2,852 matches
-
desparte pe oameni de Biserică Cel ce a făcut Biserica, ci, reproșând celor vicleni dezbinarea și recomandând celor credincioși pacea, arată cu propriile Sale cuvinte că El este mai degrabă cu doi sau trei care se roagă uniți în același cuget, decât cu mai mulți, dar dezbinați, și că se poate obține mai mult prin rugăciunea unită a celor puțini, decât prin ruga gâlcevitoare a multora”. (Sf. Ciprian, Despre unitatea Bisericii ecumenice, XII, în PSB, vol. 3, p. 443) „Unul este
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
care e o icoană a împărăției viitoare 96, să ne înfățișăm tot ca o icoană a unității, când spune: ca toți să vorbiți la fel și să nu fie dezbinări în sânul vostru, ci să fiți cu toții uniți în același cuget și în aceeași înțelegere (I Cor., 1, 10)”. (Origen, Despre principii, Cartea întâia, II, 6, în PSB, vol. 8, p.94) „Constantin Biruitorul, Măritul și Augustul, către Biserici... socotit-am că cea mai frumoasă țintă pe care mi-aș putea
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
erau. Și iarăși spune-mi, rogu-te, cum de stau după ce au fost făcute și pe ce anume stau? Ce temelie are cerul, și pământul pe ce stă? Și dedesubtul pământului ce este? Ai văzut în câtă nedumerire ajunge ochiul cugetului tău, dacă nu vei alerga degrabă la credință și la puterea cea nepricepută a celui ce le-a făcut? Dar dacă voiești a te gândi și la cele omenești, ai putea ca să întraripezi câte puțin cugetul tău. Nu vezi pe
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
câtă nedumerire ajunge ochiul cugetului tău, dacă nu vei alerga degrabă la credință și la puterea cea nepricepută a celui ce le-a făcut? Dar dacă voiești a te gândi și la cele omenești, ai putea ca să întraripezi câte puțin cugetul tău. Nu vezi pe olari? Cum din lutul cel fără nici o formă ei fac un vas frumos? Nu vezi pe cei ce topesc pământul metalic, cum îți scot pe față aurul, fierul și arama? Nu vezi iarăși pe alții care
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
paiul și celelalte toate? Oare nu se vede de multe ori cum o mică sămânță de smochină căzută pe pământ, în scurt timp a făcut rădăcină și ramuri și a dat și rod? Apoi dacă toate acestea le primești cu cugetul tău și nu le mai cerni, cum de numai lui Dumnezeu îi ceri cuvânt și pare că te îndoiești că El va preface trupul nostru? Dar cum pot fi acestea vrednice de iertare?” (Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariile sau
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
nu ca a acelora, lungă și lipsită de griji și de supărări. Deci ce, spune-mi, oare pe robi i-a făcut mai buni decât pe stăpâni? Nu, rogu-vă, să nu gândiți de acestea. Nu-ți sărăci, omule, 114 cugetul cu astfel de gânduri, nici să fii nebăgător de seamă de bogăția lui Dumnezeu, având un astfel de Stăpân”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariile sau Tâlcuirea Epistolei întâi către Corinteni, omilia XVII, p. 176-177) „Căci cu acest trup va
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
o mătură lângă copilul sugar pentru a-l păzi de duhuri, dar și pentru a nu i se "lega" mintea; în Bucovina există un descântec devenit cu timpul o rugă pentru sănătate: "Sfinte Augustine, Și tu Sfinte Trifoane, luați tulburarea cugetului, din creștetul capului, dinăuntrul creierului, din gâtlejul gâtului"14. În același scop, în Moldova, în special în regiunile riverane Prutului, este sărbătorit Sfântul Trifon, "Trif cel Nebun", a cărui zi (1 februarie) este păzită de oameni și sărbătorită "să nu
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
corespunzătoare culturii populare și exprimată prin limba populară, deși nu se constituie ca o disciplină de sine stătătoare, este legată de aceste structuri, pe care se întemeiază și pe care le reflectă nemijlocit. La nivelul limbii populare există numeroase cuvinte (cuget, cugetare, ființă, lucru, minte; a chibzui, a închipui, a ticlui etc.) care exprimă idei generale despre lume, exprimă universul din perspectiva cugetării și nu din cea a experienței senzoriale, precum și o serie de activități specifice facultăților umane, ce interpretează sau
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
imondiții", colportor de "prostii" scrise la beție?" Nu invocase galantul Ovidiu "lascivul adevăr al cuvintelor?..." Creația (adăuga Arghezi) începe prin a imprima "materialelor în libertate o viață esențială, concentrată", un "destin" nebănuit, "o iuțire și o abreviere lapidară, un ritm" (Cugetul românesc, I, 1922). În alți termeni, iuțirea, concizia, ritmul implică o sinteză intensivă suplă, adecvată finalității, un mod particular de înaintare spre un punct de fugă. Nu din frecvența arhaismelor, regionalismelor și neologismelor, a nuanțelor biblice, ori a elementelor de
