3,441 matches
-
După acest scurt preambul, voi reveni la prima formulare a criteriului cognitiv, care stipula că un cunoscător se deosebește de un non-cunoscator prin aceea că deține, pe lângă formă să, si o altă formă. Ce formă este aceasta pe care un cunoscător o poate avea pe langă forma lui? Una substanțială, sau una accidentala? Și cum anume poate fi înțeleasă expresia „a avea pe langă“? Voi apela la un caz concret. Am în fața ochilor o coală albă de hârtie. La început aceasta
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
goală, are doar materia să determinată și forma ei substanțială, dar, după ce desenez pe ea cu un creion câteva contururi, coală va avea, pe lângă forma ei, și forma substanțială a grafitului. Putem spune oare că foaia de hartie este un cunoscător? Dacă așa ar sta lucrurile, cu siguranta am trata colile de scris altfel, însă, din nefericire, problemă ridicată nu este atat de simplă. Cu toate că am aplicat criteriul cognitiv, încă nu am putut identifica un cunoscător. Motivul pentru care nu am
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
foaia de hartie este un cunoscător? Dacă așa ar sta lucrurile, cu siguranta am trata colile de scris altfel, însă, din nefericire, problemă ridicată nu este atat de simplă. Cu toate că am aplicat criteriul cognitiv, încă nu am putut identifica un cunoscător. Motivul pentru care nu am ajuns încă la posibilitatea identificării unui cunoscător nu ține de incorectitudinea criteriului, ci de incompletitudinea lui. Pentru a avansa în încercarea mea de a afla criteriul cognitiv care deosebește un cunoscător de un non-cunoscator, voi
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
siguranta am trata colile de scris altfel, însă, din nefericire, problemă ridicată nu este atat de simplă. Cu toate că am aplicat criteriul cognitiv, încă nu am putut identifica un cunoscător. Motivul pentru care nu am ajuns încă la posibilitatea identificării unui cunoscător nu ține de incorectitudinea criteriului, ci de incompletitudinea lui. Pentru a avansa în încercarea mea de a afla criteriul cognitiv care deosebește un cunoscător de un non-cunoscator, voi folosi următorul pasaj din Sentenția libri De anima, în care Toma spune
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
am putut identifica un cunoscător. Motivul pentru care nu am ajuns încă la posibilitatea identificării unui cunoscător nu ține de incorectitudinea criteriului, ci de incompletitudinea lui. Pentru a avansa în încercarea mea de a afla criteriul cognitiv care deosebește un cunoscător de un non-cunoscator, voi folosi următorul pasaj din Sentenția libri De anima, în care Toma spune că forma unui obiect poate fi receptata în mai multe feluri, adică un lucru poate avea, pe lângă forma lui, altă formă în moduri diferite
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
deci când este receptata imaterial, schimbarea este una inten tionala și spirituală. Din (2) și (3) rezultă că prima formulare a criteriului cognitiv era insuficientă, întrucat lipsea explicația tipului de relatie dintre formă și materie. Astfel, criteriul potrivit căruia un cunoscător se deosebește de un non-cunoscator prin aceea că deține pe langă formă să și o altă formă va deveni un cunoscător se deosebește de un non-cunoscator prin aceea că deține pe langă formă să și o altă formă, care este
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
criteriului cognitiv era insuficientă, întrucat lipsea explicația tipului de relatie dintre formă și materie. Astfel, criteriul potrivit căruia un cunoscător se deosebește de un non-cunoscator prin aceea că deține pe langă formă să și o altă formă va deveni un cunoscător se deosebește de un non-cunoscator prin aceea că deține pe langă formă să și o altă formă, care este receptata fără materia inițială a obiectului și are în cunoscător un mod intențional de a fi. Dacă diferența dintre a recepta
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
pe langă formă să și o altă formă va deveni un cunoscător se deosebește de un non-cunoscator prin aceea că deține pe langă formă să și o altă formă, care este receptata fără materia inițială a obiectului și are în cunoscător un mod intențional de a fi. Dacă diferența dintre a recepta forma unui obiect împreună cu materia lui și a o recepta fără această materie este ușor de înțeles, rămâne totuși de clarificat care este sensul receptării intenționale a unei forme
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
