6,927 matches
-
cunoștință. Dar el nu și-a dat osteneală să se scufunde în arhivele epocii, el a scris cu inima, și, ceea ce e mai interesant în această întâmplare: cu inima unui prieten... Spre sfârșitul vieții, Grigore luase obiceiul de a face cure de nămol la Tekirghiol. Odată, așteptând în gara din Constanța poșta pentru mica localitate balneară, îl întâlnise pe vameș. Foarte în vârstă, dar ținându-se bine, veșnic posomorâtul Farcaș viețuia, așa cum îl anunțase pe Constantin, în scrisoarea lui funestă, pe
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
Îmi amintesc că legumele n-au mers bine, în schimb recolta de pepeni a fost foarte bună. Așa am ajuns paznic la bostănărie, unde într-un bordei improvizat am petrecut vreo două săptămâni. Deoarece mâncarea de acasă ajungea mai greu, cura mea cu pepeni a compensat nevoia de hrană. Astfel că, la sfârșitul “sezonului”, m-am ales cu o burtă care aducea cu o “sarcină” deja avansată. Așa am început noul an școlar, ca un moșneguț nostim cu burtică. Spre sfârșitul
PE URMELE UNUI REFUGIU. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Moruzea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1691]
-
care poate fi închisă. Există aici o aspirație profundă către "întoarcerea la normalitate", al cărei caracter iluzoriu nu va întîrzia să fie scos la lumină de criza din 1929. Tensiunile franco-germane Învingătoare dar slăbită, Franța din 1920 este o putere cure își face probleme în privința viitorului său. Efortul imens pe care l-a făcut pentru a rezista năvălirii armatelor germane, o l ace să se teamă că nu peste mult timp fostul său dușman va reveni în forță pe planul relațiilor
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
6 Vezi studiul lui Bordo în Schwichtenberg, 1992, care face o legătură între această fază din creația Madonei și producția de "corpuri de plastic" din industria modei și de divertisment, de proliferarea anorexiei și a altor tulburări alimentare, de obsesia curelor de slăbire și a pierderii în greutate. 7 A existat, desigur, o suprapunere a diferitelor stadii de creație și Madona nu și-a abandonat publicul din primele etape și nici nu i-a neglijat interesele. O piesă de pe albumul True
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
și-au luat angajamentul să apere guvernul în ziarele germane ce apăreau în București. Rosenfeld, unul dintre expulzați, era cotar de buți de felul său, de aceea purta și supranumele de Rosenfeld-Cotaru. Prin anul 1919 m-am dus să fac cura de apă de Vichy, iar un medic din Paris mi-a recomandat pentru localitate pe doctorul Charles Cotar. Cine este acest doctor Charles Cotar? Nu este altul decât fiul lui Rosenfeld-Cotaru. Când tatăl său a fost expulzat din țară, Charles
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
detronarea prințului de Battenberg a murit și mitropolitul primat Calinic Miclescu. Mitropolitul a murit de piatră la rinichi și bășică. O anecdotă rămasă de pe urma defunctului. Cu un an mai înainte, în august 1885, mitropolitul Calinic s-a dus să facă cura de apă la Căciulata. S-a oprit mai întâi la Râmnicul Vâlcea și a descins, firește, la Episcopie. Episcopul paralitic, susținut de subțiori de doi călugări, aștepta pe mitropolit sus, în capul scării. Mitropolitul infirm, susținut și el tot la
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
haidi la „Ochiul lui Dumnezeu“! — O căpățână de miel la tavă! Era eroic. Căpățâna singură costa 60 de bani. O căpățână de miel în luna lui iulie nu era banal deloc. Dar n-am înțeles nimic dintr-însa, fiindcă, în urma curei de 15 zile, pier dusem cu desăvârșire simțul gustului. D-abia după câteva zile l-am recăpătat.* în sfârșit, am găsit un alt birt. Pe strada Lipscani, lângă casa unde este instalată Banca Agricolă, era o intrătură și peste drum
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
sînt și ele burgheze și trebuie să dispară. 4 Tatăl meu și-a iubit mult orașul natal, pe care nu l-a părăsit pînă la moarte. Lipsea din Galați, o lună, vara, cînd mergea la Slănic Moldova, unde își făcea cura de ape pentru stomac, pe care n-a întrerupt-o niciodată, timp de peste 30 de ani. M-a luat și pe mine de mai multe ori, cînd devenisem elev de liceu și socotea că voi ști să gust frumusețile Slănicului
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
