179,659 matches
-
ca erorile de monitorizare și sancționare să fie minimalizate datorită specializării/expertizei agenților privați în domeniul respectiv. Pe de altă parte, soluția ostromiană pare să fie preferabilă în multe cazuri soluției privatizării deoarece: (1) este plauzibil să considerăm că adesea costurile asociate cu asigurarea propriei paze vor depăși costurile achitate pentru angajarea unei agenții private, (2) datorită specializării, monitorizarea și sancționarea pot fi mult mai bine realizate de o agenție privată și (3) aranjamentele instituționale pot fi stabilite astfel încât să minimalizeze
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
minimalizate datorită specializării/expertizei agenților privați în domeniul respectiv. Pe de altă parte, soluția ostromiană pare să fie preferabilă în multe cazuri soluției privatizării deoarece: (1) este plauzibil să considerăm că adesea costurile asociate cu asigurarea propriei paze vor depăși costurile achitate pentru angajarea unei agenții private, (2) datorită specializării, monitorizarea și sancționarea pot fi mult mai bine realizate de o agenție privată și (3) aranjamentele instituționale pot fi stabilite astfel încât să minimalizeze efectele negative datorate ghinionului natural . Desigur, această soluție
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
cu rezultatele empirice și studiile experimentale. Structura cadrului poate fi descrisă general astfel: participanții în roluri cunoscute aleg între acțiuni, fiind condiționați de controlul asupra deciziei, de informațiile pe care le dețin, de rezultatele pe care le așteaptă și de costurile și beneficiile aferente rezultatelor (Ostrom, Basurto, 2009, p. 6). CADI este alcătuit dintr-un spațiu al interacțiunilor sociale specific teoriei jocurilor, denumit arena de acțiune (format din situațiile sociale și din participanții angajați în ele). Asupra arenei de acțiune exercită
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
regulamentele interne din cadrul unor organizații private, precum și orice alte tipuri de acte normative emise de stat sau în cadrul unor organizații legal constituite. Atât regulile, cât și normele produc predictabilitate, cooperare socială și minimizează incertitudinea (North et al., 2009), reducând astfel costurile care ar fi implicate de absența lor. Diferența principală dintre norme și reguli este reprezentată de faptul că normele sunt condiționate cultural și fac parte din dimensiunea socială informală, spre deosebire de reguli, care sunt instrumente formale. Normele sunt așadar constrângeri sociale
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
pe stradă sau resturile de mâncare pe podeaua unui restaurant, a fost surprins mințind sau pur și simplu îi sună telefonul în timpul unui spectacol de teatru sau la cinematograf, deși nu va fi sancționat la fel ca primul, va suporta costuri sociale, precum marginalizarea sau mustrarea publică, exercitate voluntar de ceilalți. Conform CADI, există 7 tipuri de reguli orizontale, care acționează direct asupra situației de acțiune (vezi Ostrom, 2005, pp. 186-210; Polski, Ostrom, 1999, p. 16): a) Regulile de poziție, creează
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
fi reprezentat de activitățile de întocmire a rapoartelor de activitate, necesare atât în organizații publice, cât și în firme sau corporații. Alegerea strategiilor, precum și estimarea potențialelor rezultate se bazează pe astfel de nuclee de informație. g) Regulile de recompensă decid costurile și beneficiile aferente rezultatelor. Cel mai elocvent exemplu în acest sens este reprezentat de sistemul salarial ca beneficiu primit în urma muncii depuse. Există de asemenea un alt set de reguli, numite reguli verticale (Ostrom, 2005, pp. 214-215). Spre deosebire de cele orizontale
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