mod de a fi natural și material său natural și imaterial. Din cea de-a doua formulare a criteriului cognitiv reieșea că modul imaterial de a fi al unei forme în receptor nu era suficient pentru a putea desemna un cunoscător, fiind nevoie și de modul ei intențional de a fi în receptor. Revenind la exemplul din citatul (I.4.), atunci cand un înger cunoaște alt înger, el deține pe langă forma lui, care are în el un mod de a fi
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
dintre modul de a fi imaterial și cel intențional al unei forme, si arătând că imaterialitatea nu este cea în virtutea căreia are loc cunoașterea, trebuie refor mulat din nou criteriul cognitiv. Ținând cont de ultimă varianta enunțata a criteriului, un cunoscător se deosebește de un non cunoscător prin aceea că deține pe langă formă să și o altă formă, care este receptata fără materia inițială a obiectului și care are în cunoscător un mod de a fi intențional, si de nota
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
și cel intențional al unei forme, si arătând că imaterialitatea nu este cea în virtutea căreia are loc cunoașterea, trebuie refor mulat din nou criteriul cognitiv. Ținând cont de ultimă varianta enunțata a criteriului, un cunoscător se deosebește de un non cunoscător prin aceea că deține pe langă formă să și o altă formă, care este receptata fără materia inițială a obiectului și care are în cunoscător un mod de a fi intențional, si de nota privitoare la rolul imaterialității, obținem: un
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
Ținând cont de ultimă varianta enunțata a criteriului, un cunoscător se deosebește de un non cunoscător prin aceea că deține pe langă formă să și o altă formă, care este receptata fără materia inițială a obiectului și care are în cunoscător un mod de a fi intențional, si de nota privitoare la rolul imaterialității, obținem: un cunoscător deține pe langă forma lui și o altă formă, care are în el un mod de a fi intențional; un non cunoscător nu deține
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
prin aceea că deține pe langă formă să și o altă formă, care este receptata fără materia inițială a obiectului și care are în cunoscător un mod de a fi intențional, si de nota privitoare la rolul imaterialității, obținem: un cunoscător deține pe langă forma lui și o altă formă, care are în el un mod de a fi intențional; un non cunoscător nu deține decât forma lui, care are în el un mod de a fi natural. Această poziție a
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
are în cunoscător un mod de a fi intențional, si de nota privitoare la rolul imaterialității, obținem: un cunoscător deține pe langă forma lui și o altă formă, care are în el un mod de a fi intențional; un non cunoscător nu deține decât forma lui, care are în el un mod de a fi natural. Această poziție a fost împărtășită de mai mulți interpreți ai lui Toma, printre care Anthony Lisska. Acesta definește cunoscătorul accentuând tot rolul intenționalității în raport cu cel
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
de a fi intențional; un non cunoscător nu deține decât forma lui, care are în el un mod de a fi natural. Această poziție a fost împărtășită de mai mulți interpreți ai lui Toma, printre care Anthony Lisska. Acesta definește cunoscătorul accentuând tot rolul intenționalității în raport cu cel al imaterialității, spunând că „un cunoscător are capa citatea sau abilitatea ontologica, înrădăcinată în esență sau natură cunoscătorului, de a dobândi în mod intențional forme sau structuri ale altor lucruri“. Mai mult, Lisska vede
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
care are în el un mod de a fi natural. Această poziție a fost împărtășită de mai mulți interpreți ai lui Toma, printre care Anthony Lisska. Acesta definește cunoscătorul accentuând tot rolul intenționalității în raport cu cel al imaterialității, spunând că „un cunoscător are capa citatea sau abilitatea ontologica, înrădăcinată în esență sau natură cunoscătorului, de a dobândi în mod intențional forme sau structuri ale altor lucruri“. Mai mult, Lisska vede în distincția dintre esse intenționale și esse naturale un acord între Toma
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
a fost împărtășită de mai mulți interpreți ai lui Toma, printre care Anthony Lisska. Acesta definește cunoscătorul accentuând tot rolul intenționalității în raport cu cel al imaterialității, spunând că „un cunoscător are capa citatea sau abilitatea ontologica, înrădăcinată în esență sau natură cunoscătorului, de a dobândi în mod intențional forme sau structuri ale altor lucruri“. Mai mult, Lisska vede în distincția dintre esse intenționale și esse naturale un acord între Toma și Franz Brentano, care, încercând să circumscrie domeniul psihologiei, diferenția fenomenele psihice
