7,334 matches
-
este nici o halucinație, nici o abstracție vagă, ci un răspuns la o chemare a omului care caută lumina<footnote Henri Bergeron, op. cit., p. 17. footnote>. Așadar, e limpede pentru Sfântul Simeon că lumina dumnezeiască nu este vreun înger sau vreo ființă creată, nici vreun fenomen. Dumnezeu este lumină (I In., 1, 5) Esența luminoasă a lui Dumnezeu și manifestarea Persoanelor treimice înseși prin lumina văzută de cei curați cu inima, a subliniat-o, poate mai explicit ca Sfântul Grigorie Palama și înainte de
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]
-
rev. Mitropolia Olteniei, Anul XXVIII (1976), Nr. 3-4, p. 444. footnote>. Lumina e Dumnezeu înainte de creație, îmbrățișând întreaga creație: Eram Lumină și înainte de a crea toate cele văzute de tine. Sunt și eram pretutindeni și, pentru că am creat toată făptura creată, sunt pretutindeni și în toate<footnote Sf. Simeon Noul Teolog, Erosurile imnelor dumnezeiești, 53, în vol. Imne, Epistole și Capitole, Introducere și traducere: diac. Ioan I. Ică Jr., Editura Deisis, Sibiu, 2001, p. 275. footnote>. Înainte de căderea în păcat, omul
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]
-
Ibidem, p. 140. footnote>. În Imnul 22, Lumina continuă să se prezinte astfel: prin fire sunt cu neputință de negrăit, cu totul de nespus, de nerostit și de nerecunoscut pentru oameni și îngeri, și de neînțeles pentru orice altă ființă creată. Cunoaște numai cele ale tale sau, încă și mai bine, pe tine însuți și atunci vei cunoaște că Eu sunt cu totul de necuprins și de neînțeles, că sunt împreună și îi iubesc numai pe cei ce Mă iubesc și-
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]
-
trece spiritul de la cogito la credință, de la eu găndesc la eu cred. Credința apare, în accepțiune marceliană „ca fiind actul prin care o găndire, negăndu-se pe sine ca subiect fixat și existent, se reconstruiește pe sine ca subiect (voit și creat) prin participare la divin”. Marcel consideră că dacă este imposibilă negarea existenței lui Dumnezeu, tot așa, în baza acelorași argumente, este imposibilă și afirmarea existenței lui. Credința nu este posibilă decăt cu condiția ca din cogito să se ivească individualul
Fiinţă şi transcendenţă la Gabriel Marcel. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Alin Negomireanu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2276]
-
pentru capacitatea noastră de a obține rezultatele dorite. Decât să punem cap la cap coaliții de voință pentru fiecare "joc" nou, ar fi în avantajul nostru să-i atragem pe alții în alianțe instituționale și să evităm slăbirea celor deja create. De pildă, NATO nu numai că aduce laolaltă capacitățile unor națiuni avansate, însă comitetele, procedurile și aplicațiile interminabile permit trupelor să se instruiască și să acționeze împreună fără întîrziere în situații de criză. În ceea ce privește alianțele, dacă Statele Unite se dovedesc o
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
al acesteia. Noua legislație și multitudinea actelor normative ce vizează administrația publică locală impun actualizarea permanentă a Regulamentelor de Organizare și Funcționare ale Instituției Prefectului și ale aparatului propriu de specialitate al acestuia, revizuirea fiselor postului și operaționalizarea structurilor nou create ale instituției. Formarea unui corp profesionist de funcționari publici depinde de elaborarea unei politici riguroase de personal care să includă obligatoriu dimensiunea europeană în toate domeniile sectorului și la nivelul tuturor structurilor administrativ-teritoriale (județe, municipii, orașe, comune). Pentru aplicarea principiilor
Managementul public by Doina Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
activităților considerăm firesc ca grupul țintă să-și modifice atitudinea de indiferență sau să-și optimizeze implicarea și să participe efectiv la desfășurarea proiectului. La sfârșitul ultimei etape de implementare ne așteptăm la următoarele rezultate: existența unei camere de resurse, creată exclusiv pentru necesitățile părinților, a cadrelor didactice și a membrilor comunității locale; existența unor grupuri de suport emoțional și social Între părinții; Îmbunătățirea comportamentelor sociale a membrilor grupului țintă, formarea și dezvoltarea unor atitudini de cooperare intra și intergrup; optimizarea
PROGRAMUL „ŞCOALA PĂRINȚILOR“ – MODEL DE BUNĂ PRACTICĂ ÎN ŞCOALA „VASILE CONTA” IAŞI. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Daniela - Loredana STIUJ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2121]
-
de o parte, și al claselor muncitoare, pe de altă parte. Aceste curente se confruntă cu serioase probleme teoretice care, adăugându-se vigorii divergențelor ideologice, explică virulența dezbaterilor: clasele superioare, ca și cele inferioare, scapă într-adevăr sistemelor explicative obișnuite, create pornind de la istoria industrializării europene. Marginile muncitoare sunt percepute aproape exclusiv din unghiul restrictiv al rezistenței la dominația capitalistă (străină colonială sau postcolonială) și la proletarizare; diferitele fațete ale solidarităților familiale, tribale sau etnice, pe de o parte, și extensiunea
