10,969 matches
-
publice, precum și numeroase interviuri. Cea mai reprezentativă secțiune este cea literară, nu numai prin spațiul amplu, ci și prin colaborarea unor scriitori prestigioși. Astfel, Mircea Ștefănescu semnează o tabletă în care pledează pentru actualitatea piesei într-un act și pentru cultivarea acesteia în repertoriul teatral românesc, în timp ce Ion Anestin comentează comedia în trei acte Zile vesele după război de Mihail Sadoveanu. Foarte activ este Pompiliu Constantinescu, cu recenzii și cronici la cărți nou-apărute, inițial în cadrul rubricii „Spectacolul vitrinei”: Hortensia Papadat-Bengescu, Rădăcini
SPECTACOLUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289815_a_291144]
-
că orgoliul este o trăsătură a Eului de factură psiho-morală. Sensul orgoliului este de a imprima Eului acea tendință prin care persoana respectivă să se impună În raporturile sale cu ceilalți, dar În același timp de a urmări o anumită cultivare egoistă a realizării exclusive de sine În competiția cu ceilalți. Astfel considerat, orgoliul este trăsătura psiho-morală a Eului de factură competițională, În raporturile persoanei cu ceilalți, dar și de autosusținere, de autoevaluare, de satisfacere narcisistă. Prin aceasta se descoperă Înrudirea
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
cu ceilalți, generozitatea, putând merge până la sacrificiu, căldura, simpatia, iubirea. Egodepășirea are un caracter mult mai subtil, mai diferențiat. Ea urmărește realizarea unor idealuri, sacrificiul de sine, lupta pasională pentru realizarea unor scopuri nobile, Înalte, devoțiunea, abandonarea intereselor banale și cultivarea unor țeluri morale superioare, fie că sunt puse În serviciul sinelui, fie că sunt oferite celorlalți. Formele sentimentelor morale Atât psihologii, cât și moraliștii și filosofii recunosc existența mai multor forme de sentimente morale. Le vom analiza În continuare. 1
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
De finibus bonorum et malorum, III, 10, 33-37Ă evidențiază două aspecte opuse, atât În plan sufletesc, cât și moral: pathé (suferință, apăsare, nefericireă și hedoné (fericire, absența suferinței, eliberare interioarăă. Orice persoană aspiră către fericire. Aceasta Însă se realizează prin cultivarea valorilor (axiaă binelui care, spune Cicero, „trebuie prețuit ca cea mai mare valoare”. El reprezintă „tot ceea ce este cinstit și dorit În sine” (Ciceroă. Binele este cel care conferă stabilitate, echilibru și constanță persoanei umane. Dar acest „echilibru”, care este
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
pure, independente de persoana respectivă, tulburările psiho-morale „nu sunt provocate de vreo forță a naturii, ci ele sunt opinii și judecăți superficiale”, afirmă Cicero, pe care Însăși persoana respectivă și le produce. Remediul acestora este lupta continuă Împotriva viciului și cultivarea virtuții, În sensul că, după afirmația lui Cicero „cinstea trebuie dorită În sine și, respectiv, josnicia trebuie evitată În sine”. A fi conform cu ideile morale presupune un efort permanent al persoanei, o aspirație către desăvârșire, iar dacă acest exercițiu este
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
persoanei. În paranoia, totul se polarizează În jurul unui nucleu egocentric. Egocentrismul excesiv și exclusivist invadează și domină În totalitate persoana, modul ei de a gândi, de a accepta și de a utiliza valorile, totul fiind pus În scopul exclusiv al cultivării și alimentării acestui Eu personal hipertrofiat, egocentric. Egocentrismul paranoicului intră În conflict cu lumea. Acordul persoană/lume este definitiv compromis. Orice punte de comunicare este anulată. Persoana paranoicului cere, impune ca lumea să fie asemenea lui, să i se subordoneze
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
