2,979 matches
-
nouă, adulților, ni se pare foarte ușor, datorită faptului că acest proces s-a automatizat, este de-a dreptul chinuitor pentru ei. Șerban Nedelcu, în romanul său "Învățătorii", surprinde cu finețe acest aspect la cursul de alfabetizare: ...O femeie ținea condeiul cu toate degetele și se chinuia în zadar să facă litera "i", începând-o de la dreapta spre stânga. Nu așa! Ține condeiul numai cu trei degete și începe litera de la stânga spre dreapta, o sfătui Adina. Femeia a prins condeiul
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
Șerban Nedelcu, în romanul său "Învățătorii", surprinde cu finețe acest aspect la cursul de alfabetizare: ...O femeie ținea condeiul cu toate degetele și se chinuia în zadar să facă litera "i", începând-o de la dreapta spre stânga. Nu așa! Ține condeiul numai cu trei degete și începe litera de la stânga spre dreapta, o sfătui Adina. Femeia a prins condeiul așa cum o îndemnase învățătoarea dar continuă să repete mișcările de mai înainte. Adina îi luă mâna într-a sa și i-o
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
condeiul cu toate degetele și se chinuia în zadar să facă litera "i", începând-o de la dreapta spre stânga. Nu așa! Ține condeiul numai cu trei degete și începe litera de la stânga spre dreapta, o sfătui Adina. Femeia a prins condeiul așa cum o îndemnase învățătoarea dar continuă să repete mișcările de mai înainte. Adina îi luă mâna într-a sa și i-o mișcă pe tăbliță scriind litera de câteva ori. Ai văzut ? Acum fă și dumneata tot așa. Femeia încercă
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
seamănă Ionel, de nu-l trage inima la învățătură! Adina îi prinse din nou mâna și o ajută să facă de mai multe ori litera. O puse apoi să scrie singură și, observând că de data aceasta a deprins mânuirea condeiului, o lăudă: E...Așa! Foarte bine! Să fie al năbădăilor de condei, că e mai greu decât sapa. Știi că mă doare mâna? Școlarul mic învață cu drag, cu tragere de inimă dacă munca de învățare este însoțită de satisfacții
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
din nou mâna și o ajută să facă de mai multe ori litera. O puse apoi să scrie singură și, observând că de data aceasta a deprins mânuirea condeiului, o lăudă: E...Așa! Foarte bine! Să fie al năbădăilor de condei, că e mai greu decât sapa. Știi că mă doare mâna? Școlarul mic învață cu drag, cu tragere de inimă dacă munca de învățare este însoțită de satisfacții, dacă sarcinile școlare ce se dau copilului sunt pe măsura puterilor lui
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
iar muncind, nu-mi vor lipsi cele trebuitoare de toate zilele, precum îmi lipsesc adeseori azi... Am deci o rugă către tine. Știu că-i supărătoare, și numai eu știu cît m-a costat pînă m-am decis a lua condeiul ca să-ți scriu. Caută-mi o ocupațiune în Iași ea poate fi foarte modestă și neînsemnată, căci nu sunt pretențios și știu a trăi cu puțin. De vei găsi ceva, scrie-mi, dar nu spune nimănui. Dacă s-ar putea
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
fi de acord cu părerea exprimată de Perpessicius în citatul care urmează: "Despre ampla lamentație veroniană, Pentru mine, zîmbind prin lume treci, ajunge să spunem că ea aparține epocii torturate a iubirii ieșene, și că a fost scrisă, dintr-un condei, mai curînd dintr-o răsuflare, a doua zi după înmormîntarea mamei sale, în august 1876, la Ipotești"193. O cît de mică analiză ne lămurește că, pentru această elegie, poetul trebuia să ciupească alte strune, pe care nu se cîntă
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
descrisă odinioară de Georges Perec. Dacă prin „sfârșitul” societății de consum înțelegem istovirea pasiunilor consumeriste și respingerea comercializării nevoilor, ideea nu rezistă, bineînțeles, nicio clipă unui examen serios. Urmează oare de aici că trebuie să ștergem dintr-o trăsătură de condei tematica „depășirii” acestui tip de societate și de cultură? Nu cred. Dimpotrivă, am convingerea că ipoteza e cea bună. De mai bine de douăzeci de ani, democrațiile au pășit într-o nouă eră de mercantilizare a modurilor de viață, practicile
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
pe ciberspațiu, autostrăzile, electronicele, înmulțirea serviciilor, multitudinea de fotografii digitale, comunicații în timp real, ceea ce constituie suportul confortului din era hiperconsumativă este, mai mult ca oricând, o dinamică hiperbolică. Idealul de „mai bine” n-a anulat cu o trăsătură de condei cultura lui „mai mult” impusă de universul tehnomaterialist de piață: acum, aceste două logici se dezvoltă simultan. Trebuie recuzate atât interpretările postmoderniste, cât și interpretările științifico-fantastice sau apocaliptice ale confortului contemporan. Pentru că acesta este, în același timp, high-tech și cultural
