2,502 matches
-
de transcriere. Textul era dus la tipografie, pentru a fi cules de către linotipist. După ce textul era cules și tehnoredactat, se dădea o listare (șpalt). Când șpaltul era gata, urma o corectură În paralel a textului, făcută de către autor, respectiv de corectorul sau redactorul cărții. Șpalturile erau trimise apoi la cenzură (când aceasta exista În mod oficial), care putea să opereze noi modificări În text. În general, fiecare șpalt avea două corecturi, notate ca atare: corectura I și corectura II, fiecare cu
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Îndelungată la locul de muncă. Se putea Întâmpla ca unii tipografi să fie În „complicitate” cu autorii, cărora le cunoșteau toate pretențiile și slăbiciunile. Așa au fost George Lesnea sau Petre Ispirescu, care au lucrat și ca tipografi. Arghezi cerea corectorului să nu intervină, poetul afirmând că „un corector mărginit prețuiește mai mult pentru literatură decât un corector foarte deștept și rațional” (apud Ioana Pârvulescu, 2001). Nu toți autorii de texte științifice acordă importanța cuvenită acestui stadiu obligatoriu pe care trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
ca unii tipografi să fie În „complicitate” cu autorii, cărora le cunoșteau toate pretențiile și slăbiciunile. Așa au fost George Lesnea sau Petre Ispirescu, care au lucrat și ca tipografi. Arghezi cerea corectorului să nu intervină, poetul afirmând că „un corector mărginit prețuiește mai mult pentru literatură decât un corector foarte deștept și rațional” (apud Ioana Pârvulescu, 2001). Nu toți autorii de texte științifice acordă importanța cuvenită acestui stadiu obligatoriu pe care trebuie să-l parcurgă textul: corectura. Pentru texte lingvistice
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
cărora le cunoșteau toate pretențiile și slăbiciunile. Așa au fost George Lesnea sau Petre Ispirescu, care au lucrat și ca tipografi. Arghezi cerea corectorului să nu intervină, poetul afirmând că „un corector mărginit prețuiește mai mult pentru literatură decât un corector foarte deștept și rațional” (apud Ioana Pârvulescu, 2001). Nu toți autorii de texte științifice acordă importanța cuvenită acestui stadiu obligatoriu pe care trebuie să-l parcurgă textul: corectura. Pentru texte lingvistice dificile, cu exemple În alte limbi decât cea a
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Vulpe, 2002, p. 184). La fel ca orice alt text, textul științific trebuie corectat cu atenție, atât Înainte de a fi dus la tipar, cât și În timpul tipăririi, până În faza BT-ului. Culegerea și tehnoredactarea textelor pe calculator ușurează infinit activitatea corectorului, chiar dacă, uneori, și calculatorul ne mai poate juca feste. Când e vorba despre studii mai lungi, aproape fiecare redacție solicită textul cules pe dischetă, precum și un exemplar listat. În aceste condiții, Întreaga responsabilitate pentru corectură revine autorului. Se știe că
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
este greu să găsești un text fără nicio greșeală de tipar. Din acest punct de vedere, trebuie să apreciem presa și cartea politică din România comunistă, unde greșelile de tipar erau o rara avis, tocmai datorită faptului că erau mulți corectori, redactori și cenzori, foarte atenți În meseria lor. 2. Comedia erorilor de tipar În regimurile dictatoriale, o greșeală scăpată de cineva Îl putea costa serviciul. Am cunoscut un redactor de la un ziar central care a fost dat afară pentru că În
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
prioritatea în domeniul jurnalismului de știință, autorul Ștefan Neculai reamintește că Anestin, fiul actorului craiovean Ion Anestin, s-a născut în 1875 la Bacău la 19 septembrie, că a absolvit cursul liceal la Craiova, după care a lucrat ca reporter, corector sau secretar de redacție la ziarele “Adevărul”, “Dimineața”, “Viitorul”, “Minerva” și “Universul”, iar în 1906 a înființat revista “Orion” în care a semnat numeroase articole, cu observații personale asupra cometelor și stelelor. Tot Victor Anestin a înființat în 1908 “Societatea
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
include și o reevocare, reduntantă logic, a negației precedente, prin elementul adverbial ci). Evident, complexității logico-semantice a conectorului îi corespunde un grad similar de complexitate logico-semantică a frazei (enunțului-tip) construit cu ajutorul acestuia. 4.1.2. Tiparul pragmasemantic al unui corector-tip constă în tipul, numărul și forța inferențelor pragmatice (implicaturilor4- convenționale sau conversaționale generalizate) pe care le generează, ca urmare a utilizării sale într-un enunț-tip (deci în oricare ocurență particulară). 4.1.2.1. Fiecărui conector îi sunt
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
