8,042 matches
-
să pară uscat, rece și impersonal. El nu va putea să nu observe cât de largă este audiența unui discurs filosofic cu un marcat apel la trăiri existențiale în raport cu cea a unui discurs teoretic detașat, centrat pe analiză și clarificări conceptuale, uneori chiar printre intelectuali cu preocupări profesionale de natură științifică și tehnică 21. Și nu trebuie să fii deosebit de familiarizat cu preferințele publicului care citește cărți de filosofie, de teorie a culturii, a literaturii și artei sau de științe ale
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
urmă de talent, pe când talentații îți dau senzația că nu sunt capabili să stea pe picioarele proprii. Meditând la toate aceste lucruri, Chandler constată că până și denumirea genului căruia i s-a consacrat suferă de inconsecvență, precaritate și debilitate conceptuală: Romanul (sau povestirea) detectivistic(ă) sugerează că ar fi vorba mai ales de factori fizici și senzoriali, că descoperirea, organizarea, elucidarea sunt valori ce funcționează în sine. Acest fel de povestire își derivă interesul dintr-un proces, dintr-o tehnică
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
enigme. Cât despre novel of suspense sau inverted detection tale și alte variante ale aceleiași formule lipsite de originalitate (psycho-thriller, novel of murder, chase), nu fac decât să-i întărească mentalitatea de exilat într-o lume de o înspăimântătoare sărăcie conceptuală. Mare parte a corespondenței lui Chandler e dedicată analizei amănunțite a identității literaturii polițiste. Revolta țâfnoasă împotriva celor care văd în el un scriitor ce evoluează mult sub posibilitățile sale nu e deloc fondată. Excepțiile de la regulă nu motivează ridicarea
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
că aceste tactici măresc, în general, rezistența clientului și diminuează probabilitatea schimbării (Miller, Benefield și Tonigan, 1993; Miller și Rollnick, 1991). 4. Stilul consilierii este, în general, unul liniștit și provoacă admirația. Convingerea directă, confruntarea agresivă și argumentarea sunt opuse conceptual interviului motivațional și sunt interzise în mod explicit în această abordare. Pentru un consilier obișnuit cu confruntarea și oferirea de sfaturi, interviul motivațional poate apărea ca un proces lipsit de speranță, lent și pasiv. Dovada stă în rezultat. Strategiile mai
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
Readings on Family Lives and the Law, New Press, New York, pp. 188-199. Guille, L., 2004, „Men Who Batter and Their Children: An Integrated Review”, Aggression And Violent Behavior, nr. 9, pp. 129-163. Hanks, S.E., 1992, „Translating Theory into Practice: A Conceptual Framework for Clinical Assessment, Differential Diagnosis, and Multi-Modal Treatment of Maritally Violent Individuals, Couples, and Families”, în Viano, E.C. (eds.), Intimate Violence: Interdisciplinary Perspectives, Hemisphere, Washington, pp. 157-176. Hassouneh-Phillips, S.D., 2001, „Marriage Is Half of Faith and the Rest Is
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
Allyn & Bacon, Boston. West, M.O.; Prinz, R.J., 1987, „Parental Alcoholism and Childhood Psychopathology”, Psychological Bulletin, nr. 102, pp. 204-218. Zamfir, E.; Zamfir, C., 2000, Situația femeii în România, Editura Expert, București. VIOLENȚA DOMESTICĂ Definirea violenței domestice necesită anumite delimitări conceptuale care să permită clarificarea termenilor folosiți și explicarea fenomenului prin elementele sale constituente. Conceptele familie, violență, violență domestică nu au un sens propriu, semnificația lor fiind dată de demersul explicativ obținut sau intenționat în cadrul fiecărei problematizări. Astfel, din punct de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
toate cele 5 procente - statistici ale FBI, 1998), iar procesul de instalare a violenței în relație are o dinamică cu totul diferită. Natura violenței este cealaltă dimensiune esențială de care trebuie ținut cont în definirea violenței intrafamiliale. Există o diferență conceptuală între violență și abuz. Oponenții criminalizării violenței intrafamiliale tind să folosească termenul de abuz al soției/soțului pentru a minimaliza și restrânge incidentul violent la nivelul relațiilor familiale. Aici apare o contradicție conceptuală în definirea violenței intrafamiliale în contextul juridic
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
în definirea violenței intrafamiliale. Există o diferență conceptuală între violență și abuz. Oponenții criminalizării violenței intrafamiliale tind să folosească termenul de abuz al soției/soțului pentru a minimaliza și restrânge incidentul violent la nivelul relațiilor familiale. Aici apare o contradicție conceptuală în definirea violenței intrafamiliale în contextul juridic actual, deoarece, prin lege, libertățile femeii sunt restrânse, prin căsătorie, în favoarea bărbatului său (Codul Penal, 1975, p. 208). Aceasta ar însemna că definiția își păstrează valabilitatea doar în cazul relațiilor de concubinaj, nelegitimitate
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