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
viață, de la cei din fruntea celei mai profesionalizate instituții a țării care este Banca Națională a României, condusă de omul dăruit cu harul înțelepciunii măsurate de bunul-simț, profesorul Mugur Isărescu, și până la cel care s-a convins că nu sunt un aventurier al condeiului, gazetarul de idei Emil Marinache sau colegul de comploturi spirituale Mihai Milca, ca și cel care mi-a deschis porțile către sensibilitatea frățietății, regretatul Aristide Butunoiu. Desigur, merită să primească sentimentele mele de prețuire toți cei care mi-au prilejuit
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
lui Mithra. Se presupune că numărul gnosticilor nu depășea cîteva sute, poate chiar mai puțin 27. Chiar dacă cifrele acestea sînt supoziții, rezultă că adevărata pondere a gnosticismului nu era una numerică, ci intelectuală. Prin anii 215-217, Origen pune mîna pe condei pentru a readuce În sînul Bisericii o oaie rătăcită - pe prietenul său, bogătașul Ambrozie din Alexandria, care dădea semne că Înclină spre gnoza valentiniană 28. Pe la mijlocul secolului al III-lea, Plotin adresează critici gnosticilor valentinieni prezenți În propria sa școală
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
5); unealtă (5); artă (4); cărbune (4); hîrtie (4); mecanic (4); penar (4); sur (4); toc (4); vîrf (4); imaginație (3); obiect de scris (3); ochi (3); pensulă (3); pictură (3); de scris (3); ustensilă (3); alb (2); cariocă (2); condei (2); cuvînt (2); a desena (2); desenat (2); galben (2); grădiniță (2); matematică (2); mic (2); cu mină (2); moale (2); neascuțit (2); osteneală (2); portret (2); studiu (2); verde (2); ajutor; albastru; alfabet; amintire; amîndoi; arhitectura; avionul; băț; birou
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); portret (2); prost (2); Pușkin (2); român (2); română (2); sensibil (2); sentiment (2); sentimente (2); stilou (2); tînăr (2); adevărat; admirabil; aerian; aiurit, visător; Ana Blandiana; anonim; Arghezi; avion; basm; bun; capodoperă; călimară; celebritate; chinuit; ciudat; cîntăreț; compune; condei; contemporan; creativ; creativitate; cunoscut, renumit; cunoștință; deosebit; divin; dor; dragoste; dramatic; dramaturg; el; eleganță; eminent; emoții; epic; epigon; erau; erou; etern; eu; euforic; eul liric; eul; excentricitate; exeget; face; faimos; fantezie; faur; flămînd; flori; foaie; fraze; frumusețe; gingășie; gîndire; hîtru
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); testul (2); tipări (2); transmite (2); acte; actor; acum; afișa; alb; alfabet; amănunțit; amintire; amintiri; artă; ascultă; așază; așternea; atenție; autor; Bacovia; calculator; caligrafic; caraghios; cartea; castor; căldură; ce?; cerneală; ceți; chin; cifre; citesc; citit; cîntec; comentariu; completa; comunica; condei; a conserva; conștiincios; corecta; crea; creează; crește; cu penița; culege; a cunoaște; cunoaștere; cunoștințe; cursiv; cuvînt; deschidere; descrie; descriere; desen; desenează; detașare; dicta; dorințe; a dormi; dosar; durere de mînă; editorial; efort; elan; Eliade M.; email; eseuri; evidenția; exercițiu; a
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
ca punct de plecare „Constituțiunea noastră” și principiul „egalității tuturor înaintea legii, democrația în sensul cel adevărat al cuvântului”. Pentru a nu transforma școala într-o fabrică „care a creat și creează pe fiecare zi un fel de proletariat al condeiului, o adevărată plagă socială”, noua concepție organizatorică și-a propus „ca instrucțiunea publică să îndrepteze forțele vii ale națiunii către ocupațiunile așa de bogate și așa de necesare în organizarea societăților moderne, ale industriei și comerțului”. Să orienteze tineretul spre
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
teritoriul Țării Sfinte 3. Natura materialului pe care se scria determina și tipul instrumentului cu care se scria: cu cât era mai dur materialul, cu atât instrumentul de scris trebuia să fie mai puternic. Ieremia 17,1 vorbește despre un condei de fier, iar psalmistul își compară limba cu o „trestie de scriitor ce scrie iscusit” (Ps. 44, 2). Cel mai cunoscut instrument de scris, un fel de stilus, era folosit la scrierea cu cerneală. Se cunosc două tipuri de cerneală
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