p. 68). Elaborând, arena de acțiune reprezintă cadrul social în care participanții își vor defini strategiile și vor interacționa, fiind condiționați de pozițiile pe care le ocupă, de nivelul de informație pe care îl dețin asupra situației și de potențialele costuri și beneficii aferente rezultatelor. Interacțiunile indivizilor pot fi formalizate în cadrul teoriei jocurilor ca jocuri capabile să reprezinte multiple situații simplificate (Ostrom, 2005, p. 6). Arena de acțiune constituie structura jocului, cu mențiunea că, spre deosebire de teoria non cooperativă a jocurilor în
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
pe care îl dețin cu privire la raritatea resurselor, la felul și ritmul în care se exploatează resursele (în cazul problemelor de bunuri comune) sau la necesitatea formării unui nou bun public (în cazul problemelor clasice de acțiune colectivă); (3) care sunt costurile și beneficiile pe care indivizii le asociază potențialelor strategii pe care le pot adopta etc. De asemenea, este important felul în care variabilele exogene influențează arena de acțiune, în general, și situația de acțiune, în particular: ce tip de resurse
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
fi tradus toate scrisorile, trebuia să dublez aproape numărul de pagini. Această dificultate m-a determinat să public doar varianta originală, bazându-mă pe faptul că cititorul înțelege suficient de bine limba engleză sau franceză. Economia de spațiu (și de cost) m-a făcut să renunț la fotografii, ceea ce dă o notă de catastif, de tipul unui registru agricol. Cititorul se poate întreba, pe bună dreptate, de ce am mai editat această carte dacă suportul său este zgârcenia și lipsa meticulozității cercetătorului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1486_a_2784]
-
regiune, gospodăriile din Ungaria au obținut o producție aproape dublă față de cea din România pe o suprafață mai mică. În regiunea Dél-Alföld, cultivarea leguminoaselor pe terenurile arabile a pierdut din importanță pe de o parte din cauza creșterii semnificative a costurilor și pe de cealaltă parte datorită importului care asigură prezența mărfurilor proaspete pe parcursul întregului an; în plus tot mai multe persoane renunță la cultivarea legumelor în grădini familiale. În 2011 în ambele regiuni cultivarea legumelor pe terenurile arabile se făcea
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
acestuia. O primă problemă este aceea a abuzului cauzat în special de suprautilizarea resurselor, ceea ce poate conduce la distrugerea sistemelor de resurse. A doua problemă este cea a pasagerului clandestin care tinde să beneficieze de pe urma utilizării resursei fără să suporte costurile aferente (Dietz et al., 2003, p. 20). Pentru a limita efectele negative ale acestor probleme, este nevoie de apariția unor reguli care să guverneze comportamentul individual și să stabilească modalitatea de exploatare a resurselor. Aceste reguli pot fi dezvoltate la
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
este cel al raportului dintre numărul de beneficiari, cantitatea de resursă disponibilă și modalitățile de exploatare deținute de participanți. În condițiile în care numărul de participanți este scăzut, interacțiunile sociale sunt ușor de controlat, iar monitorizarea și aplicarea regulilor necesită costuri scăzute. De asemenea, costurile de monitorizare depind de carateristicile resursei, de metodele de exploatare și de excludere de la dreptul de utilizare și de raportul dintre regulile de la nivel operațional și cele de la nivel constituțional (Ostrom, 2007a, p. 215). Aceste caracteristici
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
dintre numărul de beneficiari, cantitatea de resursă disponibilă și modalitățile de exploatare deținute de participanți. În condițiile în care numărul de participanți este scăzut, interacțiunile sociale sunt ușor de controlat, iar monitorizarea și aplicarea regulilor necesită costuri scăzute. De asemenea, costurile de monitorizare depind de carateristicile resursei, de metodele de exploatare și de excludere de la dreptul de utilizare și de raportul dintre regulile de la nivel operațional și cele de la nivel constituțional (Ostrom, 2007a, p. 215). Aceste caracteristici le întâlnim și în