militară de ofițeri cînd a izbucnit războiul, în august 1916. Eram cu toată familia, în vacanță la mănăstirea Agapia, din Neamț. Mănăstirile din țara noastră erau nu numai lăcașuri sfinte de închinare la Dumnezeu, ci și stațiuni de odihnă și cură de aer, la acelea de la munte. Înaintat sublocotenent, a fost imediat trimis pe front. A luat parte la luptele de la Turtucaia și apoi de la Mărăști și Mărășești. În al doilea război mondial a luptat, la început, la recucerirea Basarabiei și
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
brutala sa debarcare din august 1936, toți l-au părăsit. Marii oameni politici au creat și au lăsat, mai toți, urmași de valoare. Pe urma lui Titulescu nu a rămas nimeni. În vara anului 1938, fiind în Franța pentru o cură de ape minerale, am fost să-l vizitez la Cap d'Ail, pe Coasta de Azur, la vila sa "Primavera". Am stat o zi întreagă cu el. Era trist, descurajat, indignat și total singur. Vedea din cînd în cînd, mi-
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
a juca roluri importante, am ajuns, fără să urmăresc acest lucru, să-mi fac mulți prieteni printre fruntașii politici din toate fostele partide. 57 În vara lui 1939, am fost împreună cu soția mea în Franța, la Châtel Guyon, pentru o cură de ape. Apoi, la Paris, l-am văzut pe Gheorghe Tătărăscu, care era ambasador. Cumpărase, tocmai atunci, un imobil în rue Saint-Dominique, un hotel particular celebru, pentru ambasadă. M-a luat să mi-l arate. Era, într-adevăr, splendid. Totul
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
meu! Și nu oricum. Te voi iubi mereu pentru tot ce-ai fost în acești ani, pentru aleasa prietenie pe care n-ai vrut niciodată s-o lași oricărei cărări. Sper că Bucureștiul ți-a priit, că ai urmat o cură de alte vești și că numai dorul de Iolanda te-a necăjit uneori. Gîndul meu cel mai bun pentru ea! De două zile a nins. Frig. Izbeliște. Nici nu mai știi ce să zici despre ce se-ntîmplă în "gospodăria cosmică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
de cât de puțin știu eu despre lucrul subtil, cât de limitat sunt în a mă cunoaște și a mă perfecționa... De fapt, am înțeles că nu mă cunoșteam deloc! Încă de la prima ședință, dr. Katia mi-a indicat o cură de dezintoxicare de dreapta, cu șapte băi consecutive, fiecare însoțită de atenția stabilită pe câte o chakră. Mai concret, la prima baie atenția se concentra pe Muladhara chakra, la a doua pe Swadhisthan chakra ș.a.m.d. Dacă la prima
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
Odată orificiul de curgere executat, a reapărut gustul specific și complet de ghee! Dar am scăpat și de iritația de pe frunte! Festin cu fructe. Altă poveste despre viața în ashram. Plecasem din țară cu gândul să fac în India o cură de fructe, doream chiar să mai pun câteva kilograme pe mine în urma acestui tratament vitaminizant, natural. Grupul de șapte români ce eram mi s-a alăturat astfel încât, în fiecare seară, aveam parte de un adevărat festin cu fructe. Cu 4-5
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
o sursă de datorii. Nu putea fi privatizat, că nu se știa câte vile de protocol și de vână‑ toare are. Au trebuit să le numere de-abia la privatizare. V.A. : De ce aici, în România toate aceste servicii de cură‑ țenie a orașului trebuiau să fie privatizate ? A.M.P. : Asta a fost moda în anii ’90. Această chestie se cheamă new public management. A început din Anglia, Noua Zeelandă și se cheamă că trebuie să faci outsourcing-ul serviciilor publice și la
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
impre‑ sionantă. În unele județe, lumea a tipărit pe gratis. În primul rând, contracandidații făceau așa, căci era în avantajul lor ; pe asta m-am și bazat, pentru că, în fond, erau oameni care aveau de câștigat din campania asta de cură‑ țire a parlamentului de indivizi dubioși. La fel, presa, care a declanșat un efect de „bulgăre de zăpadă“, în schimb eu m-am ales cu o grămadă de procese în civil pentru calomnie. Un număr destul de mare de oameni - domnul
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
plus oameni ca Moise Guran. Și mai există niște insule de investiție străină. Câteva insule de presă sunt onorabile. Ce voiam eu să fac e ceea ce am făcut și cu Coaliția pentru un Parlament Curat, adică un prim pas spre cură‑ țire, măcar să știi cui aparține presa. Scandalul mare a fost anul trecut, cu Roșia Montană, când erau zeci de mii de oameni în stradă la București, și presa, fărĂ interven‑ ție politică, ca în ’90, cu Piața Universității, nu dădea
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
