51,468 matches
-
temeiul art. 61 alin. (1) din Constituție, coroborat cu art. 115 alin. (7), potrivit căruia „Ordonanțele cu care Parlamentul a fost sesizat se aprobă sau se resping printr-o lege [...]“, deja a eliminat soluția legislativă criticată, iar examinarea constituționalității normelor criticate ar transforma, în mod nepermis, controlul pe calea excepției de neconstituționalitate într-un control abstract. ... 30. În acest context, având în vedere că soluția legislativă criticată a fost eliminată între momentul sesizării Curții Constituționale și cel al pronunțării instanței de
DECIZIA nr. 27 din 16 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271138]
-
resping printr-o lege [...]“, deja a eliminat soluția legislativă criticată, iar examinarea constituționalității normelor criticate ar transforma, în mod nepermis, controlul pe calea excepției de neconstituționalitate într-un control abstract. ... 30. În acest context, având în vedere că soluția legislativă criticată a fost eliminată între momentul sesizării Curții Constituționale și cel al pronunțării instanței de contencios constituțional, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. IX alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 88/2018, cu referire la sintagma „se aplică și
DECIZIA nr. 27 din 16 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271138]
-
punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. ... 21. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate. ... CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 22. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3
DECIZIA nr. 675 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/271137]
-
din administrația publică centrală de specialitate, servicii deconcentrate ale ministerelor și ale altor organe centrale de specialitate, prefecturi, consilii județene, municipii, administrația publică locală - consilii, primării și servicii publice din subordinea acestora. ... 26. Autorul excepției susține că dispozițiile de lege criticate sunt contrare următoarelor prevederi din Constituție: art. 1 alin. (3) și (5) privind statul de drept și obligația respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 16 alin. (1) și (2) privind egalitatea în drepturi, art. 11 alin. (2
DECIZIA nr. 675 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/271137]
-
salarizarea personalului Casei Naționale de Asigurări de Sănătate în raport cu salarizarea personalului din casele județene de asigurări de sănătate. Prin urmare, critica autorului excepției este lipsită de susținere în raport cu acest text de lege. ... 29. Cât privește dispozițiile criticate cuprinse în anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017, Curtea constată că acestea reglementează, în mod distinct, salarizarea funcționarilor publici din administrația publică centrală, din unitățile teritoriale și salarizarea personalului contractual din administrația publică centrală de specialitate. ... 30. Prin Decizia
DECIZIA nr. 675 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/271137]
-
principiul egalității justifică dreptul la diferențiere, tocmai pentru că egalitatea nu înseamnă uniformitate, iar situațiile diferite sub aspect obiectiv și rezonabil impun diferențe de tratament juridic. ... 31. În aplicarea acestor considerente, Curtea a reținut că instituirea prin prevederile de lege criticate a unor reguli diferite aplicabile diferitelor categorii de personal plătit din fonduri publice nu constituie o discriminare. Opțiunea legiuitorului pentru stabilirea unui tratament juridic diferențiat sub aspectul salarizării între funcționarii publici din administrația publică centrală și cei din unitățile teritoriale
DECIZIA nr. 675 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/271137]
-
h) din legea-cadru consacră principiul sustenabilității financiare, în sensul stabilirii nivelului de salarizare pentru personalul bugetar, astfel încât să se asigure respectarea plafoanelor cheltuielilor de personal ale bugetului general consolidat. ... 32. În concluzie, Curtea a constatat că dispozițiile de lege criticate reprezintă expresia opțiunii legiuitorului în materia personalului plătit din fonduri publice, justificată în raport cu situația diferită a celor două categorii de personal vizate de ipotezele normelor juridice, fără a încălca principiul egalității în drepturi, prevăzut de art. 16 din
DECIZIA nr. 675 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/271137]
-
procedura recarosării» un autovehicul înscris în circulație, care nu este dezmembrat, este folosit (ca piese de schimb) pentru a înlocui integral un autovehicul distrus în totalitate, dar care nu a fost radiat“. Prezintă diverse situații care se încadrează în reglementarea criticată, deși, în opinia sa, nu ar trebui să fie considerate infracțiuni. ... 6. În continuare, susține că sintagma „număr fals de înmatriculare sau înregistrare“ este contradictorie în raport cu prevederile pct. 1-14 din capitolul III din anexa la Ordinul ministrului transporturilor