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
propriilor conflicte (conflicte interne/intrapersonale), cât și în medierea conflictelor. În acest caz vorbim de acel tip de ascultare atent, empatic, reflexiv, bine intenționat. Poate fi folosit: • pentru informare: obținem de la interlocutor percepția/ imaginea pe care o are asupra situației create, modul cum se situează pe sine în contextul relațional creat. • ca suport moral, emoțional (întru liniștirea celuilalt): îi arătăm celeilalte părți că îi recunoaștem și că îi înțelegem (sau că încercăm să-i înțelegem) problema. Aceasta implică: să avem răbdare
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
În acest caz vorbim de acel tip de ascultare atent, empatic, reflexiv, bine intenționat. Poate fi folosit: • pentru informare: obținem de la interlocutor percepția/ imaginea pe care o are asupra situației create, modul cum se situează pe sine în contextul relațional creat. • ca suport moral, emoțional (întru liniștirea celuilalt): îi arătăm celeilalte părți că îi recunoaștem și că îi înțelegem (sau că încercăm să-i înțelegem) problema. Aceasta implică: să avem răbdare, deschidere, să fim atenți, să empatizăm. • pentru a putea răspunde
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
pentru apariția unei situații conflictuale, nu este obligatorie existența unui obiect al conflictului (care, în general, îi afectează celuilalt sau ne afectează nouă înșine securitatea). Conflictul poate fi declanșat și datorită proastei dispoziții, a neacceptării reciproce, a ostilității față de situația creată. 13 Asertivitatea se referă la "exprimarea cu ușurință a intereselor și a punctelor de vedere proprii, fără teamă și fără a nega pe ale celorlalți" (Chelcea, 2003, p. 45). A fi asertivi înseamnă a avea o atitudine pozitivă și încrezătoare
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
terminologie, precum și la cadrul general al literaturii fantastice. Una din cauzele spectaculoaselor controverse iscate în jurul conceptului de fantastic este reprezentată chiar de complexitatea termenului, devenit ambiguu prin diversitatea accepțiilor sale. În timp ce în Dicționarul limbii române este definit ca reprezentând ceva ,,creat, plăsmuit de imaginație, ireal’’, Tzvetan Todorov afirmă: „Cel care percepe evenimentul trebuie să opteze pentru una din cele două soluții posibile: ori este vorba de o înșelăciune a simțurilor, de un produs al imaginației și atunci legile lumii rămân ceea ce
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
este de fiecare dată eșecul. ,,Agentul’’ satanic ca resort intim al stării de transă căreia îi cade victimă individul uman, în speță tânărul neinițiat, cuprins subit de patima jocului de noroc, este tema fantastică tipic dostoievskiană a scrierii. Opera este creată utilizând narațiunea la persoana a treia și cele câteva indicii cu privire la acțiunea forțelor malefice, elemente care sunt figurate sunt presărate în trecere. Această alternare între relatarea pățaniilor unui ingenuu și intervenția acestor puteri oculte este sporadică și mai redusă. Elementele
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
înainte de a fi coborât îngerul. Se tulbura apa din pricina necredincioșilor, ca să le fie semn că îngerul coborâse. Pentru aceia (era) semn, pentru tine credință. Pentru aceia se cobora un înger, pentru tine Duhul Sfânt; pentru aceia se tulbura un lucru creat, pentru tine lucrează Hristos Însuși, Stăpânul creației. Atunci se tămăduia (doar) unul; acum se tămăduiesc toți, sau, desigur, un singur popor, cel creștin; căci există la unii și o apă mincinoasă (...) Așadar, și acea scăldătoare a fost o preînchipuire, ca să
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
practică a acordurilor. În al doilea rând, regimurile reduc nesiguranța și oferă informații care modelează așteptările statelor privind comportamentul viitor. În anarhie regimurile sunt dificil de creat pentru că este dificil ca statele să stabilească obligații legale prin intermediul regimurilor. Totuși, odată create, ele vor fi utile statelor și, în consecință, vor tinde să reziste în timp (Keohane, 1984, pp. 85-109). Keohane explorează și implicațiile asumpției "raționalității mărginite" și a redefinirii limitate a intereselor actorilor, prin îndepărtare de egoism. Dar autorul afirmă clar
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
un plăsmuitor al lumii. El acționează ca un olar care modelează lutul din care, sub mâinile sale, vor ieși formele vieții. El se distinge de lume, reflexie a "slavei" creatorului ei, cum scriu teologii. Transcendenței Creatorului i se opune imanența creatului. Dumnezeu ar fi putut să nu facă lumea. Ar fi putut s-o facă altfel decât este. Creația este trecerea de la infinitatea lumilor posibile și concepute în judecata divină la unica lume reală în care trăiesc oamenii. • Artistul, analogon al
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