Main, 1997. Von Kutschera, Franz, Sprachphilosophie, völlig neu bearbeitete und erweiterte Auflage, W. Fink Verlag, München, 1975. Waismann, Fr., The Principles of Linguistic Philosophy, edited by R. Harré, Macmillan, London, 1965. Redactor DRAGOȘ DODU Tehnoredactor MANUELA MĂXINEANU DTP DUMITRU OLTEANU Corector IULIANA POP Apărut 2008 BUCUREȘTI - ROMÂNIA Lucrare executată la S.P. „BUCUREȘTII NOI“
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
un alt suspect inventat, de fapt un țap ispășitor(ceapa). Compania a afirmat că prin scoaterea cepei din maioneză, aceasta a devenit mai sigură. Problema eu cred că s-a rezolvat prin introducerea în compoziția maionezei a unui colorant, conservant, corector de aciditate, etc.. Această politică a firmei de produs maioneza, prin acest circ declanșat, a îndepărtat atenția opiniei publice de la toxicul utilizat, spre o falsă problemă. Un alt aspect de modificare a cercetărilor în domeniul medial este inventarea H.I.V
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
17.III.1946, Arad), prozator. Este fiul Profirei (n. Rusu), coristă la Filarmonica „Banatul”, și al lui Alexandru Hegheș, profesor universitar. A urmat, în Timișoara, școala profesională (1960-1964) și liceul la fără frecvență (1972-1974). A practicat diverse meserii: frezor, strungar, corector la Întreprinderea Poligrafică „Banatul” etc. A colaborat la „România literară”, „Orizont”, „Luceafărul” ș.a. A debutat cu un roman, Nisip, apărut în 1968, bine primit de critică, mai ales pentru distanțarea față de atitudinea și structura prozei oficiale a acelor ani. Personajul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286709_a_288038]
-
BÂRSEANUL, Ion (? - 1916), autor de versuri și proză. Originar din Târgu Frumos, B. a fost corector la Editura Minerva din București și a făcut parte din anturajul principalilor scriitori de la începutul secolului, alături de care semna (la început I. Bârsean) versuri și proză în periodicele primului deceniu: „Literatură și artă română”, „Sămănătorul”, „Viața literară”, „Viața literară și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285658_a_286987]
-
și Facultatea de Filologie, secția română-engleză, a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj (1972-1976). Își va lua doctoratul în 1999 cu teza Relația eroic - antieroic ca paradigmă de cultură și civilizație. Este profesor de engleză în învățământul gimnazial la Târgu Mureș (1976-1981), corector la revista „Igasz Szó” (1981-1989), deține o rubrică lunară în „Vatra”. Din 1990 este asistent, apoi lector la Facultatea de Litere din Cluj-Napoca. A obținut mai multe burse în străinătate: FEIE, Londra (1990), Fulbright, Indiana University, Bloomington (1992), Colegiul Noua
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285815_a_287144]
-
măsură să ne îmbunătățim comunicarea. Din nefericire, pentru mulți oameni ideea de feedback nu este prea agreată. De regulă, relațiile șef-subalterni generează reacții din cele mai ciudate și greu de definit care, evident, se înscriu în lanțul comunicării. Lucrul cu corectorii și superiorii (șefii) Toți avem o limită în a ne critica propria muncă. Ne implicăm atât de mult în subiect încât tindem să uităm pe cei ce ne ascultă. Stopăm "mândria de autor" și ne deschidem mintea la sugestiile venite
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
atât de mult în subiect încât tindem să uităm pe cei ce ne ascultă. Stopăm "mândria de autor" și ne deschidem mintea la sugestiile venite din partea altor oameni. Trebuie să avem ca obiectiv realizarea unei comunicări corecte și precise. Rolul corectorilor Înainte de a înmâna lucrarea redactată în forma finală șefului, rugăm un coleg să o citească. Dacă corectorul consideră că înțelesul nu este prea clar și ne arată de ce, va trebui să mai privim o dată materialul. S-ar putea ca șeful
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
autor" și ne deschidem mintea la sugestiile venite din partea altor oameni. Trebuie să avem ca obiectiv realizarea unei comunicări corecte și precise. Rolul corectorilor Înainte de a înmâna lucrarea redactată în forma finală șefului, rugăm un coleg să o citească. Dacă corectorul consideră că înțelesul nu este prea clar și ne arată de ce, va trebui să mai privim o dată materialul. S-ar putea ca șeful sau auditoriul să reacționeze identic. Sugestiile corectorului vor fi cu atât mai valoroase cu cât ele vor
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
forma finală șefului, rugăm un coleg să o citească. Dacă corectorul consideră că înțelesul nu este prea clar și ne arată de ce, va trebui să mai privim o dată materialul. S-ar putea ca șeful sau auditoriul să reacționeze identic. Sugestiile corectorului vor fi cu atât mai valoroase cu cât ele vor ataca probleme specifice: construcții de cuvinte, fraze greoaie, gramatică slabă, manierism și așa mai departe. Unica modalitate de a asigura un feedback obiectiv este aceea de a accepta orice critică