DECIZIA nr. 52 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271196]
-
vedere asupra excepției de neconstituționalitate. ... 10. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. ... CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 11. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3
DECIZIA nr. 52 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271196]
-
sarcina inculpatului prin actul de sesizare sau asupra acțiunii civile ori când există vreunul dintre cazurile de nulitate absolută, cu excepția cazului de necompetență, când se dispune rejudecarea de către instanța competentă. “ ... ... 13. Autorul excepției de neconstituționalitate susține că textul criticat contravine prevederilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5), potrivit cărora, în România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21
DECIZIA nr. 52 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271196]
-
Curtea observă că autorul acesteia nu formulează veritabile critici de neconstituționalitate, ci se limitează la a face aprecieri referitoare la faptul că legiuitorul trebuia să clarifice anumite aspecte sau la faptul că anumite situații nu pot intra sub incidența dispozițiilor criticate. Astfel, Curtea reține că susținerile autorului excepției referitoare la faptul că legiuitorul nu a avut în vedere „procedura recarosării“ atunci când a incriminat faptele prevăzute de art. 334 alin. (2) din Codul penal nu sunt suficiente pentru a declanșa un
DECIZIA nr. 52 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271196]
-
oricărei excepții de neconstituționalitate, și anume: textul de lege contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat și motivarea de către autorul excepției a relației de contrarietate existente între cele două texte, adică motivarea neconstituționalității textului criticat. Curtea a observat în decizia precitată că, dacă primele două elemente pot fi determinate absolut, al treilea element comportă un anumit grad de relativitate determinat tocmai de caracterul său subiectiv. Mai mult decât atât, chiar dacă excepția de neconstituționalitate este
DECIZIA nr. 52 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271196]
-
un anumit grad de relativitate determinat tocmai de caracterul său subiectiv. Mai mult decât atât, chiar dacă excepția de neconstituționalitate este în mod formal motivată, deci cuprinde cele trei elemente, dar motivarea în sine nu are nicio legătură cu textul criticat, iar textul de referință este unul general, soluția pronunțată de Curte va fi de respingere ca inadmisibilă a excepției de neconstituționalitate, ca urmare a neîndeplinirii condiției cuprinse în art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992. ... 16. Având în vedere
DECIZIA nr. 52 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271196]
-
lit. b) din același act normativ. Curtea a constatat că această concluzie se desprinde în mod explicit din prevederile art. 417 din Codul de procedură penală. ... 25. Având în vedere cele anterior expuse, Curtea a apreciat că textul de lege criticat constituie însăși expresia principiului dublului grad de jurisdicție în materie penală, reglementat de art. 2 din Protocolul nr. 7 la Convenție, legislația procesual penală oferind o reglementare completă ce acoperă toate aspectele. Așa fiind, Curtea Constituțională a constatat că dispozițiile
DECIZIA nr. 52 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271196]
-
a fost ridicată de Nicolae-Sorin Mihăilescu într-o cauză privind acordarea indemnizației de creștere a copilului, aflată în recurs. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, încălcarea principiului neretroactivității legii civile, deoarece, potrivit textelor de lege criticate, cuantumul indemnizației pentru creșterea copilului se limitează, începând cu luna septembrie 2017, la suma de 8.500 lei, sumă inferioară cuantumului indemnizației acordate anterior, în temeiul art. 2 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2010, în forma anterioară
DECIZIA nr. 91 din 2 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271187]
-
la suma de 8.500 lei, sumă inferioară cuantumului indemnizației acordate anterior, în temeiul art. 2 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2010, în forma anterioară modificărilor aduse prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 55/2017. Retroactivitatea normei criticate decurge din aplicarea acestei reguli inclusiv asupra indemnizațiilor stabilite anterior intrării în vigoare a ordonanței de urgență modificatoare. Susține că dreptul câștigat trebuie menținut pe întreaga durată a raportului juridic, iar cuantumul indemnizației trebuie raportat la principiul contributivității, fiind pe
DECIZIA nr. 91 din 2 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271187]
-
