7,702 matches
-
procesul competițional include reducerea prețurilor (în cazul în care corporația este mai eficientă decât firmele locale), diferențierea produselor, publicitate, introducerea de produse noi datorită activității de cercetare și dezvoltare. Este posibil ca, pe lângă bunăstarea consumatorilor, apariția unei CTN în peisajul concurențial de pe o piață națională să determine îmbunătățirea performanțelor firmelor locale. În industria kenyană de săpun, apariția firmelor străine a dus la dispariția vânzării, la oraș, a săpunului de casă, firmele locale fiind obligate să achiziționeze linii de producție și ambalare
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
nu a descoperit pan] acum acele condiții în care un grup de persoane egoiste, lipsite de orice constrângeri, ar putea s] se bucure de binele colectiv. Cu sigurant], nici condiția cea mai promit]toare - posibilă existent] a unei piețe perfect concurențiale, dup] cum o definesc economiștii neoclasici - nu ar fi capabil] s] asigure realizarea binelui colectiv nici m]car în economie. Puțin plauzibile sunt și premisele egoismului etic, deoarece acestea presupun renunțarea fie la moral] (că justițiar în conflictele de interese
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pret acceptabil de pl]țiț în schimbul creșterii oportunit]ților de angajare? Astfel de principii care ne orienteaz] atitudinea fâț] de natur] se constituie într-o etic] a mediului în sensul cel mai general. Exist] o varietate de etici ale mediului, concurențiale sau care coincid parțial. Oamenii care au o viziune moral] asupra problemelor mediului sunt adepții unei etici cu privire la acestă constând din cel puțin unul, dar, în general, mai multe principii. S] lu]m drept exemplu ecologiștii care consider] c] dispariția
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ajută să menținem o distanță critică față de acțiunea practică concretă, punctând soluții alternative și inovații, ferind educația adulților de pericolul instrumentalizării, practicienii tind să-și piardă interesul în dezvoltările teoretice actuale în educația adulților, în condițiile instalării mecanismelor de piață concurențială, odată cu reducerea fondurilor pentru educația adulților. Ei se bazează mai ales pe intuiție, pe experiența practică concretă, aceasta și datorită faptului că majoritatea lor nu au o pregătire teoretică specifică în educația adulților și vin, cel mai adesea, din alte
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
oamenilor asigurându-li-se un loc de muncă pentru toată activitatea pe piața muncii. Perioada postdecembristă (1989-2000). Începutul anilor ’90 s-a caracterizat printr-o serie de schimbări majore cauzate de trecerea de la o economie centralizată la una de piață, concurențială. Această situație a generat un dezechilibru la nivelul pieței muncii: creșterea șomajului, dispariția unor meserii și apariția altora, modificarea competențelor fundamentale, necesitatea calificării superioare pentru accesul pe piața muncii și evitarea excluderii sociale. În aceste condiții, educația a devenit o
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
legislative, ceea ce a determinat fie confuzii generate de discordanțele dintre ele, de anularea unora, fără ca cele care le-au succedat să acopere toate stipulările abrogate, fie suprareglementări care descurajau inițiativele și încetineau procesul descentralizării sau funcționarea firească a unei piețe concurențiale; - analizele privind nivelul de implementare și evaluările de impact au arătat că există încă o distanță semnificativă între prevederile legislative și punerea în practică a acestora, deoarece fie prevederile nu au fost însoțite și de mecanismede implementare funcționale (în cele mai multe
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și receptivitate la nou și dorința fiecărui adult de a-și îmbunătăți condiția și de a se dezvolta personal. 2.4. Finanțarea educației adulților în Româniatc "2.4. Finanțarea educației adulților în România" Discursurile de natură economico-financiară și mecanismele pieței concurențiale cunosc o pondere tot mai mare în dezvoltarea domeniului educației adulților. Pe de o parte, scăderea resurselor publice pentru educație, pe de altă parte, efectele societății de consum sau extinderea influențelor pragmatismului economic în toate domeniile vieții sociale justifică această
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Rețeaua - importanța sa în activitatea profesională a individului" Informația reprezintă sursa comunicării, iar comunicarea, la rândul ei, constituie factorul calitativ și cantitativ pentru formarea diferitelor rețele. Importanța informației derivă din avantajele pe care aceasta le aduce, într-o societate profund concurențială. Informația devine o marfă în primul rând datorită codificării ei. Restricționarea accesului la informație determină necesitatea unei plăți în schimbul decodificării. Această serie de activități se produce în spirală: pe măsură ce o informație devine valoroasă, apare nevoia protejării ei, deci a codificării
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