și morale specifice, astfel Încât putem vorbi despre atitudini și concepții diferențiate de viață, modele comportamentale și de gândire, trăiri emoțional-afective etc. Toate acestea reies din tipurile pe care le vom prezenta În continuare. Tipul grec Acest tip se caracterizează prin cultivarea rațiunii. Curios, cercetător, dornic de a cunoaște, este În egală măsură prudent și măsurat, iubind ordinea și echilibrul (metriotes kai symetriaă, dar și ordinea exprimată prin bine și frumos (kalos kai agathosă. Este tipul creator artistic și intelectual prin excelență
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
potrivit dorinței sale, pentru a intra În serviciul său personal. Maharajahul voia să știe ce intenționam să cultiv În Kashmir - l-am informat că observasem cum, În pofida consumului crescut de ceai și zahăr din teritoriile sale, Încă nu se Încercase cultivarea lor, fiind importate din alte țări. Zahărul folosit În Kashmir e importat din India și e transportat cu mare dificultate peste munți, prin trecători aproape impracticabile, călătoria durând trei săptămâni; iar ceaiul e adus din Tibet, În formă de turte
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
producerii acestor două articole și, de asemenea, că zahărul de trestie (care nu crește aici) nu e esențial pentru producerea zahărului, căci poate fi preparat În aceeași cantitate dintr-un fel de sfeclă din care se produce melasa 311, pentru cultivarea căreia solul era foarte potrivit. Și l-am informat că ar trebui, prin urmare, să solicit permisiunea de a fonda o fabrică de zahăr, pământul și munca fiind extrem de ieftine. Maharajahul a fost Întru totul de acord cu planul meu
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
ar permite-o322. Pot totuși menționa o curioasă formă de furt care se comite câteodată aici. Pe lacurile Kashmirului exită un mare număr de grădini plutitoare sau mase de buruieni pe care e aruncat pământ, iar ele servesc ca răzoare pentru cultivarea pepenilor, castraveților, napilor, morcovilor, verzei, vinetelor și altor legume culinare. Dacă totuși grădinarul nu Își urmărește cu atenție proprietatea mișcătoare, se poate trezi că, În timpul nopții, grădina Însăși a fost tăiată din legăturile sale și mutată. Și cum, În aceste
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Rebreanu și a lui Mihail Sorbul. „Misiunea” pe care și-o propune această publicație „de teatru și muzică” este de „a stabili o legătură mai strânsă, mai intimă între public și teatru și a contribui astfel la propășirea unuia și cultivarea celuilalt”. Colaborările îi conferă o calitate deosebită în ceea ce privește prezentarea vieții teatrale, mai ales a celei din țară. În rubrica de cronică dramatică, pe care o susține Liviu Rebreanu, se comentează mai cu seamă spectacolele bucureștene de la Teatrul Național și Teatrul
SCENA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289543_a_290872]
-
vigilența „organelor superioare”, deoarece, cel puțin într-o primă etapă, suplimentul încearcă să canalizeze - între limitele concedate de sistemul politic al epocii - aspirațiile de înnoire ale unor tineri literați și artiști. Se proclama adeziunea la necesitatea „artei angajate” și a cultivării unui „spirit patriotic, revoluționar”, dar se afirma net respingerea rutinei, închistării, convenționalismului. Numerele din toamna anului 1981 și din primele luni ale anului 1982 vădesc atenția acordată creatorilor tineri (majoritatea celor invitați să colaboreze, intervievați, prezentați și promovați aici nu
SCANTEIA TINERETULUI. SUPLIMENT LITERAR-ARTISTIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289530_a_290859]
-
dar și la cel al vârstei și componenței echipei de colaboratori. Astfel, vârsta medie a colaboratorilor - dar și, mai ales, a celor invitați sau promovați - crește cam cu un deceniu-un deceniu și jumătate. Interesul pentru tinerii creatori scade în favoarea cultivării numelor consacrate. Se înmulțesc conformiștii, sau, mai precis spus, cei atașați liniei ceaușiste a momentului, adică orientării desemnate, după 1989, prin termenul „național-comunism”, cu versiunea ei culturală numită protocronism. Sunt intervievați acum Eugen Barbu, Mihai Bandac, Sabin Bălașa, Ion Lăncrănjan
