3,019 matches
-
comportare. El Îl determine pe fiul Craiului să-l ia În slujba sa, În ciuda sfatului părintesc. Odată ajuns slugă, el Își face un plan diabolic, de supunere a stăpânului. Prin viclenie reușește să-și Împlinească gândul, schimbând identitatea fiului de Crai. Impostorul se comportă ca un adevărat tiran, Înjosindu-l pe erou Într-un mod sălbatic. Neîndurător, il supune pe Harap Alb unor Încercări menite să-i aducă sfârșitul. In final, este demscat si pedepsit, În numele dreptății și al demnității, aspirații
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
demnității, aspirații etern umane. Cei cinci năzdrăvani, insoțitori ai lui Harap-Alb se Înscriu tot În sfera umanului, reprezentand portrete grotești, caricaturale. O trăsătura dominantă este Îngroșată, hiperbolizată până la limita absurdului și capătă astfel dimensiuni fantastice. Fiecare Îl ajută pe fiul Craiului cu „defectul” lui, trecând probele impuse de Împăratul Roș, drept răsplată pentru omenia sa. Prin ei, Harap Alb constată ciudățeniile firii omenești, are prilejul să cunoască psihologia umană. Concluzii In „Povestea lui Harap Alb” Creangă a retopit structuri epice tradiționale
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
In „Povestea lui Harap Alb” Creangă a retopit structuri epice tradiționale, Într-un stil individualizat, purtând amprenta modernității. De inspirație folclorică sunt: tema (triumful binelui asupra răului) și motivele (călătoria, pețitul, muncile, proba focului, Încercarea puterii, izbânda mezinului, căsătoria), personajele (Craiul, Verde Împărat, Împăratul Roș, fata acestuia, Spânul, Harap Alb), ajutoarele eroului (Gerilă, Setilă, Ochilă, Flămânzilă, Păsări-Lăți-Lungilă, Sfanta Duminică, Crăiasa furnicilor, Crăiasa albinelor, calul, etc.), elementele miraculoase (apa vie, apa moartă), fuziunea dintre real și fabulos, limbajul caracterizat printr-o aparentă
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
pe seama eroului său din prima carte, dar incluzând propria lui experiență dramatică de viață. Experiența războiului produce schimbări fundamentale În gândirea personajului care a trăit o altă experiență, până În ultimul moment, când integrat În armata română ca voluntar, la Piatra Craiului În munte, Întrerupe relația directă cu Ela. Partea a doua a romanului, se raportează la aceeași concepție prustiană, privitoare la roman, problema autenticității. Eroul integrează În gândirea filosofică Înțelesurile profunde ale vieții și caută soluțiile chinurilor din conștiință, stăpânită o
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
desparte de Ela, ca să ajungă la Dâmbovicioara, pe celălalt trotuar Îl vede pe d-l G. A Încercat să facă În așa fel ca să-i prindă pe cei doi În flagrant, dar se Întâlnește cu Generalul, comandantul trupelor de la Piatra Craiului și este nevoit să meargă În aceeași trăsură cu el. În acea noapte a Început războiul. În paginile următoare ale romanului, În cartea a doua, Camil Petrescu evocă un război autentic, fără nici o urmă de idealizare, fără nimic romantic În
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
veni, moleșit de căldură, de se furișă sub dânsa, la umbră, la adăpost. [...] Și în fiecare zi pasărea venea să se ascundă de căldura cotropitoare, în fiecare zi frunza o ferea și cântecul se împrăștia vesel." (Emil Gârleanu, Frunza) (e) "Craiul, primind cartea, îndată chemă tustrei feciorii înaintea sa și le zise: Iaca ce-mi scrie frate-meu și moșul vostru. Care dintre voi se simte destoinic a împărăți peste o țară așa de mare și bogată, ca aceea, are voie
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
pot căpăta. Și află, nepoate, că asemene pietre fac podoaba împărăției mele, nu se găsesc altele mai mari și mai frumoase decât aceste la nici o împărăție, și de-aceea s-a dus vestea despre ele în toată lumea. Mulți împărați și crai înadins vin să le vadă, și li-i de-a mirarea de unde le am." (Ion Creangă, Povestea lui Harap-Alb) Numeral Exemplificați câte trei tipuri diferite de numerale formate prin compunere prin alăturare fără cratimă, respectiv prin contopire. Precizați valoarea morfologică
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
enunțuri în care subiectul să fie exprimat prin substantiv în cazul nominativ, acuzativ, respectiv genitiv. Precizați termenii regenți și elementele introductive ale propozițiilor subordonate subiective din textele de mai jos: (a) "Așa ar trebui să urmez, om bun, zise fiul craiului, dar ți-oi spune drept: tata mi-a dat în grijă, când am pornit de-acasă, ca să mă feresc de omul roș, iară mai ales de cel spân, cât oi putea; să n-am de a face cu dânșii nici
