8,658 matches
-
ce integrează experiențele academice cu cele ocupaționale, învățarea fiind puternic legată de locul de muncă și impunând reajustări ale curriculumului, consecutive colaborării instituției educaționale cu angajatorul. Se derulează pe o perioadă de timp de la doi la patru ani, în care cursantul lucrează alături de un muncitor experimentat pentru a „învăța meserie”. 2. Stagiile de practică (internship) constau în petrecerea unui anumit timp într-o organizație ce oferă o experiență legată de domeniul de interes al persoanei, după ce aceasta a finalizat componenta academică
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
învăța meserie”. 2. Stagiile de practică (internship) constau în petrecerea unui anumit timp într-o organizație ce oferă o experiență legată de domeniul de interes al persoanei, după ce aceasta a finalizat componenta academică. Rolul practicii este mai mult unul observațional, cursantul formându-și mai degrabă o idee generală asupra ocupației respective, și nu neapărat deprinderi specifice postului. 3. „Spionarea unui post” (job shadowing), implicată mai cu seamă în activitățile de explorare a opțiunilor pentru o carieră, constă în a fi pentru
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
muncă, cu scopul de a învăța mai multe despre o anumită ocupație. 4. În educația prin cooperare (cooperative education), bazată pe colaborarea dintre angajator și instituția de învățământ, organizația oferă slujbe în regim part-time plătite, în aria de formare a cursantului. Profesorul coordonator se ocupă deplasarea studentului, de dezvoltarea planului său de pregătire (ținând cont de ceea ce trebuie să învețe acesta pe post) și face vizite periodice de supervizare la locul de muncă. Cel care evaluează performanța este angajatorul, care se
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
beneficiază de derularea unor astfel de programe nu sunt doar studenții, ci și angajatorii, instituțiile educaționale și, nu în ultimul rând, comunitatea. Astfel, printre beneficiile principalilor actori implicați în „învățarea pe bază de activitate”, regăsim (Smith, Payne și Thornton, 1999): - cursanții au șansa cunoașterii diverselor ocupații, prin contactul direct cu activitatea pe care o implică un post, prin îmbinarea teoriei cu practica, prin dezvoltarea simțului responsabilității, a unor atitudini pozitive față de muncă, a încrederii în sine că pot face față exigențelor
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
practica, prin dezvoltarea simțului responsabilității, a unor atitudini pozitive față de muncă, a încrederii în sine că pot face față exigențelor organizaționale etc.; - angajatorii oferă studenților oportunitatea de a înțelege mai bine locul de muncă, își pot recruta viitori angajați dintre cursanții cu potențial, reducând astfel costurile cu recrutarea și selecția, se implică în dezvoltarea curriculumului pentru armonizarea acestuia cu cerințele de pe piața muncii etc.; - instituțiile educaționale au posibilitatea de a asigura o instruire individualizată în funcție de aptitudinile și interesele elevilor, păstrează legătura
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
dezvoltarea curriculumului pentru armonizarea acestuia cu cerințele de pe piața muncii etc.; - instituțiile educaționale au posibilitatea de a asigura o instruire individualizată în funcție de aptitudinile și interesele elevilor, păstrează legătura cu nevoile de formare în funcție de cerințele comunității, cresc gradul de retenție al cursanților în educație etc.; - comunitatea dispune de forță de muncă performantă, contribuie la creșterea gradului de conștientizare a oportunităților educaționale locale etc. Cele câteva exemple de programe de „învățare bazată pe activitate” sunt utile în special elevilor sau studenților, pentru a
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
în aceastăsituație este „decontextualizarea” învățării și dificultățile întâmpinate în transferul lalocul de muncă al cunoștințelor asimilate. În acest caz, se pot folosi metode cum ar fi: 1. Prelegerile, metodă ce reclamă o participare și o implicare mai puțin active din partea cursanților, constau în prezentarea unui anumit conținut teoretic sistematizat unui număr mai mic sau mai mare de participanți. Pentru creșterea gradului de activitate, este recomandată utilizarea mijloacelor audiovizuale și accentuarea aplicabilității practice a informațiilor furnizate. 2. Seminariile se caracterizează printr-o
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
sistematizat unui număr mai mic sau mai mare de participanți. Pentru creșterea gradului de activitate, este recomandată utilizarea mijloacelor audiovizuale și accentuarea aplicabilității practice a informațiilor furnizate. 2. Seminariile se caracterizează printr-o predominanță a discuțiilor și dezbaterilorîntre lector și cursanți, pe baza unui material, fiind o modalitate eficientă destimulare a învățării și de împărtășire a ideilor și experiențelor. Lectorul trebuie să păstreze „controlul” asupra discuțiilor grupului, să asigure participarea tuturor, să sintetizeze ideile principale desprinse și să acorde o atenție