mass-media exilează proba ca atare în câmpul senzaționalului, retrăgându-i caracteristicile faptului comun. O altă perspectivă de definire a violenței domestice, deosebit de importantă pentru înțelegerea dinamicii fenomenului și proiectarea unor politici și programe eficiente, este perspectiva victimelor violenței domestice. Diferențele conceptuale ce apar în definițiile date de victime manifestărilor violente la care sunt supuse în interiorul familiei sunt semnificative pentru atitudinea victimei și a societății în general față de faptul violent. Într-un studiu calitativ realizat în perioada noiembrie 1999-februarie 2000 în România
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
energii sui generis. Pasche (1967/1969) protestează vehement împotriva ipotezei unei energii psihice neinstinctuale, desexualizate și „dezagresivizate”, pe care, spune el, Freud nu a luat-o niciodată în calcul. Admințând acest fapt ar însemna „să smulgem noțiunea din solul său conceptual”, să inventăm o „energie psihică fără calități” și să ajungem la un „eu purificat, curățat de toate instinctele fundamentale și de derivații lor sexuali și agresivi”. În fine, în această teorie s-ar mai strecura și o judecată de valoare
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
cum ar fi cu ai lor” Adam Smith<footnote Adam Smith, An Inquiry into the Nature and Causes of the Wealth of Nations, 1776, republicată în 1976, University of Chicago Press, p. 264. footnote> Capitolul 1 Guvernanța 1.1. Clarificări conceptuale și evoluția conceptului Credem că se impune să răspundem la câteva întrebări privind guvernanța corporativă, respectiv: ce este și ce aduce nou acest concept? Termenul de „guvernanță” în românește este sinonim cu termenul de „administrare/procese de administrare”. De asemenea
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
footnote Guvernanța corporativă și managementul riscurilor, ediția a doua, Institutul Auditorilor Interni din Marea Britanie și Irlanda de Nord, 2002, pag. 110. footnote> este adresat consiliilor de directori, managementului general și managementului de linie, proprietarilor, furnizorilor precum și auditorilor. Acest cadru are o abordare conceptuală mult mai largă decât cunoscutul cadru COSO și preferă termenul „control” în locul controlului intern. Cadrul de control CoCo<footnote K. H. Spencer Pickett, op. cit., p. 93, adaptare și completare. footnote> este un mecanism puternic, care permite unei organizații să se
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
management și control intern, ca suport pentru creșterea calității și eficienței actului managerial și a avut în vedere elaborarea următoarelor documente: îndrumarul metodologic pentru dezvoltarea controlului intern în entitățile publice<footnote www.mfinante.ro Guvernanța corporativă footnote>, care aduce clarificări conceptuale și prezintă o metodologie privind activitatea de implementare a sistemului de management și control intern. Rolul îndrumarului este acela de a prezenta sistemul de management și control intern, instrumentarul de lucru și o metodologie practică de imple mentare a acestora
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
evaluarea (fără a afecta În mod substanțial rezultatele) și să ne concentrăm pe alte două dimensiuni: durata mandatului și felul poziției („tehnică” sau „politică”) deținute În guvern. Problema principală În orice investigație empirică de acest fel este identificarea tehnocraților. Definițiile conceptuale oferite de dicționarele sau tratatele de specialitate Își au rolul lor, dar ele nu sunt de mare ajutor În a oferi și un ghidaj operațional. Fiecare cercetător operaționalizează În felul său conceptul de tehnocrat și Își construiește propria strategie pentru
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
În subsidiar, am dorit să testăm un set de subipoteze enunțate de Friedrich Hayek. În Drumul către servitute, Într-un capitol intitulat „De ce ajung În frunte cei mai răi”, Hayek a Întreprins o incursiune În problema dihotomică a unor cupluri conceptuale: sistem - om, regim democratic - regim totalitar, morală tradițională (a democrațiilor liberale) - morală totalitară. Plecând de la presupoziția neutră că „nu există, În fond, niciun motiv pentru ca vreun sistem să potențeze În mod necesar acele atitudini care să slujească țelul pentru care
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
atât În trecut, cât și În prezent, avem nevoie de precizarea unei diferențe analitice Între instabilitatea guvernamentală și instabilitatea personalului guvernamental. Autori precum Mattei Dogan și Arendt Lijphart au arătat că cele două concepte sunt departe de a avea sfere conceptuale identice. Simpla analiză a duratei de viață a unui cabinet nu ne spune nimic despre funcționarea sa internă, pentru că ne putem afla, fără să avem elementele necesare analizei, În situația În care instabilitatea sistemică este balansată de existența unei continuități
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
la care pot fi considerate datele și se referă la modul în care sunt stocate datele pe suporturi - disc magnetic, bandă magnetică, disc optic etc. La acest nivel, structura datelor este foarte detaliată și se concretizează în schema internă. Nivelul conceptual sau logic este nivelul imediat superior celui fizic, corespunde administratorului bazei de date, care proiectează structura bazei de date. Asigură o viziune globală. La acest nivel, structura bazei de date se concretizează în schema conceptuală. Nivelul extern este ultimul nivel