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
a făcut aste două lucruri trebuie să aibă și mărul de aur al zmeului; poruncește, rogu-te, argintarului să aducă pe meșterul care le-a făcut." (Ion Creangă, Povestea lui Harap-Alb) (k) "Și s-a întâmplat ca un fecior de crai să se rătăcească în pădurea aceea și, dând peste căsuța piticilor, să le ceară găzduire peste noapte. A doua zi, când o porni la drum, văzu sicriul din creștetul muntelui și pe frumoasa Albă-ca-Zăpada" (Frații Grimm, Albă-ca-Zăpada) Formulați enunțuri în
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
și ele se împrăștie pe cer." (Spiridon Vangheli, Stelele) (b) " Nu te cred! Florile sunt slabe. Sunt naive. Se apără și ele cum pot. Se cred grozave cu ghimpii lor... N-am răspuns nimic." (Antoine de Saint-Exupéry, Micul prinț) (c) "Craiul Soare, craiul Soare, multe treburi câte are: râul l-a pornit devale, mai apoi în sat coboară, ușile deschide iată cheamă oamenii afară... Cui îi dă o sapă-n mână, cui îi pune o căldare. [...] Însă craiul cată joacă, uite
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
se împrăștie pe cer." (Spiridon Vangheli, Stelele) (b) " Nu te cred! Florile sunt slabe. Sunt naive. Se apără și ele cum pot. Se cred grozave cu ghimpii lor... N-am răspuns nimic." (Antoine de Saint-Exupéry, Micul prinț) (c) "Craiul Soare, craiul Soare, multe treburi câte are: râul l-a pornit devale, mai apoi în sat coboară, ușile deschide iată cheamă oamenii afară... Cui îi dă o sapă-n mână, cui îi pune o căldare. [...] Însă craiul cată joacă, uite-l, uite
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Micul prinț) (c) "Craiul Soare, craiul Soare, multe treburi câte are: râul l-a pornit devale, mai apoi în sat coboară, ușile deschide iată cheamă oamenii afară... Cui îi dă o sapă-n mână, cui îi pune o căldare. [...] Însă craiul cată joacă, uite-l, uite-l, uite-l, își dezbracă cămășuica de lumină și o leapădă în apă." (Spiridon Vangheli, Al cui e soarele?) (d) "Oamenii de la tine de acasă, spuse micul prinț, cresc cinci mii de trandafiri în aceeași
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
c) adverbul relativ unde; (d) pronumele relativ cine în cazul dativ; e) adjectivul pronominal relativ câte. Complemente circumstanțiale Transcrieți complementele circumstanțiale din textele de mai jos, precizând felul lor, termenul regent și partea de vorbire în care se concretizează: (a) "Craiul însă, vrând să-l ispitească, tace molcum și, pe înserate, se îmbracă pe ascuns într-o piele de urs, apoi încalecă pe cal, iese înaintea fecioru-său pe altă cale și se bagă sub un pod. Și când să treacă fiu
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
urs, apoi încalecă pe cal, iese înaintea fecioru-său pe altă cale și se bagă sub un pod. Și când să treacă fiu-său pe acolo, numai iaca la capătul podului îl și întâmpină un urs mornăind. Atunci calul fiului de crai începe a sări în două picioare, forăind, și cât pe ce să izbească pe stăpânu-său. Și fiul craiului, nemaiputând struni calul și neîndrăznind a mai merge înainte, se întoarnă rușinat înapoi la tatu-său. Până să ajungă el, craiul pe
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
când să treacă fiu-său pe acolo, numai iaca la capătul podului îl și întâmpină un urs mornăind. Atunci calul fiului de crai începe a sări în două picioare, forăind, și cât pe ce să izbească pe stăpânu-său. Și fiul craiului, nemaiputând struni calul și neîndrăznind a mai merge înainte, se întoarnă rușinat înapoi la tatu-său. Până să ajungă el, craiul pe de altă parte și ajunsese acasă, dăduse drumul calului, îndosise pielea cea de urs și aștepta acum să
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
de crai începe a sări în două picioare, forăind, și cât pe ce să izbească pe stăpânu-său. Și fiul craiului, nemaiputând struni calul și neîndrăznind a mai merge înainte, se întoarnă rușinat înapoi la tatu-său. Până să ajungă el, craiul pe de altă parte și ajunsese acasă, dăduse drumul calului, îndosise pielea cea de urs și aștepta acum să vină fecioru-său. Și numai iaca îl și vede venind repede, dar nu așa după cum se dusese." (Ion Creangă, Povestea lui Harap-Alb
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
joc: Logofete, brânza-n cui, lapte acru-n călămări, chiu și vai prin buzunări!, puteam să rămân cum era mai bine: Nic-a lui Ștefan a Petrei, om de treabă și gospodar în Humulești." (Ion Creangă, Amintiri din copilărie) (e) "Fiul craiului, boboc în felul său la trebi de aieste, se potrivește Spânului și se bagă în fântână, fără să-i trăsnească prin minte ce i se poate întâmpla. Și cum sta și el acolo de se răcorea, Spânul face tranc! capacul