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
ce trebuia plătită inițial (Stahl și Serafim, 1939). Pedeapsa era însă prea mică pentru a reuși să descurajeze eventualele tentative de încălcare a obligațiilor. Stimulentele de a trișa și a încerca să-și maximizeze avantajele în detrimentul celorlalți erau mari, dar costurile asociate nerespectării regulilor erau aproape inexistente. Ca și în cazul pădurilor, izlazul putea fi exploatat după regulile devălmășiei absolute, permițându-se posibilitatea oricui de a-l folosi după nevoi și putere. Pe lângă regula de acces specifică devălmășiei, în cazul izlazului
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
economice a acestuia. În plus, același proces a cauzat (de fapt, a constat și în) creșterea apetenței individuale pentru consum, prin diversificarea și ieftinirea produselor, schimbarea valorilor consumatorilor etc. Aceste presiuni s-au manifestat la nivelul stimulentelor individuale prin creșterea costului de oportunitate al aranjamentului instituțional. Pe partea de producție, creșterea prețului la bunurile forestiere și agricole (care încep să fie exportate din ce în ce mai mult în perioada respectivă) generează eliminarea sistemului de negociere cu un singur negustor și deschide posibilitatea unei competiții
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
individual. Ambele aspecte (reactivitatea și dependența) indică faptul că singurul joc jucat în nivelul confederal era cel al beneficiilor distributive, adică un joc de sumă nulă în care satele și indivizii concurau pentru cât mai multe beneficii și/sau pentru costuri cât mai mici în raport cu ceilalți. Acesta este contextul în care actorii politici principali care au acționat către autonomizarea satelor și creșterea puterii lor în raport cu confederația au fost elitele sătești (proprietarii, funcționarii permanentizați ai satelor, preoții), probabil motivate selectiv de percepția
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
conchide, legat de distribuția beneficiilor, că, dacă arendașii și micii proprietari au beneficiat sau nu de expansiunea statelor și piețelor, acest lucru a depins de principalele instituții ale primului - curți de justiție, taxare și proceduri de împroprietărire. Aceste instituții determină costurile de intrare pe piețe și distribuția riscurilor, oportunităților și beneficiilor de pe urma noilor oportunități comerciale” (Popkin, 1980, p. 434). În continuare voi rezuma sub forma unui tabel concluziile legate de al doilea obiectiv al capitolului, acela de a selecta factorii favorabili
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
privind atribuirea contractelor de achiziŃie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii avem o situaŃie cu o ofertă cu un preŃ neobișnuit de mic de sub 85% din valoarea estimată se cere fundamentarea costurilor care au dus la acea sumă. Punctul 25 (3) din hotărâre detaliează „în scopul efectuării verificărilor prevăzute la alin. (2), autoritatea contractanta va solicita ofertantului inclusiv documente privind, după caz, preŃurile la furnizori, situaŃia stocurilor de materii prime și materiale
CONTRACTUL DE VÂNZARE CUMPĂRARE COMERCIALĂ by Mihai Vintilă () [Corola-publishinghouse/Administrative/676_a_2693]
-
2), autoritatea contractanta va solicita ofertantului inclusiv documente privind, după caz, preŃurile la furnizori, situaŃia stocurilor de materii prime și materiale, modul de organizare și metodele utilizate în cadrul procesului de lucru, nivelul de salarizare a forŃei de muncă, performanŃele și costurile implicate de anumite utilaje sau echipamente de lucru.” Prin această metodă se asigura un preŃ corect și care să nu fie derizoriu. ÎI.4. Cauza (scopul) contractului Una din condiŃiile de validitate ale contractului de vânzarecumpărare comercială e bazată pe