SCANTEIA TINERETULUI. SUPLIMENT LITERAR-ARTISTIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289530_a_290859]
-
de un grup de intelectuali din Basarabia, S. își propune să își familiarizeze cititorii cu literatura și cultura română, pentru a contribui la schimbarea mentalităților în această parte a țării. Acțiunea de culturalizare devine principalul mobil al gazetei. Preocuparea pentru cultivarea limbii române în Basarabia este explicită în articole ca Moldoveni, grăiți limba strămoșească de Pan Halippa, Moldoveni sau români? de Nicolae Dunăreanu. Sunt selectate scrieri de Emil Gârleanu, Nicolae Beldiceanu, George Coșbuc, C. Sandu-Aldea, dar se publică și versuri de
SOARELE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289740_a_291069]
-
Române de Haiku, membru asociat la International Haiku Society din Tokyo. S. compune o poezie instalată în tradiție, nostalgică, deseori cu unde satirice. Critica l-a apropiat de Ion Marin Iovescu, după cum există înrudiri și cu Marin Sorescu, în direcția cultivării limbajului regional. De asemenea, el e un producător, în spațiul românesc, de versuri în stil clasic nipon, adoptând formele prozodice haiku, tanka, senryu: „Vară și noapte - / în valul din heleșteu / spărturi de lună”; „În balconul meu - / greierele nu știe / că
SMARANDESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289732_a_291061]
-
mintală devine o componentă esențială a modelului socio-cultural al societății respective. Ea trebuie să constituie unul din sectoarele oricărei societăți moderne, civilizate, întrucât prin scopul pe care și-l propune, menținerea și dezvoltarea stării de sănătate mintală, promovează principiile unei cultivări a echilibrului sufletesc prin măsurile de psihoprofilaxie a bolilor psihice. În felul acesta, igiena mintală se revelează ca un important factor de protecție și progres social. În plus, ea reprezintă și un mijloc de educație, de formare a individului, de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
a primit editarea cărții mele. Un cuvânt de aleasă prețuire și mulțumiri doamnei director editorial Lidia Ciocoiu. București, Ianuarie 2004. SECȚIUNEA I ASPECTELE GENERALE ALE IGIENEI MINTALE Capitolul 1 Domeniul igienei mintale 1. Originea și precursorii igienei mintale. Acțiunea de „cultivare” a sănătății și de „tratare” a bolilor are o lungă tradiție în istoria civilizației și ea își trage substanța din concepțiile despre om specifice fiecărei societăți și epoci istorice. Orice concepție despre om are ca efect, din punct de vedere
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
obligatorie a certificatelor prenupțiale de apreciere a stării de sănătate mintală; acordarea unor sfaturi genetice în cazurile de afecțiuni fizice mutilante, boli infecțioase sau cronice (sifilis, tuberculoză), intoxicații cronice (alcoolism, stupefiante, medicamente psihotrope), influențe morale și sociale negative etc.; h) cultivarea în rândul populației a unei mentalități conform căreia starea de sănătate mintală optimă este condiția esențială a dezvoltării armonioase și echilibrate (fizică, intelectuală și socială) a membrilor comunității umane respective; i) instituirea unui program larg de sănătate mintală bazat pe
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
sănătate mintală în conformitate cu normele admise. În mod contrar, stările de criză, anomaliile sociale, situațiile de devalorizare ce vor afecta modelul socio-cultural vor avea grave repercusiuni imediate asupra stării de sănătate mintală a grupului comunitar respectiv. Din această cauză, menținerea și cultivarea valorilor pozitive ale modelului social sunt esențiale, ele reprezentând garanția echilibrului psihosocial și, prin urmare, a stării de sănătate mintală a populației respective. Acesta este și motivul pentru care înțelegerea importanței modelului socio-cultural este fundamentală în edificarea sănătății mintale (explicație
