie căsniciei. Astfel, cât
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]