din sănătate, educație, alte drepturi de asigurări, printre care și plata acestui drept. Cât privește principiul neretroactivității, consideră că situațiile juridice în curs pot primi ca aplicare legea nouă, fără ca aceasta să retroactiveze, astfel că și textele de lege criticate se aplică doar pentru indemnizațiile ulterioare, fără a afecta drepturile bănești încasate anterior. ... 9. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere. ... CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului
DECIZIA nr. 91 din 2 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271187]
-
drepturile bănești încasate anterior. ... 9. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere. ... CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului și dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 10. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3
DECIZIA nr. 91 din 2 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271187]
-
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 644 din 7 august 2017, și au devenit aplicabile începând cu drepturile aferente lunii septembrie 2017, astfel cum precizează art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 55/2017, de asemenea criticat. Dispozițiile art. 2 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2010 au fost ulterior modificate prin art. IV pct. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 82/2017 pentru modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul
DECIZIA nr. 91 din 2 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271187]
-
urgență a Guvernului nr. 55/2017 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor, precum și ale art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 55/2017. Prevederile de lege criticate au următorul conținut: – Art. 2 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2010: „(2) Indemnizația lunară prevăzută la alin. (1) se stabilește în cuantum de 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni din ultimii 2
DECIZIA nr. 91 din 2 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271187]
-
deciziile nr. 872 și nr. 874 din 25 iunie 2010, așa cum consideră autorul excepției. ... 16. Referitor la încălcarea principiului constituțional al neretroactivității legii civile, consacrat de art. 15 alin. (2) din Constituție, Curtea a constatat că textele de lege criticate afectează doar pe viitor indemnizațiile pentru creșterea copilului și numai în ceea ce privește cuantumul acestora, prin instituirea unei limite maxime de 8.500 lei. Condițiile privind acordarea acestor indemnizații nu sunt afectate de noile reglementări. De asemenea, Curtea a reținut
DECIZIA nr. 91 din 2 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271187]
-
nici nu sunt garantate de dispozițiile art. 44 din Constituție, cu excepția celor deja încasate. Prin urmare, limitarea indemnizației pentru creșterea copilului la 8.500 lei, aplicabilă drepturilor ce urmau a fi încasate după data intrării în vigoare a actului normativ criticat, nu poate reprezenta o ingerință în sfera protecției proprietății private. (Decizia nr. 262 din 22 aprilie 2021, paragraful 35). ... 20. De asemenea, acordarea indemnizației pentru creșterea copilului poate fi privită și ca o măsură de protecție a copiilor, așa cum
DECIZIA nr. 91 din 2 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271187]
-
a se vedea și Decizia Curții Constituționale nr. 1.094 din 20 decembrie 2012). Se consideră că procedura legală instituită a fost exercitată de forul legislativ conform procedurilor parlamentare incidente, fără a fi afectate sau încălcate valori sau principii constituționale. Hotărârea criticată reprezintă un act juridic cu caracter individual, vizând numirea în funcție a președintelui Consiliului Național al Audiovizualului, prin votul Parlamentului, ceea ce înseamnă că nu afectează, prin obiectul și efectul juridic, valori și principii constituționale, în sensul reținut de instanța
DECIZIA nr. 255 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271198]
-
6 aprilie 2023, Curtea a dispus amânarea dezbaterilor asupra cauzei pentru data de 27 aprilie 2023, când a pronunțat prezenta decizie. ... CURTEA, examinând sesizarea de neconstituționalitate, punctul de vedere al Biroului permanent al Camerei Deputaților, raportul întocmit de judecătorul-raportor, hotărârea criticată, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 17. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. l) din Constituție și ale art. 1, 10 și 27 din Legea nr. 47/1992
DECIZIA nr. 255 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271198]
-
deputaților și senatorilor (466) au fost prezenți 237; numărul total de voturi exprimate a fost de 237; numărul total de voturi valabil exprimate - 237, din care: voturi pentru - 233; voturi contra - 4, întrunindu-se, astfel, majoritatea simplă pentru adoptarea hotărârii criticate. ... 35. Cu privire la critica referitoare la neîntrunirea cvorumului de prezență raportat la numărul total al deputaților, respectiv al senatorilor, întrucât din cei 237 de deputați și senatori prezenți nu se poate determina dacă îndeplinirea cvorumului a fost realizată distinct
DECIZIA nr. 255 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271198]