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
În ceea ce privește factorii circumstanțiali, aceiași autori menționează două grupe de circumstanțe, pozitive și negative: a) circumstanțele pozitive sunt date de: nivelul de trai crescut; acțiunile profesionale conforme cu aptitudinile; alternarea activității profesionale cu distracțiile; alimentația rațională; adaptarea pozitivă; grupul familial organizat; cultivarea valorilor sociale și cultural-morale pozitive; b) circumstanțele negative sunt reprezentate prin: suprasolicitarea profesională; dezorganizarea grupului familial; bolile somatice sau psihice; alcoolism sau toxicomanii diferite; carențele educaționale; presiunile sociale; modelele diferite de sistemul tradițional; incapacitatea de adaptare la nou; stres. Mecanismele
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
măsură de aspectele mediului și de calitatea acestuia. Având în vedere aceste aspecte, suntem obligați, ca, din perspectiva Programului de protecție al stării de sănătate mintală, să orientăm acțiunea de igienă mintală sau de psihoprofilaxie în următoarele direcții: identificarea și cultivare factorilor de protecție socială; reducerea prezenței și a acțiunii factorilor de risc psihosocial; evitarea producerii și acumulării factorilor de risc; adoptarea unor strategii în cadrul Programului de sănătate mintală în scopul prevenirii bolilor psihice, a tulburărilor de comportament și a dificultăților
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de schimbare”, care pot influența ușor în sens negativ starea de sănătate mintală a persoanei. Prin scopurile pe care și le propune, igiena mintală individuală se apropie de igiena mintală colectivă, deoarece, în final, ambele urmăresc eradicarea factorilor morbigenetici și cultivarea condițiilor de sanogeneză, atât în cazul individului, cât și în cel al comunităților social umane. În egală măsură, sănătatea mintală individuală este condiția fundamentală a unei stări de sănătate mintală comunitară normale. 2. Instinctele și motivația comportamentală Un aspect important
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
circumstanțe, este incapabil să realizeze ceva util, în acest caz, căutarea fericirii eșuează în vagabondaj; c) viața medie este modelul de viață care se consideră a fi cea reușită; ea constă dintr-o administrare corectă, echilibrată, a propriei existențe, prin cultivarea valorilor pozitive, în mod selectiv, și prin apărarea lor; este tipul de viață echilibrată, egală, morală; d) viața devotată (sau de devoțiune) are în plus față de viața medie dăruirea de sine, spiritul de sacrificiu pentru un ideal care depășește persoana
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
metodice și a disciplinei de instrucție. Deși este dezagreabil pentru el, trebuie să i se impună acest program. Adaptarea școlară se realizează prin următoarele: inserția sau integrarea afectivă a copiilor; dezvoltarea interesului, a curiozității și a dorinței lor de cunoaștere; cultivarea aptitudinilor; crearea unei ambianțe comunicaționale și comportamentale pozitive. În mod asemănător, dificultățile de adaptare școlară sau aplicarea greșită a metodelor de educație sau învățământ pot duce la rândul lor la situații neplăcute, de felul celor de mai jos: hipertrofia Eului
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
societatea modernă. Ea trebuie să refacă starea de echilibru comunitar și individual, prin oferirea de soluții la adaptarea socială și la integrarea armonioasă a tuturor membrilor societății. Un rol important revine măsurilor de educație, de formare a individului și de cultivare a valorilor socio-culturale și morale pozitive, de dezvoltare plenară și armonioasă a tuturor membrilor societății. Capitolul 17 Psihologia familiei Cadrul general Chestiunea statutului social al familiei și a relațiilor dintre persoanele care compun acest grup reprezintă o temă de interes
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]