unei organizații de educație a adulților pe o piață competitivă. Educația adulților este împărțită, practic, între două lumi: una a organizațiilor publice guvernamentale sau nonguvernamentale, care funcționează pe bază de finanțări și a căror destinatari sunt beneficiarii, respectiv o piață concurențială a firmelor de educație a adulților ai căror destinatari sunt clienții, persoane fizice sau juridice. Inevitabil, cele două lumi se raportează la două standarde diferite și la două moduri specifice de a organiza activitatea de educație a adulților. Diferența nu
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
ajută să menținem o distanță critică față de acțiunea practică concretă, punctând soluții alternative și inovații, ferind educația adulților de pericolul instrumentalizării, practicienii tind să-și piardă interesul în dezvoltările teoretice actuale în educația adulților, în condițiile instalării mecanismelor de piață concurențială, odată cu reducerea fondurilor pentru educația adulților. Ei se bazează mai ales pe intuiție, pe experiența practică concretă, aceasta și datorită faptului că majoritatea lor nu au o pregătire teoretică specifică în educația adulților și vin, cel mai adesea, din alte
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
oamenilor asigurându-li-se un loc de muncă pentru toată activitatea pe piața muncii. Perioada postdecembristă (1989-2000). Începutul anilor ’90 s-a caracterizat printr-o serie de schimbări majore cauzate de trecerea de la o economie centralizată la una de piață, concurențială. Această situație a generat un dezechilibru la nivelul pieței muncii: creșterea șomajului, dispariția unor meserii și apariția altora, modificarea competențelor fundamentale, necesitatea calificării superioare pentru accesul pe piața muncii și evitarea excluderii sociale. În aceste condiții, educația a devenit o
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
legislative, ceea ce a determinat fie confuzii generate de discordanțele dintre ele, de anularea unora, fără ca cele care le-au succedat să acopere toate stipulările abrogate, fie suprareglementări care descurajau inițiativele și încetineau procesul descentralizării sau funcționarea firească a unei piețe concurențiale; - analizele privind nivelul de implementare și evaluările de impact au arătat că există încă o distanță semnificativă între prevederile legislative și punerea în practică a acestora, deoarece fie prevederile nu au fost însoțite și de mecanismede implementare funcționale (în cele mai multe
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și receptivitate la nou și dorința fiecărui adult de a-și îmbunătăți condiția și de a se dezvolta personal. 2.4. Finanțarea educației adulților în Româniatc "2.4. Finanțarea educației adulților în România" Discursurile de natură economico-financiară și mecanismele pieței concurențiale cunosc o pondere tot mai mare în dezvoltarea domeniului educației adulților. Pe de o parte, scăderea resurselor publice pentru educație, pe de altă parte, efectele societății de consum sau extinderea influențelor pragmatismului economic în toate domeniile vieții sociale justifică această
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Rețeaua - importanța sa în activitatea profesională a individului" Informația reprezintă sursa comunicării, iar comunicarea, la rândul ei, constituie factorul calitativ și cantitativ pentru formarea diferitelor rețele. Importanța informației derivă din avantajele pe care aceasta le aduce, într-o societate profund concurențială. Informația devine o marfă în primul rând datorită codificării ei. Restricționarea accesului la informație determină necesitatea unei plăți în schimbul decodificării. Această serie de activități se produce în spirală: pe măsură ce o informație devine valoroasă, apare nevoia protejării ei, deci a codificării
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
unei organizații de educație a adulților pe o piață competitivă. Educația adulților este împărțită, practic, între două lumi: una a organizațiilor publice guvernamentale sau nonguvernamentale, care funcționează pe bază de finanțări și a căror destinatari sunt beneficiarii, respectiv o piață concurențială a firmelor de educație a adulților ai căror destinatari sunt clienții, persoane fizice sau juridice. Inevitabil, cele două lumi se raportează la două standarde diferite și la două moduri specifice de a organiza activitatea de educație a adulților. Diferența nu
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
cu atât mai semnificativ pentru o hetero-imagine de bază, conștientizată la nivel colectiv În raport cu imaginea de sine, cu cât provine din Oltenia, unde nu avem o tendință anti-„lătin” alimentată de disputa confesională elitară sau de prezența unui grup etnic concurențial. Este vorba așadar de un stereotip popular elementar, prin care conștiința colectivă a comunității tradiționale se delimitează de celălalt. Frâncul se asociază și el acestei imagini, situându-se, În privința alterității religioase, pe același plan cu lătinul și chiar cu tătarul
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
fără acela, acum un nou altul ridică, În care tot felul de Națion din Fundul Săsesc să primesc. Necesitatea participării românilor la război este motivată așadar prin argumentul câștigării unei poziții adecvate În monarhie, mai ales În sensul unui spirit concurențial de afirmare națională (dar și socială!) În raport cu celălalt. Ideea nu este neapărat de a te afirma tu Însuți (printr-un conflict cu atât de Îndepărtatul „inamic” francez), ci de a nu te lăsa mai prejos decât celălalt, concurentul tău etnic