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
printre oameni, de colo până colo, cu pupăza-n mână, că doar și eu eram oleacă de fecior de negustor." (Ion Creangă, Amintiri din copilărie) (b) "Amu cică împăratul acela, aproape de bătrânețe, căzând la zăcare, a scris către frăține-său craiului, să-i trimită grabnic pe cel mai vrednic dintre nepoți, ca să-l lase împărat în locul său după moartea sa." (Ion Creangă, Povestea lui Harap-Alb) (c) "În dimineața când fu a se înfățișa la boierul ca să-i ghicească întrebările, fie-sa
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
și literatura pentru copii, suport de curs ID) (e) "Și merge el, și merge, până se înnoptează bine. Și, prin dreptul podului, numai iaca îi iese și lui ursul înainte, mornăind înfricoșat. Calul atunci dă năvală asupra ursului, și fiul craiului, ridicând buzduganul să dea, numai iaca ce aude glas de om zicând: Dragul tatei, nu da, că eu sunt. Atunci fiul craiului descalecă, și tată-său, cuprinzându-l în brațe, îl sărută și-i zice: Fătul meu, bun tovarăș ți-
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
numai iaca îi iese și lui ursul înainte, mornăind înfricoșat. Calul atunci dă năvală asupra ursului, și fiul craiului, ridicând buzduganul să dea, numai iaca ce aude glas de om zicând: Dragul tatei, nu da, că eu sunt. Atunci fiul craiului descalecă, și tată-său, cuprinzându-l în brațe, îl sărută și-i zice: Fătul meu, bun tovarăș ți-ai ales; de te-a învățat cineva, bine ți-a priit, iară de-ai făcut-o din capul tău, bun cap ai
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
excepționalului act normativ. Școala românească este foarte puternică... (Confesiunea dascălului legiuitor...) Dna prof. univ. dr. Sanda-Maria Ardeleanu, deputat PDL de Suceava, autor de specialitate (și... actor de bază) în redactarea îndelung încercată a Legii, a binevoit să... gloseze pentru ziarul „Crai nou”, câtecevașilea. Cine are urechi... - De ce au oamenii nevoie de oameni ? - Au foarte mare nevoie oamenii unii de alții, și lucrul acesta (îmi) este confirmat de întrebările care cad peste mine în avalanșă. O întrebare (retorică) mi se pune din
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
principii ale acestei legi și susțin, din interiorul experienței mele de-o viață de cadru didactic, tot ceea ce este cuprins în această lege. Putem discuta, altădată, punctual, pe acest subiect... VACANȚĂ PLĂCUTĂ ! (Interviu de Dumi Brad, 11 iunie, 2010, Ziarul „Crai Nou”, Suceava) La aniversară... Cuvânt către dascăli Sunt, ca și Dvs., slujitor al școlii, și viața mi se confundă cu acest nobil statut. Este avuția cea mai de preț și, vă mărturisesc, sunt mândră și fericită de asta. Sunt dascăl
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
argumentate, din perspectiva unei gândiri sistematice. Or, eu acolo mi-am asumat o condiție de bufon intelectual. Chiar spun îndeobște că mi se pare că trag mai mult la Pirgu decât la Pașadia și Pantazi, apropo de romanul nostru preferat, Craii de curtea veche. Însă nu am avut senzația că trebuie să predau o lecție. A fost un public foarte bun, viu, inteligent, care însă n-a vrut să fie interactiv de-a binelea. La urma urmei, dincolo de zidurile facultății, nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2205_a_3530]
-
poate găsi ușor cititorii, de la cei mai protențioși până la cititorii obișnuiți. Înainte de prima ediție din ’92, romanul lui Ioan Groșan a apărut în regim de foileton în „Viața Studențească“, reușind să amuze chiar și cenzura comunistă. La fel ca și Craii de Curtea-Veche al lui Mateiu Caragiale sau Levantul lui Mircea Cărtărescu, romanul lui Ioan Groșan, O sută de ani de zile la Porțile Orientului, roman de inspirație rabelaisiană, în care oralitatea se transformă în scriitură, aduce în prim plan lumea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2188_a_3513]
-
mult la Comédie Royale din Paris (1912). Poetul Haralamb Lecca are o bună tehnică în teatru (Pentru o femeie, dramă în 5 acte; Biana, 3 acte în versuri; Flămânzii de glorie, comedie în 4 acte; Suprema forță, Jucătorii de cărți). Crai de ghindă, de V. Leonescu, este un tablou puternic al mahalalei. Ioan Livescu, născut în 1873, actor și profesor la Conservator, istoric al teatrului românesc, și-a văzut jucate la Teatrul Național Floarea din Firenze (2 acte), Cerșetorul și Îngerii
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]