3,198 matches
-
ei de la clinică. Acum, ținîndu-se În spatele lui Hennessy, cu ochii la călcîiele lui, părea la fel de puțin doritoare să participe la serviciul funerar. Bobby Crawford, profesorul de tenis angajat de club, venea În urma ei. Purtînd un costum de mătase neagră și cravată, cu ochelari de soare pe nas, semăna cu un gangster arătos și cordial. Îi salută pe cei prezenți cu o fluturare a mîinii menită să-i Încurajeze și Înaintă Întinzîndu-se să atingă cîte un umăr sau bătînd ușor cîte un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
Pe cînd reverendul Davis ieșea cu pas grăbit pe poarta cimitirului, roșu la față de stînjeneală, Crawford strigă În urma lui: — La revedere, părinte. Mulțumirile noastre. Apoi le Înapoie cazmaua groparilor impasibili și așteptă să se Îndepărteze toată lumea. Își trase de la gît cravata din crep negru și Își Îmbrăcă haina mototolită cu o mișcare a umerilor În care am recunoscut același gest pe care Îl văzusem la violatorul aspirant cînd fugise din parcarea Clubului Nautico. Cimitirul aproape se golise. Paula Hamilton o ștersese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
pantofi Închiși la culoare și un costum protocolar, dar cum zăceau sub ochii mei Întinse pe pat, păreau elementele componente ale unui costum pe care Frank se hotărîse să-l arunce. Am pornit la vînătoare prin sertare și suporturi de cravate, incapabil să mă hotărăsc. Frank cel real și atît de greu descriptibilpărea să fi renunțat la apartament cu trecutul său prăfuit cu tot. În ultima clipă, am aruncat În valiză niște pantaloni și un bloc de hîrtie de scris - ultimul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
piele scumpă. Vreo șase costume erau Întinse pe un divan, lîngă o grămadă de cămăși din mătase cu monogramă. — Toate lucrurile astea le trimit la veri, Îmi spuse Hennessy. N-au rămas cine știe ce amintiri de pe urma tipului, doar niște costume și cravate. Băiat de treabă... acolo pe deal se formaliza pînă-n dinți, dar cînd venea aici Îmbrăca altă personalitate, veselă și fără griji. Camera de zi dădea Într-o nișă În care se lua masa, cu scaune și o măsuță din lemn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
la proces. Crede-mă, Estrella de Mar nu-i genul de loc cu care ești tu obișnuit... În dreptul ușii, Îmi strînse mîna - i-am simțit palma moale precum cel mai gingaș pămătuf de pudră. Strîngînd În pumn un mănunchi de cravate din mătase, Hennessy mă urmări cum mă urcam În mașină, cu aerul unui director de școală pus În fața unui școlar debordînd de zel, dar și de naivitate. Supărat pe mine Însumi, am pornit pe strada Îngustă și am trecut pe sub
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
zâmbind, și mă reped iar în jos pe scări. Acasă dau peste ai mei frumos îmbrăcați, stând la o cafea în sufragerie. Mama este într-un deux-pièces roz din lână, iar tata poartă un costum gri cu dungi și o cravată bleumarin. De ce oare mă așteaptă atât de oficiali? mă întreb îngrijorată, în timp ce mă descalț. Oare au aflat ceva despre ce s-a întâmplat azi cu mine? Oare i-a sunat cumva domnul Scarlat? Tata își stinge țigara când mă vede
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
prin hol, privind cu atenție toate tablourile și oprindu-se iar și iar în dreptul acelui portret. — Vă plac portretele noastre? se auzi brusc interpelată și tresări. Se întoarse și zări un tânăr mustăcios, în costum negru, cu cămașă albastră și cravată bleumarin. Nu îl cunoștea. Ce voia de la ea? Oare de ce erau toți din jurul ei atât de pisălogi în ultima vreme? — Mda, răspunse ea, indecisă. Nu știu dacă e corect spus că-mi plac. Mai degrabă mă intrigă. îmi par familiare
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
normal! o susținu domnul Ionescu, cu obrajii roșii și cu privirea tulbure. Apoi mai comandă șampanie și le făcu semn chelnerilor să dea mai tare muzica la difuzoare, ca să danseze lumea. Se sculă ceremonios de la masă, ștergându-și firimiturile de pe cravată, se apropie de Clara și o invită la dans. Clara acceptă cu o reverență grațioasă și, în timp ce se scula de la masă, făgădui cu voce tare că următorul dans este pentru domnul Neacșu, destinzând din nou atmosfera printre invitați. — E o
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