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
sau nobilii) participă din plin la apărarea monarhiei, atrăgându-și În acest mod binemeritate recompense din partea Împăratului, este obligatoriu ca și noi să facem la fel, pentru a ne putea afirma ca o entitate colectivă cu drepturi egale. Acest naționalism concurențial era, desigur, rezonant cu programul ideologic al generației intelectuale a Supplex-ului (care preconiza integrarea românilor, ca a patra națiune, În cadrele constituționalismului ardelean medieval), dar putea fi Înțeles și din perspectiva identității comunitare de la nivel țărănesc, care se definea În
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
de unde și denumirea generică (C. Borundel, Manual de medicină) Preferabil să scriem recurența pentru n+1 și n sub forma: de unde rezultă că In tinde la 0 (www.pro-didactica.ro) Prin organizarea celor două licitații, [...] s-a asigurat un cadru concurențial normal, de unde rezultă că susținerea reclamantei, potrivit căreia Primăria a stabilit condiții discriminatorii [...] este nefondată (www.consiliul concurentei.ro). Când este relator în contexte în care, în absența propoziției regente, nu mai are calitatea de dublu substitut, deci nu mai
[Corola-publishinghouse/Science/85026_a_85812]
-
instalațiilor proprii în conformitate cu normele în vigoare, numai cu personal calificat și autorizat. 1.4. Contractarea energiei electrice Contractele se întocmesc pe baza contractelor cadru aprobate de către ANRE. Consumatorii eligibili pot achiziționa simultan energie electrică prin mai multe contracte cu furnizori concurențiali și în acest caz vor contracta direct serviciul de distribuție și/ sau transport. După deschiderea completă a pieței de energie electrică, consumatorii alții decât cei casnici și asimilați acestora pot achiziționa simultan energie electrică prin mai multe contracte cu furnizori
ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRIC? A CONSUMATORILOR by Gheorghe Hazi () [Corola-publishinghouse/Science/84037_a_85362]
-
și în acest caz vor contracta direct serviciul de distribuție și/ sau transport. După deschiderea completă a pieței de energie electrică, consumatorii alții decât cei casnici și asimilați acestora pot achiziționa simultan energie electrică prin mai multe contracte cu furnizori concurențiali și în acest caz vor contracta direct serviciul de distribuție și/ sau transport. Contractul de furnizare a energiei electrice se încheie, de regulă, pentru fiecare loc de consum, pe o durată convenită de ambele părți. Dacă un consumator are mai
ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRIC? A CONSUMATORILOR by Gheorghe Hazi () [Corola-publishinghouse/Science/84037_a_85362]
-
e autoarea manevrei prin care Măgureanu e salvat de sine însuși și luat de bărbat. Noutatea propagandistică, reluată apoi sistematic, constă în crearea unei feerice lumi paralele cu România reală. Film‑anestezie. Designul de modă este un domeniu prin excelență concurențial, care are sens doar într-o economie de piață, unde funcționează cererea și oferta. Aveau de ales femeile române în anii ’50 între diverse modele de producție indigenă, găsibile în comerțul socialist ? Haida de, luau ce „se băga”. Iar Lica
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Ceaușescu. Ele fotografiază destul de exact evoluția cinematografiei românești în raport cu propaganda în deceniul 7. Se pornește de la constatarea că filmele românești, cu prea puține excepții, nu au destui spectatori în țară și nu reușesc să pătrundă pe piața internațională. O piață concurențială s-a dezvoltat prin lărgirea apreciabilă a importurilor de filme comerciale spectaculoase din Vest, piață pe care filmul românesc nu face față. Cel mai slab reprezentat apare capitolul filmului de actualitate, dominat de producții superficiale, artificiale, fără miză, care nu
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
verificări statistice coeficientul Kendall, indicele Hambleton și coeficientul K al lui Cohen. Validitatea criterială (de criteriu) presupune o concordanță ridicată între rezultatele subiecților în urma aplicării unui instrument de cercetare și un criteriu. Cele două forme ale validității criteriale sînt validitatea concurențială și validitatea predictivă (Gliner și Morgan, 2000; Stan, 2002, Gall, Gall și Borg, 2007). Validitatea concurențială presupune compararea rezultatelor între instrumentul de cercetare și criteriu sau un alt instrument (a cărui validitate a fost anterior determinată și este ridicată). În
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
presupune o concordanță ridicată între rezultatele subiecților în urma aplicării unui instrument de cercetare și un criteriu. Cele două forme ale validității criteriale sînt validitatea concurențială și validitatea predictivă (Gliner și Morgan, 2000; Stan, 2002, Gall, Gall și Borg, 2007). Validitatea concurențială presupune compararea rezultatelor între instrumentul de cercetare și criteriu sau un alt instrument (a cărui validitate a fost anterior determinată și este ridicată). În acest caz, coeficientul de validitate exprimă corelația între instrument și criteriu. Validitatea predictivă surprinde relația dintre
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]