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
concretizează în schema internă. Nivelul conceptual sau logic este nivelul imediat superior celui fizic, corespunde administratorului bazei de date, care proiectează structura bazei de date. Asigură o viziune globală. La acest nivel, structura bazei de date se concretizează în schema conceptuală. Nivelul extern este ultimul nivel de abstractizare la care poate fi descrisă o bază de date. Recurgerea la acest nivel de abstractizare se face pentru simplificarea interacțiunii utilizator-bază de date. Acest nivel corespunde utilizatorilor care pot avea viziuni diferite asupra
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
fără a afecta structura celorlalte niveluri, este întâlnită sub numele de autonomia datelor stocate în baza de date, prezentă sub două forme: autonomia fizică, adică posibilitatea modificării structurii bazei de date la nivel intern, fără a fi necesară schimbarea structurii conceptuale și refacerea programelor de prelucrare a datelor. Asemenea modificări sunt necesare pentru ameliorarea performanțelor de lucru (viteză de acces, mărimea fișierelor etc.). Autonomia fizică este cea care asigură și portabilitatea bazei de date de pe un sistem de calcul pe altul
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
de prelucrare a datelor. Asemenea modificări sunt necesare pentru ameliorarea performanțelor de lucru (viteză de acces, mărimea fișierelor etc.). Autonomia fizică este cea care asigură și portabilitatea bazei de date de pe un sistem de calcul pe altul, fără modificarea schemei conceptuale și a programelor; autonomia logică se referă la faptul că modificarea schemei conceptuale a bazei de date nu necesită și refacerea programelor de prelucrare, autonomie mai greu de realizat datorită dependenței programelor de structura logică a datelor. Practic, baza de
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
viteză de acces, mărimea fișierelor etc.). Autonomia fizică este cea care asigură și portabilitatea bazei de date de pe un sistem de calcul pe altul, fără modificarea schemei conceptuale și a programelor; autonomia logică se referă la faptul că modificarea schemei conceptuale a bazei de date nu necesită și refacerea programelor de prelucrare, autonomie mai greu de realizat datorită dependenței programelor de structura logică a datelor. Practic, baza de date elimină sau reduce dezavantajele organizării în fișiere: un grad redus de redundanță
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
un program de aplicații sau interactiv prin intermediul ecranului; limbajul de definire/descriere a datelor (LDD), care permite traducerea (prin compilare sau interpretare, după caz) și descrierea naturii datelor și a legăturilor lor logice fie la nivelul global (sub forma schemei conceptuale), fie la nivelul specific fiecărei aplicații (sub forma schemei externe sau sub-schemei); limbajul de manipulare a datelor (LMD), care permite gestionarea și actualizarea datelor dintr-o bază de date; utilitare de întreținere a bazei de date, care permit gestionarea de către
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
handicapuri sau o slabă adaptare la echipamentele folosite sau mijloacele puse la dispoziție. Fiabilitatea sau siguranța serviciului îmbracă forme aparte și foarte diverse, de la livrarea serviciului complet, până la respectarea duratelor de așteptare garantate, corectitudinea și precizia tuturor operațiunilor. Un model conceptual prezentat în revista Tribuna Calității din 1999 a colectivului de autori, condus de inginerul V. Antonescu, este prezentat în figura. Rezultat al revoluției tehnico-științifice contemporane, informatica reprezintă semnificații aparte pentru întreaga lume. Abordarea lumii prin trei elemente definitorii: materie, energie
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
respectiv inovare (crearea de cunoștințe noi), învățare (asimilarea de cunoștințe noi) și interactivitate partenerială, referitoare la cunoaștere. Scopul prezentului studiu, reflectat și în structura sa, constă în: a prezenta sintetic principalele caracteristici ale organizațiilor bazate pe cunoaștere, atât pe coordonate conceptuale, cât și în contextul internațional actual; a pune în evidență relevanța, pentru România, a conceptului de organizație bazată pe cunoaștere și căi concrete pentru operaționalizarea lui. Conceptul de organizație bazată pe cunoaștere își are originile în anii 1984-1988 și a
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
o accepțiune extinsă față de cea din informatică. Pentru organizații, baza de cunoștințe se referă integrator atât la dimensiunea personalizată a cunoașterii, prezentă la purtători umani (indivizi și grupuri), cât și la dimensiunea ei artificială, prezentă în sistemele informatice inteligente. Structura conceptuală a bazei de cunoștințe a organizației este redată schematic în figura următoare. Astfel concepută, baza de cunoștințe prezintă atributele unei memorii organizaționale extinse, menită să susțină cognitiv proiecte autonome specifice și să beneficieze cumulativ de rezultatele lor. Mizele strategice enunțate
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]