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
Anthony Kenny și John Haldane afirmă că universalul, care se poate aplica mai multor lucruri, are un mod de a fi natural (esse naturale) în obiectele din realitate și un mod de a fi intențional (esse intenționale) în gândul unui cunoscător: (I.6.) Conform lui Toma, când mă gândesc la roșeața, ceea ce face ca gândul meu să fie un gând despre roșeața este forma roșeții. Cand ma gandesc la un cal, este la fel a forma calului este cea care face
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
actualizează aceeași formă (qua universal) într-un mod de a fi intențional (esse intenționale). Din cele spuse mai sus despre Brentano și Toma, rețin că intenționalitatea semnifică modul de a fi pe care o formă îl are în mintea unui cunoscător, mod de a fi care asigură conținutul unui act cognitiv. Acest mod de a fi diferă de modul natural de a fi al unei forme prin aceea că este un mod imaterial de a fi, insă important este faptul că
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
face un lucru să fie ceea ce este sau ceea ce îl face să fie într-un mod sau altul, este același în lucru și în cunosca tor, doar că în lucru are un mod natural de a fi, pe când în mintea cunoscătorului are un mod intențional de a fi. Observ că există o conexiune între asemănarea dintre aceste con cluzii și ultima formulare a criteriului cognitiv: un cunoscător deține pe langă forma lui și o altă formă, care are în el un
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
doar că în lucru are un mod natural de a fi, pe când în mintea cunoscătorului are un mod intențional de a fi. Observ că există o conexiune între asemănarea dintre aceste con cluzii și ultima formulare a criteriului cognitiv: un cunoscător deține pe langă forma lui și o altă formă, care are în el un mod de a fi intențional; un non-cunoscator nu deține decât forma lui, care are în el un mod de a fi natural. Dacă m-aș opri
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
forma lui și o altă formă, care are în el un mod de a fi intențional; un non-cunoscator nu deține decât forma lui, care are în el un mod de a fi natural. Dacă m-aș opri aici cu definirea cunoscătorului, aș dispune deja de un criteriu cognitiv relativ simplu și clar. Există suficiente argumente textuale și sistematice care converg cu opiniile altor interpreți; există chiar o punte între ceea ce spune Toma, felul în care este el interpretat de Bren tano
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
are doar un mod de a fi intențional. Fragmentul citat în (I.8.) este foarte bogat în informații, însă pe mine mă interesează doar problemă cunoașterii și întrebarea dacă mediul, în cazul de față aerul, poate fi inclus în categoria cunoscătorilor sau nu. Dacă formă culorii poate avea un mod de a fi intențional în mediul dintre obiect și cunoscător înseamnă fie că în categoria cunoscătorilor trebuie să introducem și entități precum aerul sau apă, fie că intenționalitatea nu este marca
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
pe mine mă interesează doar problemă cunoașterii și întrebarea dacă mediul, în cazul de față aerul, poate fi inclus în categoria cunoscătorilor sau nu. Dacă formă culorii poate avea un mod de a fi intențional în mediul dintre obiect și cunoscător înseamnă fie că în categoria cunoscătorilor trebuie să introducem și entități precum aerul sau apă, fie că intenționalitatea nu este marca cunoașterii. Robert Pasnau optează pentru prima variantă și considerând că trecerea de la non-cunoscator la cunoscător este una graduală și
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
cunoașterii și întrebarea dacă mediul, în cazul de față aerul, poate fi inclus în categoria cunoscătorilor sau nu. Dacă formă culorii poate avea un mod de a fi intențional în mediul dintre obiect și cunoscător înseamnă fie că în categoria cunoscătorilor trebuie să introducem și entități precum aerul sau apă, fie că intenționalitatea nu este marca cunoașterii. Robert Pasnau optează pentru prima variantă și considerând că trecerea de la non-cunoscator la cunoscător este una graduală și ca pe prima treaptă a cunoașterii
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]