15,474 matches
-
de acces la justiție, de vreme ce hotărârea Guvernului poate fi supusă controlului instanței de contencios administrativ care se poate pronunța cu privire la legalitatea actului normativ. Faptul că o hotărâre a Guvernului nu poate constitui obiect al controlului de constituționalitate decurge din împrejurarea că un astfel de act normativ reprezintă un act de reglementare secundară dat în aplicarea legii (a se vedea paragraful 46 din Decizia nr. 686 din 2 noiembrie 2017). ... 24. Curtea apreciază că cele reținute în jurisprudența
DECIZIA nr. 673 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266776]
-
pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, sens în care arată că, în realitate, autorul excepției vizează aspecte ce țin de interpretarea legii și, eventual, de o modificare a acesteia. Or, aceste aspecte excedează limitelor controlului de constituționalitate prevăzute la art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, o atare competență revenind Parlamentului, potrivit art. 61 din Legea fundamentală. Totodată, se invocă și jurisprudența constantă în această materie a Curții Constituționale, concretizată
DECIZIA nr. 680 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266692]
-
ale art. 21 privind accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil. ... 22. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile art. 14 alin. (1) și (2) din Legea nr. 213/2015 au mai constituit obiect al controlului de constituționalitate, în acest sens fiind Decizia nr. 80 din 28 februarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 330 din 8 mai 2017, Decizia nr. 741 din 22 noiembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I
DECIZIA nr. 680 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266692]
-
și informaticienii șefi din cadrul instanțelor judecătorești este una complexă și similară celei desfășurate de ceilalți specialiști, motiv pentru care, prin aplicarea unui tratament juridic diferit, se încalcă grav principiul nediscriminării. ... 7. În același timp, normele legale contestate sub aspectul constituționalității încalcă principiul egalității și prin prisma tratamentului egal care li se aplică specialiștilor IT și informaticienilor șefi, cu un nivel de salarizare egal cu cel al grefierilor, deși situația relevantă diferă esențial. Se mai arată că, după adoptarea Legii-cadru nr.
DECIZIA nr. 674 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266748]
-
de sistemul anterior de salarizare și că neconstituționalitatea unui text legal nu se poate constata prin simpla comparație dintre reglementarea veche și cea nouă, aceasta din urmă fiind considerată mai puțin favorabilă și declanșând automat un așa-zis conflict de constituționalitate. ... 22. În ceea ce privește invocarea încălcării dispozițiilor art. 41 și 53 din Constituție, Curtea a precizat că stabilirea principiilor și a condițiilor concrete de acordare a drepturilor salariale personalului plătit din fonduri publice intră în atribuțiile exclusive ale legiuitorului
DECIZIA nr. 674 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266748]
-
soluțiilor legislative consacrate prin prevederile legale criticate, Curtea, în acord cu jurisprudența sa (spre exemplu, Decizia nr. 343 din 24 septembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 669 din 31 octombrie 2013), a precizat că examinarea constituționalității unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestuia cu dispozițiile constituționale pretins a fi încălcate, iar nu compararea mai multor prevederi legale între ele și raportarea concluziei ce ar rezulta din această comparație la dispoziții ori principii ale Constituției
DECIZIA nr. 674 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266748]
-
nu compararea mai multor prevederi legale între ele și raportarea concluziei ce ar rezulta din această comparație la dispoziții ori principii ale Constituției. ... 25. Curtea a subliniat că modalitatea de aplicare în concret a Legii-cadru nr. 153/2017 excedează controlului de constituționalitate exercitat de Curtea Constituțională, aceasta revenind autorităților publice responsabile, iar în caz de litigiu instanțelor judecătorești. ... 26. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate
DECIZIA nr. 674 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266748]
-
ignorat faptul că art. IX alin. (1) din OUG nr. 59/2017 nu a fost declarat neconstituțional, astfel că este pe deplin aplicabil tuturor categoriilor socioprofesionale menționate în cuprinsul acestuia, instanța învestită cu soluționarea cauzei nefiind în măsură să aprecieze asupra constituționalității acestuia și neputând, așadar, să îl excludă de la aplicare. ... 34. Puncte de vedere teoretice în acest sens au fost exprimate de judecătorii de la Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, Tribunalul Ialomița, Tribunalul
DECIZIA nr. 3 din 30 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266098]
-