preț să „vă avem” în primul volum! Dacă se poate, trimiteți un text englezesc - va fi corectat și editat cum se cuvine de către specialiștii de la Chicago Univșersityț Press. - Stăm bine cu sănătatea. Nici o criză - dar prudența ne obligă să repetăm cura de la Abano. Multe gânduri bune dnei Wikander. Cordial, al dvs.ș,ț Mircea LItc " LI" ELIADE către WIKANDERtc "ELIADE către WIKANDER" Chicago, 21 octombrie 1961 Dragul meu Stig, Vă mulțumesc pentru buna și lunga dvs. scrisoare*. Vă scriu în mare
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
adâncul ființei mele! Într-o regiune în care nu economia, ci ceea ce este îndeobște numit factor cultural constituie infrastructura politicului, cum s-ar putea trece, fără a te minți pe tine însuți, dincolo de instabilitatea întreținută de sus? PALESTINA: PENTRU O CURĂ DE ADEVĂR În atenția factorilor de decizie (ianuarie 2007) "Procesul diplomatic nu s-a preocupat îndeajuns de evoluțiile de la fața locului și de consecințele lor. Care evoluții? Înainte de toate, colonizarea". Este ceea ce răspundea la vremea respectivă mediatorul american, domnul Dennis
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
literar (la 3 februarie 1937) i se părea plin de vanitate și superbie: Se vede cât de acolo că este încredințat a fi cel mai mare scriitor" (Scrisori și documente, 1979). Chiar în același 1937 (la 24 decembrie, aflat la cură la Karlsbad) un Sadoveanu care dăduse Hanu Ancuței, Zodia Cancerului, Baltagul, Creanga de aur și primul tom al trilogiei Frații Jderi opere de repertoriu național se lăsa invadat de dubii. Jurnalul de la Karlsbad respiră tristețe: Destinul a trebuit să se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ca să-și agonisească ei înșiși cât mai mult pentru propriul lor trup și fac fără greș bolile pe care străinii le curarisesc și pe care ei înșiși le lasă necurarisite până la sfârșit; au mijloacele prea la îndemână și, având necontenit cure și diete, sfârșesc prin a muri de obezitate, ficat și alte infirmități necunoscute nouă străinilor. Obișnuiți de aproape două secole să primească oaspeți cu bună plată, cetățenii acestor locuri sunt deosebit de politicoși, cu vorbă blândă și purtare distinsă. Pe lângă asta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
să nu-ți fie cu supărare nu-i sfrijit și cu picioarele ca fusele cum sunt alții nu vă fie cu bănat, crescuți în puf și înțărcați după moda nouă! Toate-s bune, una-i ră, Nu-s parale la cură. * Așa povestea Toader Cicea și neamurile noastre... * Sf. Neculai e podar * Toamna frunzele-și colindă Cântă-un greier supt o grindă... Ceru-i înorat: o pânză încremenită de fum. E frig; băiețandrii, pe miriști și ogoare culese umblă zgriburiți, cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
monstrul ofidian apare și în colinde, dar într-un număr mult mai restrâns de variante. Și aici ființa arhetipală jumătate om - jumătate șarpe se formează printr-o circumscriere în solar: „Jumătate l-o mâncat,/ Jumătate nu-l mai poate,/ De curăle țântălate,/ De cuțâte ascuțâte.” (GârdaniMaramureș), „Șarpele-mi se repezea,/ Jumătate-l înghițea,/ De-acolo nu mai putea/ De arme și de pistoale,/ Șapte pline, șapte goale/ Ce lucesc ca sfântul soare” (Tulnici - Vrancea). Moartea simbolică prin care trece feciorul pentru
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
timpul primordial. „Statutul de Omșarpe”(Vasile Lovinescu) este figurat în colindă printr-o făptură umano-ofidiană, a cărei „înjumătățim” este explicată prin prezența armelor cu funcție de „antimonstru” sau de brâu apotropaic: „Jumătate l-o mâncat,/ Jumătate nu-l mai poate,/ De curăle țântălate,/ De cuțâte ascuțâte” (Gârdani - Maramureș) și chiar mai expresiv în baladă: „Țipă-m’ nene, țipă-m’ dragă,/ Țipă-m’ dragă,/ Țipă-m’ tinerel voinic,/ Să vezi, din gură de șearpe/ Că l-a-nghițit pe jiumătate,/ Jiumătate nu-l mai poate
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Occident. Prezentarea primelor dovezi clinice și de laborator (aspectele hematologice) În ședința Cercului Științific FMV a stârnit discuții foarte aprinse Între noi, sprijiniți de profesorii Adameșteanu și Stamatin pe de o parte și infecționiștii: prof. dr. Surdan C-tin, asistenții Cure Cornel și Wegner Mircea pe de altă parte. În două ore, durata obișnuită a ședințelor, În care fiecare ne-am susținut punctele de vedere, problema a rămas ca la Început. La citirea Procesului Verbal de ședință, În luna următoare a
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]