foșnetul ramurilor stârnite de-abia de vântul de la asfințit. Mă văd apoi copil, coborând pe cărarea aceleiași grădini, cu mâna pe ochi sub un soare orbitor, cu greu dibuind calea, Îmbrăcat Într-un costum portocaliu, cu pantaloni scurți, cămășuță cu cravată albastră, petrecută cu un elastic pe după gulerul tare. Țintind să ajung cât mai departe, departe de bărbații și femeile care mă priveau din spate, de pe terasa albă, strălucitoare, ca să fiu doar eu, cu costumul meu cel nou, scăldat În lumină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
în dormitor, deschide dulapul și aruncă o privire nehotărâtă cămășilor, frumos împăturite, curate și bine călcate. Un miros puternic de levănțică înțeapă în mod plăcut nările lui Marius. Optează pentru un costum gris închis, cămașă albă, la care asortează o cravată bleumarin de mătase. Despovărat de greutatea hainelor militare, simte o formidabilă reînnoire fizică și spirituală. Lasă în urmă încordarea, nesiguranța și frica proprii acelui univers al frontului unde avea impresia că se afla integrat într-o uriașă mulțime de victime
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
expresie plină de voluptate. Se piaptănă îndelung, aplică puțină pudră pe nas și rimel pe gene. Numai obrazul rămâne nefardat, oferind privirii puritatea lui naturală. Își trage cu eleganță ciorapii, apoi furoul de mătase neagră. Atent până atunci la nodul cravatei vârâtă pe sub gulerul cămășii, Marius face o pauză și privește către Smaranda. Rochia de seară, pur și simplu îi flatează silueta desăvârșită a trupului. Un lănțișor din aur, tip choker 33, accentuează frumusețea gâtului lung și subțire. Minunată! Cine? Eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
să fi fost înveșmântată cu pânză de sac. Iorgu încearcă să-și arunce mâna peste umerii fetei dar nu reușește și din cauza avântului aproape că se prăbușește de pe scaun. Începe să bombăne și mârâie printre buze o înjurătură. "... mătii de cravată, ce mă strângi!". Lărgește nodul cravatei și se descheie la primii doi nasturi ai cămășii. Cu gesturi împleticite, umple cupa largă a paharului de șampanie cu vodcă până aproape să se reverse și bea tot cu înghițituri lacome. Așa e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
de sac. Iorgu încearcă să-și arunce mâna peste umerii fetei dar nu reușește și din cauza avântului aproape că se prăbușește de pe scaun. Începe să bombăne și mârâie printre buze o înjurătură. "... mătii de cravată, ce mă strângi!". Lărgește nodul cravatei și se descheie la primii doi nasturi ai cămășii. Cu gesturi împleticite, umple cupa largă a paharului de șampanie cu vodcă până aproape să se reverse și bea tot cu înghițituri lacome. Așa e mai bine! Se șterge la gură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
banca de altădată din grădina publică. Stăteam pe ea, acum, rezemîndu-se de stinghiile orizontale, alți tineri, fete, băieți; nici unul din aceștia nu și-ar fi Închipuit, văzîndu-mă cu tîmplele ușor albite, bărbat Între două vîrste, corect Îmbrăcat, scorțos, cu nelipsita cravată burgheză la gît - adică de om al burgului, al orașului zice-se - că În urmă cu cîteva decenii, tot tînăr ca ei, adolescent, m-am aflat pe aceeași bancă și că aici sub frunzișul aceluiași copac mi s-a Întîmplat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
pereții căruia nu lipseau tablourile. Stătea la o masă cu cărți și manuscrise. Eleganța lui vestimentară contrasta, violent, cu modul de a se îmbrăca al omului din vremea aceea, rămas încă tributar modei proletare: costumul, gen pe puncte, șapcă, fără cravată". Impresie coroborată cu cea "insolită" a părintelui acestuia, "bătrîn învățător", care-l vede în 1956, la Sângeorz, unde poetul venise pentru un tratament balnear: "I s-a părut prea frumos pentru un bărbat, prea elegant pentru vremurile în care trăia
Printre amintiri by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8354_a_9679]
-
foarte rezonabil. îmbrăcă, mulțumit de foșnet, cămașa chinezească, luată la un preț foarte rezonabil, pantalonii, cu firmă franțuzească stâlcită în Orientul apropriat, încălță pantofii din piele sintetică, de proveniență chinezească, achiziționați la un preț foarte rezonabil. Strânse în jurul gâtului o cravată de mătase, de un roșu chinezesc inconfundabil, luă de pe spătarul scaunului danez, cu învârtire de trei sute șaizeci de grade, sacoul, impecabil croit la Șanhai. Pe un preț promoțional. Aprinse aragazul cu un chibrit grecesc, de finețea unui ac, puse la
La un preț foarte rezonabil by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/8669_a_9994]
-