cărți scrise “într-un acces de febră” (III, 204). Pe Valéry, de care fusese contaminat în tinerețe, îl dezavuează. Până la un moment dat, când își înțelege nedreptatea: „Eu, care n-am scris nici măcar un vers, desființez dintr-o trăsătură de condei Cimitirul marin! Ce impostură!” (III, 205). Mai târziu: „Citit ieri cu imensă neplăcere într-o revistă englezească o «execuție» a lui Eliot care seamănă cu cea pe care i-am aplicat-o lui Valéry. E într-adevăr prea comod să
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
și cea intelectuală, Cioran o preferă pe prima: „Zece zile de grădinărit. Oricum, mai bune decât zece de bibliotecă. Între datul cu sapa și cititul prin terfeloage, alegerea mea e făcută. În plus, prefer să mânuiesc o sapă decât un condei” (II, 234). Înțelege chiar că munca fizică e un remediu împotriva anxietății: „Împotriva anxietății sau plictisului există un singur leac: munca manuală. Îmi dau zilnic seama de acest lucru. De aceea o și practic cât mai des cu putință, căci
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
această întîmplare, căreia tu îi spui iubire, te condamnă. El 1: Da, cred... Morala, de fapt, îi condamnă pe oameni nu pentru că fac greșeli, ci pentru că nu le fac pe ascuns. Ea 2: Ești extraordinar! Pe toate le aduci din condei! Și morala, și religia, și filosofia, și cibernetica! Le pui la treabă, le ceri acte legale care să-ți justifice comportarea, infidelitatea asta strigătoare la cer. El 1: Ascultă-mă... eu... Ea 2: Ia stai puțin! Uite, în clipa asta
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
popor" iar poporul spune "n-aud bine, ce-ai spus?"; aleșii toarnă în difuzoare lapte și miere iar poporul face din ochi și spune "mă, ce voce frumoasă are ăsta!" Și la alegeri votează voci, cravate, gesturi patriotice, întorsături din condei... și-și vede de-ale lui, bune și rele, adică se salvează. Costache: (speriat) Și-asta ce înseamnă, domnu gropar?! Octav: Oh, inocentule! Asta înseamnă o minunată lipsă de încredere. Adică neîncrederea între mine și tine, între tine și mama
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
i-ar folosi la nimic... Bine, mama, hai s-o luăm de la capăt; înainte nu erau șomeri pentru că erau șomeri, era mai bine pentru că nu era bine și era disciplină pentru că era haos... Marieta: Lasă, lasă, că la întors din condei te pricepi, n-am ce spune... mă sucești, mă-nvîrtești... Octav: Bine, hai s-o luăm mai simplu! a) Binele de-atunci e mai mare decît răul de-acum? b) Răul de-atunci e mai mic decît binele de-acum? Sau
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
popor", iar poporul spune "n-aud bine, ce-ai spus?"; aleșii toarnă în difuzoare lapte și miere, iar poporul face din ochi și spune "mă, ce voce frumoasă are ăsta!" Și la alegeri votează voci, cravate, gesturi patriotice, întorsături din condei... și-și vede de-ale lui, bune și rele, adică se salvează. Costache: (speriat) Și-asta ce înseamnă, domnu' gropar?! Octav: Oh, inocentule! Asta înseamnă o minunată lipsă de încredere. Adică neîncrederea între mine și tine, între tine și mama
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
însă treptat trece în dramă, și se realizează deseori din contrapunct, din autoironie, din jocuri de cuvinte și alternează mereu cu tragicul. Gheorghe Popescu este, în primul rînd, un text care denotă o scriitură de forță, care denotă în dincolo de condei un gînditor sensibil, uneori aforistic. Constantin Popa a dat dovadă din nou că nu este un simplu talent de scenă, dar și un rafinat al literaturii. Ioana Petcu Personajele: gheorghe popescu 001 gheorghe popescu 002 gheorghe popescu 003 gheorghe popescu
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
că o rotiță din asta știe că se-nvîrte, că e conștientă, ca să zic așa, că funcționează și că trage după ea și alte rotițe... adică toată mașinăria? Gh. P. unu: Hm, nu-i rău cum ai tras-o, binișor..., din condei..., dar oare chiar așa să fie? Gh. P. doi: Da cum e? Gh. P. unu: Păi, mai întîi, rotițele alea trebuie unse, nu? Gh. P. doi: Dar erau unse! Erau unse cu... vaselină de neîncredere..., cu ulei de suspiciune..., cu
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
în anul 2000) i-a asigurat Luminiței Țăran o interpretare corectă și aprofundată a culturii populare locale. De asemenea, în activitatea de jurnalist, autoarea și-a desăvârșit cunoașterea limbii române în subtilitățile sale, specifică (din păcate, nu întotdeauna) oamenilor "de condei", stăpânind proprietatea termenilor și veghind la acuratețea redactării. Nu se poate, însă, sesiza utilizarea stilului publicistic în această lucrare, cu aspect științific incontestabil. După expunerea pe larg a eșafodajului teoretic despre I Metamorfozele socio-culturale ale imagii și imaginarului (arhitectura imaginii
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]