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
atât mai valoroase cu cât ele vor ataca probleme specifice: construcții de cuvinte, fraze greoaie, gramatică slabă, manierism și așa mai departe. Unica modalitate de a asigura un feedback obiectiv este aceea de a accepta orice critică adusă lucrării. Rolul corectorului nu este numai acela de a ne face un serviciu personal, dar și de a fi reprezentantul ascultătorilor sau cititorilor. Cerem clarificări dacă sunt necesare, însă nu discutăm în contradictoriu și nici nu ne apărăm. Acceptăm sugestiile corectorului și decidem
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
lucrării. Rolul corectorului nu este numai acela de a ne face un serviciu personal, dar și de a fi reprezentantul ascultătorilor sau cititorilor. Cerem clarificări dacă sunt necesare, însă nu discutăm în contradictoriu și nici nu ne apărăm. Acceptăm sugestiile corectorului și decidem apoi care este cea mai bună modalitate de a le folosi pentru a îmbunătăți comunicarea. Când suntem corector sau supervizor (șef) Nu încercăm să ne impunem stilul sau preferințele personale asupra scrisului altora. O corectură eficientă este consistentă
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
ascultătorilor sau cititorilor. Cerem clarificări dacă sunt necesare, însă nu discutăm în contradictoriu și nici nu ne apărăm. Acceptăm sugestiile corectorului și decidem apoi care este cea mai bună modalitate de a le folosi pentru a îmbunătăți comunicarea. Când suntem corector sau supervizor (șef) Nu încercăm să ne impunem stilul sau preferințele personale asupra scrisului altora. O corectură eficientă este consistentă, obiectivă și vizează scopul stabilit al comunicării. Responsabilitatea în calitate de șef necesită tact și răbdare în special când aprobăm sau nu
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
58, 59, 63, 64, 65, 67, 68, 85 de opinie, 85 liderul și structura comunicațională, 56 limbaj, 12, 28, 34, 58, 59, 62, 64, 86, 167, 172 logică incertă, 63, 71, 72, 76, 127, 128, 131, 132, 138 lucrul cu corectorii și superiorii, 141 lungime, 150 M management-ul impresie, 23 mass-media, 12, 17, 83, 85, 86, 181, 182 media, 17, 86, 191, 192 mediul comunicării, 17 Mesaj, 59, 124, 183 nonverbal, 146 Modelul, 76 al comunicării de masă, 84 argumentării
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
prețuirea de sine, 37 prezentarea persoanei, 23 producția de masă a mesajelor informaționale, 82 propagandă, 22 R realitate trunchiată, 128 receptor, 27, 30, 72, 84, 128, 159, 182 redactare finală a materialului, 139 reguli, 28 repetiție de masă, 82 rolul corectorilor, 141 roluri, 57, 140 S scopurile, 21, 26, 27, 142 sindromul palmelor transpirate, 146 sindromul primului material scris, 136 sinergie, 62 sistemele de producere a comunicării de masă, 81 studiul comunicării, 12 sursă, 30 T ton, 133, 149 U utilitatea
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
UNIREA DEMOCRATICĂ, cotidian apărut la București între 2 noiembrie 1876 și 16 august 1877. Corector al acestei gazete liberale a fost I.L. Caragiale. Unele articole politice, dar mai ales notele și anecdotele nesemnate de la rubrica „Felurimi” sunt redactate de el. Rubrica „Bibliografie” include anunțuri despre cărți recent apărute, însoțite de prezentări sumare și de condițiile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290348_a_291677]
-
inteligență, stil, îndrăzneală și curățenie morală. Am crescut în tipografia ziarului de la Botoșani, condus de tatăl meu între 1968 și 1973 și unde mama, deși avea aceeași pregătire și har jurnalistic, era împiedicată de fățărnicia comunistă să fie altceva decât corector. De mic m-am jucat în zețărie sau la nenea Muraru la linotip, știam ce e calandrul sau rotativa înainte de a învăța să fac operații matematice cu numere mari. În facultate, între 1983 și 1986, am fost secretarul general de
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
Facultatea de Limbi și Literaturi Străine a Universității din București, secția engleză-română (1974-1978). Repartizat ca profesor la Școala Generală nr. 4 din Giurgiu, în 1982 părăsește învățământul spre a se angaja ca muncitor necalificat pe un șantier de la periferia capitalei. Corector la „România liberă” (1983-1988), devine redactor la „Scânteia tineretului”, secția de politică internațională (1988-1989), ulterior la suplimentul literar al cotidianului „Tineretul liber” (1990-1992), în intervalul 1992-1993 îndeplinind și funcția de redactor-șef adjunct al ziarului; concomitent, colaborează la postul de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289861_a_291190]