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
Educația este un al doilea soare pentru cei care o au. Heraclit CUVÂNT ÎNAINTE Textele din prezentul volum țintesc să ajungă la cugetele și inimile celor ce s-au consacrat creșterii, instruirii și educației copiilor și tinerilor. Deși sunt entități distincte, scrierile grupate în această carte se armonizează într-un ansamblu de idei, organizat în jurul conceptului de educație, cu referiri la educația școlară
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
omagiu învățătorilor: Sunt patruzeci de ani între mine, cel de azi, și aceste cărunte capete de dascăli, rechemate de emanațiunea și de recunoștința mea! ...Scumpi moșnegi, care m-ați descoperit pe mine mie însumi, modești făclieri care ați luminat potecile cugetului nostru odinioară, în anii claselor primare, cât de sfântă și mai presus de orice răsplătire îmi apare munca voastră dăscălească!". (s.n.) Lumina din sufletele curate, iradiată de ochii iscoditori și neastâmpărați ai copiilor, reprezintă un îndemn necontenit spre căutări, pentru
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
de conducere și de decizie persoane cu un înalt grad de conștiință civică, sensibile la nevoile celor mulți, cu o impecabilă moralitate, devotate până la sacrificiu celor care i-au ales. Am așternut pe hârtie aceste rânduri la îndemnul conștiinței - sanctuarul cugetului meu - iar dumneavoastră, cititorilor, vă adresez îndemnul: în momentele cruciale, în cele de grave încercări și de mari îndoieli, consultați-vă cel mai fidel, mai bun și mai sincer sfetnic: propria conștiință. CARACTERUL ÎN LUMINI ȘI UMBRE Ansamblul de însușiri
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
lui de disperare este, de fapt, expresia unei revelații psihice, respectiv al unei conștiințe, devenite acum deschise spre exigențele dreptății, spre necesitatea revenirii la acele sentimente umane, care aspiră capacitatea de compasiune și de înțelegere interiorului sufletesc al semenilor: „O, cuget fricos, ce tău mă chinui! E miezul nopții: vânătă-i făclia, Reci stropi de spaimă simt pe trup, și tremur. De ce mă tem? De mine? Nu e nimeni: Richard i-e drag lui Richard; eu sunt eu. E vreun călău
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
mie însumi mi-am făcut? Ba nu! De mine mai curând mi-e silă, De câte săvârșit-am silnicii! Sunt un nemernic. Nu, nu mă mint; nu sunt; Vorbește-te de bine, om neghiob; Neghiobule, să nu te lingușești. În cuget, mii de limbi îmi povestesc Câte un basm, și fiecare basm Mă-nvinuiește de nemernicie. Sperjurul, cel mai ticălos sperjur, Omorul, cel mai ticălos omor, Tot ce-i păcat, păcate de tot soiul, Mă-nvinuie răcnind: «Ești vinovat!» Nădejdea-mi pierd
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
ziua mamei; zambilă; 1 martie; 8 martie (1); 797/96/44/52/0 gînd: idee (95); bun (66); minte (53); vis (35); amintire (17); rău (16); idei (15); curat (14); frumos (14); dor (10); dorință (10); memorie (9); creier (8); cuget (8); sentiment (8); speranță (8); bucurie (7); imaginație (7); meditație (7); cuvînt (6); ascuns (5); departe (5); emoție (5); vise (5); amintiri (4); cap (4); gîndire (4); iubire (4); pozitiv (4); zbor (4); cunoștință (3); deștept (3); îngîndurat (3); nebun
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
atribut; avea; ban; bătrînețe; de bătrîni; bătrînică; bebeluș; bilă; binefacere; blajin; blînd; bolnavi; bube; bun la inimă; bunăfacere; bunica; cadou; cald; calitate; caritate; de cămilă; a cerși; nu cerșetorie!; cerșit; de cineva; cinste; cîine flămînd; de cîine; cîinișor; compasiuni; credincios; cuget; cumsecade; darnic; datorie; dărui; a dărui; de; deasă; demență; demnitate; dezabilități; doare; doi; domn; a dona; Domnului; drag; drăguț; dreaptă; drum; dumnezeiască; dur; pentru dușmani; e pentru proști; de el; emoție; enorm; este; nu există; fată; față de cei săraci; făgăduință
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
cap (37); ageră (30); gîndire (32); înțelepciune (21); gînd (14); inteligent (10); minciună (10); mincinos (9); rațiune (9); ascuțită (8); adevăr (7); luminată (7); memorie (7); bună (6); frumos (6); gînduri (6); inteligentă (6); înțelept (6); neadevăr (6); ascunde (5); cuget (5); cunoștințe (5); om (5); ager (4); conștiință (4); iute (4); multă (4); capacitate (3); carte (3); deșteaptă (3); deșteptăciune (3); idee (3); imaginație (3); înșeală (3); limpede (3); lucidă (3); măsea (3); ascultă (2); bine (2); copil (2); cunoaște
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