de Avocatul Poporului și de Înalta Curte de Casație și Justiție și a constatat că „Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal este neconstituțională, în ansamblul său“. ... 81. Sesizarea s-a realizat în cadrul controlului de constituționalitate a priori și a privit un act normativ ce intenționa a modifica Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare (Codul fiscal), prin instituirea obligației de a achita „j) taxa pe veniturile din pensii și indemnizații pentru
DECIZIA nr. 3 din 30 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266098]
-
a priori al unui act normativ. ... 86. Cu toate acestea, considerentele în discuție, obligatoriu a fi avute în vedere de orice autoritate chemată a aplica legea criticată - inclusiv de instanțe, deci -, sunt atașate indisolubil dispozitivului și privesc, astfel, chestiunile de constituționalitate acolo dezlegate. ... 87. Or, cum s-a arătat în cele ce precedă, considerentele în discuție susțineau constatarea neconstituționalității legii de modificare a Codului fiscal; similar, deciziile anterioare citate (Decizia Curții Constituționale nr. 1.283 din 29 septembrie 2011, publicată în Monitorul
DECIZIA nr. 3 din 30 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266098]
-
apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, neputând fi reținută încălcarea principiului egalității în drepturi, de vreme ce dispoziția legală criticată se aplică în mod nediscriminatoriu tuturor cetățenilor, fără privilegii și discriminări. Aceasta, deoarece textul de lege supus controlului de constituționalitate permite oricărei părți, indiferent de poziția procesuală avută în proces, să declanșeze procedura revizuirii dacă sunt îndeplinite condițiile strict și limitativ reglementate prin lege. Cu privire la pretinsa încălcare a art. 21 din Constituție, arată că legiuitorul are competența exclusivă
DECIZIA nr. 24 din 16 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267622]
-
dispozițiile de lege menționate din perspectiva modului în care acestea ar fi putut fi aplicate în procesul său. Or, felul în care instanțele judecătorești interpretează și aplică în cauze individual determinate prevederile legale nu poate forma obiect al controlului de constituționalitate, excedând competenței Curții Constituționale, astfel cum aceasta este detaliată prin art. 2 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, potrivit căruia „Sunt neconstituționale prevederile actelor [...] care încalcă dispozițiile sau principiile Constituției“ (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 478 din 17
DECIZIA nr. 24 din 16 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267622]
-
judecătorești, hotărârea judecătorească recurată a fost pronunțată la data de 31 mai 2017, așadar, anterior momentului publicării Deciziei Curții Constituționale nr. 369 din 30 mai 2017 în Monitorul Oficial al României, Partea I (respectiv 20 iulie 2017). Prin critica de constituționalitate formulată, autoarea excepției tinde să supună efectelor deciziei Curții Constituționale menționate, care ar conferi în cauză calea de atac a recursului, și cazul în care hotărârea judecătorească a fost pronunțată anterior publicării Deciziei Curții Constituționale nr. 369 din 30 mai
DECIZIA nr. 615 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267593]
-
14 privind interzicerea discriminării din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. ... 19. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile art. 453 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală au mai fost supuse controlului de constituționalitate prin raportare la prevederile art. 16 din Constituție - invocate și în prezenta cauză - și față de critici identice. ... 20. Astfel, prin Decizia nr. 37 din 19 ianuarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 244 din 10
DECIZIA nr. 632 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267604]
-
definitive, Curtea a reținut însă că declararea neconstituționalității unui text de lege ca urmare a invocării unei excepții de neconstituționalitate nu poate constitui doar un instrument de drept abstract, ci trebuie să profite autorilor acesteia, care au declanșat controlul de constituționalitate într-o cauză concretă. În aceste condiții, având în vedere importanța principiului autorității de lucru judecat, Curtea a constatat că, pentru a garanta atât stabilitatea raporturilor juridice, cât și o bună administrare a justiției, „o decizie de constatare a neconstituționalității
DECIZIA nr. 632 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267604]
-
iunie 2017. Având în vedere însă cele reținute de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare, Curtea urmează să analizeze constituționalitatea dispozițiilor de lege cu care a fost sesizată. ... 15. Autorul
DECIZIA nr. 671 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267617]
-
3 august 2011, în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare, Curtea urmează să analizeze constituționalitatea dispozițiilor de lege cu care a fost sesizată. ... 15. Autorul excepției consideră că dispozițiile de lege criticate sunt contrare următoarelor prevederi constituționale: art. 1 alin. (3) și (5) privind statul român și obligația respectării Constituției, a supremației sale și a