180 de euro; Ogar englez, 6 luni - 130 de euro; Cocker Spaniel auriu, 6 luni, carnet de sănătate, vaccinat, deparazitat - 300 de lei; Ciobănesc german, femelă, 4 ani - 100 de euro. Talcioc Tricou - 8-25 de lei, cămașă - 20-50 de lei, cravată - 10-25 de lei, umbrela - 7-20 de lei, pantaloni din stofă - 25-60 de lei, trening pentru adulți - 40-150 de lei, trening pentru copii - 25-50 de lei, curea din piele - 10-30 de lei, portmoneu - 4-25 de lei, blugi - 35-75 de lei, adidași
Agenda2006-13-06-util ptr dvs. () [Corola-journal/Journalistic/284917_a_286246]
-
cu toate viețuitoarele și florile, ție ți le dăruiesc, să te bucuri de ele, să devii mai puternic, mai bun, mai generos, mai înțelept. 2. Dar ca să te bucuri cu adevărat, pregătește-te bine! Nu drumeții pe munte cu pălărie, cravată, geamantan și pantofi cu toc înalt. Cărările mele străbat creste și văi adânci, iar vremea este uneori aspră și capricioasă. Asigură-te, deci, cu echipament special de munte, ca să mă poți înfrunta. Altfel, frumusețile mele pot deveni și capcane în
Agenda2005-49-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/284466_a_285795]
-
Ducă-se dracului, mi-am spus și am hotărât că mai bine trăiesc singur, și am aruncat în noaptea aceea peste bord gândul de a fi fericit cu o femeie... Dimineața însă m-a invitat la ceai, mi-a dres cravata, avea aerul că nu s-a întîmplat nimic. Tandrețea ei era indiferentă și gestul de a-mi drege cravata mi-a făcut greață. Ia mâna de pe mine, i-am spus. Și am plecat înjurînd... Și acum trei zile, cobor eu
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
aceea peste bord gândul de a fi fericit cu o femeie... Dimineața însă m-a invitat la ceai, mi-a dres cravata, avea aerul că nu s-a întîmplat nimic. Tandrețea ei era indiferentă și gestul de a-mi drege cravata mi-a făcut greață. Ia mâna de pe mine, i-am spus. Și am plecat înjurînd... Și acum trei zile, cobor eu în pivniță să tai lemne. Servitoarea plecase la țară, îi murise mă-sa. Când mă uit... știam că în
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
înfipseseră în coaste nu promiteau nimic bun... Da, dar cum ar fi putut altfel să-l convingă? Până la urmă îmi rămase în minte doar momentul când colegul meu începuse să vomite și îl împroșcase pe polițist pe piept și pe cravată... Păstram râsul în mine să-i povestesc și Matildei, să râdem împreună... eram foarte vesel... Adică abia așteptam s-o văd și să ne îmbrățișăm, ca totdeauna în cei doi ani când ne revedeam...Acasă scosei cheile, dar îmi veni
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
scârbi și mă înfurie atât de tare că mă ridicai și îl împinsei cu violență. Dar nu-l dărâmai pe el cum ași fi dorit, ci scaunul pe care stăteam. Asta mă făcu să văd roșu. Îi înfipsei mâna în cravată, îl împinsei spre perete și îl făcui să se holbeze în strânsoare, din roșcat se făcu vânăt. Mă retrasei, îmi ridicai scaunul și spusei: "Nu-mi place să fiu pupat cu sila. Îmi rămân balele, nu vreun sentiment..." Și mă
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
de frati-său și nu încetasem apoi s-o fac să râdă pe tăcuta Tamara cât timp durase masa și apoi și după aceea, când se desfăcuse damigeana cu vin. VI Petea afectă că nu făcusem decât să-i stric cravata și cu cea mai mare naturalețe se duse la locul lui, cu aerul că un lucru foarte vesel se petrecuse: .....dom' profesor, zise el, bagă de seamă și nu fii antisovietic (și clătină din cap îngrijorat pentru mine), noi sîntem
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
m-am îndrăgostit de alta? Ce-ași fi putut face auzind asta? Ași fi înghițit sau ar fi trebuii să tac, să nu te întreb niciodată unde te duci de îți pui cel mai frumos costum și cea mai frumoasă cravată la cea mai frumoasă cămașă, spălată și apretată de mine, și unde întîrzii sau îți petreci nopțile, în timp ce eu te-ași aștepta încercînd zadarnic să dorm?..." Ai fi zis, auzind-o, că își desvăluie în sfârșit secretul comportării ei, dar
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
și, dragă nevastă, nu ți-am povestit eu de dom' profesor cu care m-am împrietenit? Ba mi-ai vorbit. Ei, are o sărbătoare în familie. Sânt invitat. Ești invitat? se văită iar Vintilă, aaau, pune-ți și tu o cravată mai frumoasă... Țineți și dumneavoastră minte, dom' profesor, ce mi-a spus și mie un avocat, unul Buzdugă, buun avocat, dar pe toate clientele le... Dom Buzdugă, zic, dar cu doamna ce faceți? Cu cine, cu nevastă-mea? Mă Vintilă
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]