forța sa de refuz". Gaëtan Picon, L'Écrivain et son ombre. Introduction à une esthétique de la littérature, Gallimard, Paris, 1953, pp. 22-25. Psihologul René Passeron subliniază analogia între postura artistului și cea a Dumnezeului Creator: omul artist știe că însuși creatul este condiția creației sale. Și, prin definiție, creatul nu poate fi cunoscut dinainte. Iminența, chiar urgența muncii creatoare ar consta în asta: mulți pictori nu știu dinainte ce le va ieși din mâini, ce "se" va picta pe pânză, dar
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
et son ombre. Introduction à une esthétique de la littérature, Gallimard, Paris, 1953, pp. 22-25. Psihologul René Passeron subliniază analogia între postura artistului și cea a Dumnezeului Creator: omul artist știe că însuși creatul este condiția creației sale. Și, prin definiție, creatul nu poate fi cunoscut dinainte. Iminența, chiar urgența muncii creatoare ar consta în asta: mulți pictori nu știu dinainte ce le va ieși din mâini, ce "se" va picta pe pânză, dar au întotdeauna nevoie, pentru a crea, de acest
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
etica religioasă și producția artistică, între practicile ritualice și plăcerea artistică, opunând puternic profetul (care vorbește în numele lui Dumnezeu) și artistul (care "se joacă" de-a Dumnezeu). Weber a arătat cum se exercita monopolul creației asupra lumii umane a formelor create. El a arătat, totodată, limitele acestuia, chiar interdicțiile (cf. refuzul iconoclast al tuturor figurilor antropomorfe ale lui Dumnezeu în iudaism și islam) (Weber, 1996, pp. 410-460). Oricum ar fi, perspectiva lui Weber ne ajută să înțelegem de ce, în general, artistul
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
operațiune nu poate fi legitimată decât în numele intereselor superioare ale națiunii. Pornind de aici, acest bun este sustras (în parte) de la actul contractual și de la schimbul pe piață. El este supus controlului administrativ și experților delegați de stat. Este astfel creată o normă care reglementează conduita indivizilor și a colectivelor (proprietar, șef de șantier și de lucrări, asociație gestionară, muzeu, colectivitate în care se găsește bunul etc.) față de pericolul de distrugere a bunului respectiv. Clasarea se dovedește o condiție prealabilă pentru
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
va servi de lege pentru a îmbogăți pe unii pe cheltuiala tuturor. Dacă ascultă de sentimente filantropice, va dori să egalizeze bunăstarea, și, pentru acest lucru, se va gândi să stipuleze în favoarea fiecăruia o participare legală și uniformă la produsele create. Rămâne de văzut dacă, în această situație, crearea produselor este posibilă. În această privință, Luxembourg-ul23 ne-a prezentat recent un spectacol cu adevărat extraordinar. Nu s-a auzit, în plin secol al XIX-lea, câteva zile după revoluția din Februarie
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
oamenii își mai amintesc încă de acea perioadă. Nu sărăcia, care este starea naturală a umanității, este cea care necesită explicație, ci bogăția. Bogăția trebuie să fie creată, iar cea mai bună cale de a asigura faptul că bogăția este creată este să fie generate stimulente pentru ca oamenii să o creeze. Nu s-a descoperit niciun sistem care să genereze stimulente pentru crearea de bogăție mai bine decât o face piața liberă, bazată pe drepturi de proprietate bine definite și sigure
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
modelării viitoare. Însă pământul, împreună cu marea, sânt fapte ale Facerii din ziua a treia. De ce atunci pământul apare încă de acum, când Dumnezeu nu face, ci cumpănește doar o faptă viitoare? Pământul care vine dinaintea genezei este altceva decât pământul creat, așa cum marea este altceva decât apa dinaintea creației. Pământul care stă alături de apă și întuneric ca element al indeterminării este materia nediferențiată în care nu a pătruns limita modelatoare. Textul grec ne spune că el era aoratos și akataskeuastos: "gol
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
se întîmple nu ajung formele de supraveghere ale unui aparat anume creat (Securitatea). Acesta poate asigura "impulsurile centrale", dar releele care asigură transmiterea lor și supravegherea până la nivel periferic precum și retransmiterea informației obținute până la sediul central, în vederea prelucrării ei, trebuie create separat. Funcția aceasta suplimentară o asigură lichelele. Și ele o asigură în chip natural, ceea ce înseamnă cu eficiența și geniul cu care natura reglează, găsind de fiecare dată forma în care trebuie să o facă, echilibrul la nivelul fiecărei specii
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
când Ștefan cel Mare, aflat cu Curtea domnească itinerantă la Vaslui, face mai multe danii, confirmă și întărește stăpâniri de sate și moșii slujitorilor săi credincioși din partea de jos a Moldovei, destul de numeroși prin partea locului, nu numai potrivit legendelor create, ci și realităților surprinse documentar. Printre ei și „aceste adevărate slugi ale noastre, Alexa, Giurca, și Dragoșe și Giugiu, ne-au slujit drept și credincios”, motiv pentru care continuă Vodă - „le-am dat și le-am întărit de la noi în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]