CONTRACTUL DE VÂNZARE CUMPĂRARE COMERCIALĂ by Mihai Vintilă () [Corola-publishinghouse/Administrative/676_a_2693]
-
în cazul vaporului sau de încărcare în cazul altui mijloc de transport. Atunci când are loc operaŃiunea odată cu marfă trece la cumpărător prin intermediul cărăușului de la vânzător. A treia categorie se referă la faptul ca vânzătorul se obligă să suporte pe langă costul mărfii și costurile legate de transport, asigurare și încărcare până la un punct dat. Avem de-a face cu următoarele condiŃii CFR, CIF și CIP. Prin CFR (cost and fright) se reglementează costul și navlu până la portul de destinaŃie convenit. CIF
CONTRACTUL DE VÂNZARE CUMPĂRARE COMERCIALĂ by Mihai Vintilă () [Corola-publishinghouse/Administrative/676_a_2693]
-
sau de încărcare în cazul altui mijloc de transport. Atunci când are loc operaŃiunea odată cu marfă trece la cumpărător prin intermediul cărăușului de la vânzător. A treia categorie se referă la faptul ca vânzătorul se obligă să suporte pe langă costul mărfii și costurile legate de transport, asigurare și încărcare până la un punct dat. Avem de-a face cu următoarele condiŃii CFR, CIF și CIP. Prin CFR (cost and fright) se reglementează costul și navlu până la portul de destinaŃie convenit. CIF (cost, insurance and
CONTRACTUL DE VÂNZARE CUMPĂRARE COMERCIALĂ by Mihai Vintilă () [Corola-publishinghouse/Administrative/676_a_2693]
-
categorie se referă la faptul ca vânzătorul se obligă să suporte pe langă costul mărfii și costurile legate de transport, asigurare și încărcare până la un punct dat. Avem de-a face cu următoarele condiŃii CFR, CIF și CIP. Prin CFR (cost and fright) se reglementează costul și navlu până la portul de destinaŃie convenit. CIF (cost, insurance and fright) se referă la costul cu transportul și asigurarea mărfii plătite până la portul desemnat în timp de CIP (carriage and insurance paid to) se
CONTRACTUL DE VÂNZARE CUMPĂRARE COMERCIALĂ by Mihai Vintilă () [Corola-publishinghouse/Administrative/676_a_2693]
-
ca vânzătorul se obligă să suporte pe langă costul mărfii și costurile legate de transport, asigurare și încărcare până la un punct dat. Avem de-a face cu următoarele condiŃii CFR, CIF și CIP. Prin CFR (cost and fright) se reglementează costul și navlu până la portul de destinaŃie convenit. CIF (cost, insurance and fright) se referă la costul cu transportul și asigurarea mărfii plătite până la portul desemnat în timp de CIP (carriage and insurance paid to) se referă la varianta cu alt
CONTRACTUL DE VÂNZARE CUMPĂRARE COMERCIALĂ by Mihai Vintilă () [Corola-publishinghouse/Administrative/676_a_2693]
-
mărfii și costurile legate de transport, asigurare și încărcare până la un punct dat. Avem de-a face cu următoarele condiŃii CFR, CIF și CIP. Prin CFR (cost and fright) se reglementează costul și navlu până la portul de destinaŃie convenit. CIF (cost, insurance and fright) se referă la costul cu transportul și asigurarea mărfii plătite până la portul desemnat în timp de CIP (carriage and insurance paid to) se referă la varianta cu alt mijloc de transport decât cel naval. Prin condiŃiile din
CONTRACTUL DE VÂNZARE CUMPĂRARE COMERCIALĂ by Mihai Vintilă () [Corola-publishinghouse/Administrative/676_a_2693]
-
și încărcare până la un punct dat. Avem de-a face cu următoarele condiŃii CFR, CIF și CIP. Prin CFR (cost and fright) se reglementează costul și navlu până la portul de destinaŃie convenit. CIF (cost, insurance and fright) se referă la costul cu transportul și asigurarea mărfii plătite până la portul desemnat în timp de CIP (carriage and insurance paid to) se referă la varianta cu alt mijloc de transport decât cel naval. Prin condiŃiile din această a treia categorie riscurile de pierdere
CONTRACTUL DE VÂNZARE CUMPĂRARE COMERCIALĂ by Mihai Vintilă () [Corola-publishinghouse/Administrative/676_a_2693]