sedentar(2); șezut(2); singur(2); sta(2); timpul(2); acolo; adînc; alerga; amintire; amorțire; ascunsă; înbancă; pebancă; bere; a sebloca; calm; calmă; canapea; caniculă; casă; cărți; cer; pecer; certe; cîntă; colea; comod; conferință; confortabil; contempla; corect; covor; cu familia; cuget; cumpănit; cur; încușcă; degeaba; degradare; departe; a nu sedezvolta; dormea; îndrum; dus; a nimica nuface; facultate; filme; fotbal; fotoliu; frumos; gară; gîndesc; agîndi; gîndire; gînditor; gînduri; pegînduri; iarbă; imobil; inactivitate; indiferență; inutil; irosire; încetini; întins; înțepenit; latent; lăsa; lejer; leneși
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); rațiune (2); simț (2); simțire (2); speranță (2); spiritualitate (2); suflare (2); trup (2); ușor (2); vietate (2); acuratețe; adîncime; Allah; amintiri; amorf; animal; aproape; arogant; atragere; Avram Iancu; bine; biserică; bolnav; bucurie; bunăvoință; chinuit; complicitate; concept; credincios; creștin; cuget; cuminte; curățenie; curcubeu; dar; darnic; dăinuire; demn; departe; deschidere; deschis; distrus; divin; doi; dor; de drac; dur; elan; emoționant; energie; enorm; entuziasm; esență/păcat; fantezie; fantomă; fericire; flacără; fragil; gînd; grandios; haos; iad; Iisus; imaterial; inimoasă; inimos; inspirat; izgonit; încredere
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); soră (2); supărare (2); supărăcios (2); tensiune (2); tristă (2); urît (2); pe viață (2); agitat; agresiv; Alex; am!; amăgi; amăgire; amărî; amărît; amuza; atinge; bani; nu-i bine; bosumflici; a bucura; bucurie; cerul; cicăli; colegi; comenta; cor; fără cuget; Darius; depresie; deranj; deranjare; des; despărțire; deșertăciune; dezamăgit; deznădejde; dispreț; mai bine dormea; dușman; durea; pe ea; pe el; enervare; etichetă; eu; familii; faptă urîtă; fata; față; față tristă; la fel; fericit; fetele; fetița; a fi trist; frică; fript; frustrant
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
În chip necesar totuși, trebuie recunoscute ca adevărate cel puțin altele câteva , mai simple Încă și mai universale, din care, Întocmai ca din culorile adevărate, să fie alcătuite toate imaginile lucrurilor, fie reale, fie false, imagini ce se află În cugetul nostru”. Scopul acestei verificări universale este ajungerea la un număr cât mai redus de cunoștințe sigure, „noțiunile simple”, care nu mai pot fi dovedite ca Îndoielnice de către nimeni și În nici un fel. Până la urmă, după cum vom vedea, pentru Descartes există
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
aceea că, doar prin intermediul ei spiritul se regăsește În starea sa esențială: libertatea. 2 COGITO Următorul pas pe care Îl face spiritul pornit În căutarea adevărului este unul afirmativ. În ciuda constatării că se poate Îndoi de absolut toate lucrurile lumii, cugetul realizează că totuși ceva rămâne constant și rezistă Îndoielii căreia i-a fost supusă cunoașterea. Acest invariant este Însuși faptul cogitării, care devine astfel cunoștința cea mai sigură dintre toate cele pe care spiritul le-a Întâlnit În procesul de
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
intuiții, exprimând o experiență inanalizabilă. Le vom urmări pe amândouă, căutând să le arătăm valențele dar și limitele, iar la sfârșit vom Încerca să oferim o posibilă interpretare a acestui enunț. Silogism Datorită formei qvasideductive pe care o are propoziția cuget, deci exist, o serie de comentatori au interpretat acest enunț ca fiind concluzia unui silogism. Un comentator reprezentativ al acestui curent este Arnauld Reymond, care dedică problemei studiul Le cogito apărut În Revue de Metaphisique et Morale În anul 1923
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
certitudine - ce se petrece În fața spiritului nostru solicită multă atenție În ceea ce privește folosirea cuvintelor și judecăților noastre, deoarece se pare că deducerea adevărului pe una din căi, neagă deducerea aceluiași adevăr urmând calea cealaltă: „Totuși mă mir cât de supus e cugetul meu la greșeli. Căci deși cercetez acestea În mine, liniștit și fără glas, mă Încurc totuși În vorbe și aproape sunt Înșelat de felul obișnuit de a vorbi, căci spunem că vedem aceeași ceară dacă cineva ne-o arată, și
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
recursul la această certitudine este etern? Dacă e să urmăm cuvintele filosofului, s-ar părea că răspunsul e unul restrictiv: certitudinea conferită de cogito este validă atât timp cât se produce cogitarea. „Eu sunt, exist; e lucru sigur. Cât timp Însă? Atât timp cât cuget; căci s-ar putea Întâmpla tocmai ca, dacă m-aș opri de la acțiunea de a cugeta, să Încetez pe dată și În Întregime să mai exist”. Din această supoziție tulburătoare se naște o nouă problemă și o nouă provocare pentru
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]