DECIZIA nr. 671 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267617]
-
libertăți fundamentale, art. 108 alin. (2) referitor la actele Guvernului și art. 115 alin. (6) privind domeniile în care nu pot fi adoptate ordonanțele de urgență. ... 16. Referitor la susținerile autorului excepției privind lipsa de identitate dintre obiectul excepției de constituționalitate, așa cum a fost acesta menționat în încheierea de sesizare a Curții Constituționale și în apelul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.845D/2019, și dispozițiile legale invocate de autorul excepției, Curtea, din susținerile orale ale acestuia, constată că, în realitate, acesta este
DECIZIA nr. 671 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267617]
-
constituționale în raport cu care este formulată critica de neconstituționalitate. Or, Curtea reține că acestea nu fac obiectul apelului dosarelor Curții Constituționale. ... 17. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile de lege criticate au mai fost supuse controlului de constituționalitate în raport cu critici similare. În acest sens sunt, spre exemplu, Decizia nr. 88 din 28 februarie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 167 din 28 martie 2013, Decizia nr. 373 din 24 septembrie 2013, publicată
DECIZIA nr. 671 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267617]
-
2015, paragraful 27). ... 20. În ceea ce privește prevederile art. 52, ale art. 108 alin. (2) și ale art. 115 alin. (6) din Constituție, Curtea constată că autorul excepției nu motivează modul în care dispozițiile de lege supuse controlului de constituționalitate ar contraveni acestor texte din Legea fundamentală. Prin Decizia nr. 785 din 16 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 646 din 9 septembrie 2011, Curtea a stabilit că simpla enumerare a unor dispoziții constituționale sau
DECIZIA nr. 671 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267617]
-
de procedură penală, atât în forma anterioară modificării prin prevederile art. II pct. 94 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 18/2016, cât și în forma ulterioară acestei modificări - cu păstrarea soluției legislative criticate -, au mai fost supuse controlului de constituționalitate prin raportare la aceleași prevederi din Constituție și din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale invocate și în prezenta cauză și față de critici similare. ... 37. Astfel, prin Decizia nr. 599 din 21 octombrie 2014, publicată în
DECIZIA nr. 552 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267592]
-
pronunțat una dintre soluțiile prevăzute de dispozițiile art. 341 alin. (6) și alin. (7) pct. 1 și pct. 2 lit. a), b) și d) din Codul de procedură penală este definitivă, însă acest fapt nu este de natură a afecta constituționalitatea textului de lege criticat, deoarece stabilirea competenței instanțelor judecătorești și instituirea regulilor de desfășurare a procesului, deci și reglementarea căilor de atac, constituie atributul exclusiv al legiuitorului. Astfel, atât prevederile art. 129, cât și cele ale art. 126 alin. (2
DECIZIA nr. 552 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267592]
-
în timp a normelor legale criticate, în considerarea Deciziei nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, prin care Curtea Constituțională a stabilit că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare, prevederile legale criticate vor fi examinate în redactarea de la data sesizării Curții Constituționale. Dispozițiile
DECIZIA nr. 467 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267591]
-
acesteia este nemulțumită, în realitate, de modalitatea de reglementare aleasă de legiuitor cu privire la BAAR. Or, aceasta nu constituie o veritabilă critică de neconstituționalitate, întrucât Curtea Constituțională nu are competența de a modifica dispozițiile de lege supuse controlului de constituționalitate și nu are nici „competența de a crea noi norme legale prin completarea unui text legal deja existent, ci doar să verifice conformitatea normelor existente cu exigențele constituționale și să constate constituționalitatea sau neconstituționalitatea acestora“, astfel încât excepția de neconstituționalitate
DECIZIA nr. 467 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267591]
-
a modifica dispozițiile de lege supuse controlului de constituționalitate și nu are nici „competența de a crea noi norme legale prin completarea unui text legal deja existent, ci doar să verifice conformitatea normelor existente cu exigențele constituționale și să constate constituționalitatea sau neconstituționalitatea acestora“, astfel încât excepția de neconstituționalitate va fi respinsă ca inadmisibilă (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 367 din 14 mai 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 502 din 8 iulie 2015
DECIZIA nr. 467 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267591]