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
pornind de la o situație reală sau ipotetică, utilizarea abilităților sale analitice și a deprinderilor de rezolvare a problemelor, pentru a oferi soluții viabile la cazul propus. Trebuie acordată o mare atenție pregătirii materialelor, astfel încât situația propusă să fie relevantă pentru cursanți și să conducă la atingerea obiectivelor de învățare. 4. Metoda „coșului cu exerciții”, utilă în special pentru dezvoltarea deprinderilor manageriale, se bazează pe simularea unei situații în care persoanei i se cere să ia decizii pornind de la analiza tuturor acelor
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
dezvălui emoții, sentimente, imagini, stereotipuri, valori sau atitudini „ascunse” în subconștientul persoanei, oferind acesteia informații mai puțin cunoscute despre sine sau despre relațiile cu ceilalți (Minton, 2000). 6. Simulările presupun crearea unor situații controlate care imită realitatea și în care cursantul va juca un rol „distribuit”. Accentul este pus pe reflecția asupra experienței trăite, a procesului derulat și a rezultatelor obținute, ceea ce interesează mai cu seamă fiind modificările în atitudini, la nivelul înțelegerii și a deprinderilor formate (Minton, 2000). Tehnica oferă
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
sau rezolvarea de probleme, experimentarea muncii în echipă, competiția și reușita (Minton, 2000). 8. Instruirea programată are la bază condiționarea operantă a lui Skinner. Materialul oferit spre învățare este organizat pe unități cu grade diferite de dificultate, răspunsul corect al cursantului permițând avansarea la următorul item, mai complex decât precedentul. Un astfel de program permite o implicare activă, un ritm propriu de activitate, feedback imediat și continuu (Stone, 2005). 9. Instruirea asistată de calculator este și ea o metodă individuală de
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
prezentare secvențială interactivă ce apare pe monitor, iar răspunsurile participanților - prin intermediul tastaturii - sunt cele care determină traseul ce va fi urmat în cadrul programului respectiv, în funcție de nevoile lor (Stone, 2005). Gradul de implicare este ridicat, ritmul de parcurgere este imprimat de cursant, accentul fiind pus pe gestionarea propriei învățări. 10. Instruirea multimedia (multimedia training) îmbină instruirea asistată de calculator cu tehnologia audiovizuală, integrând text, grafică, animație, sunet și imagine. Oferă avantajul simulării unor situații în care pot fi testate cunoștințe, deprinderi sau
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
îmbunătățească (Stone, 2005). 11. Educația la distanță se bazează pe utilizarea unor pachete educaționale cu materiale organizate modular, ce permit autoinstruirea prin parcurgerea lor în ritm propriu, pas cu pas. Acest tip de educație implică, de asemenea, contacte cu alți cursanți, întâlniri cu tutorii și acces la consiliere sau consultanță. Pachetele de programe pot conține materiale tipărite, audio și video, activități practice sau instruire asistată de computer. Unul dintre marile dezavantaje este faptul că nu favorizează dezvoltarea deprinderilor de relaționare interpersonală
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
procesul învățării 110 3.1.4. Dezvoltarea cognitivă la vârsta adultă 112 3.1.5. Învățarea autodirijată - formă specifică de învățare la vârsta adultă 120 3.1.6. Învățarea permanentă și continuă 122 3.1.7. Strategii de motivare a cursanților adulți 125 3.1.8. Pedagogia constructivistă și învățarea la vârsta adultă. Concepții despre învățare și modalitățile de realizare a învățării 126 3.2. Contextul desfășurării învățării (Ramona Paloș) 129 3.2.1. Considerații generale 129 3.2.2. Caracteristici
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
a le valorifica, a se raporta critic la ele și a se integra în sistem (vezi capitolul 2). Imperativul învățării la vârsta adultă, determinat de contextul socio-psiho-economic, impune o evidențiere a specificului acestui proces (contextul în care se desfășoară, caracteristicile cursantului adult și procesul efectiv de învățare) și a variabilelor care modelează învățarea adultului (tranziții și evenimente de viață, experiență anterioară, atitudini, motivațieetc.), aspecte tratate în capitolul 3. De asemenea, activitatea de formare desfășurată cu adulții are și ea o specificitate
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Plecând de la structura clasică de prezentare a procesualității didactice, vor fi analizate elementele structurale ale activității didactice cu adulții și vor fi propuse o serie de considerente cu privire la modul de proiectare și derulare activizantă și flexibilă a interacțiunii didactice în privința cursanților adulți. Din punct de vedere managerial, în capitolul 5 sunt abordate aspecte ce vizează atât problematicile organizațiilor și ale dezvoltării lor, de interes pentru manageri, cât și aspecte de concepere a unor oferte de formare adecvate și calitative, utile, până la
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
descrieri mai detaliate. Teoreticienii respectivi sunt adepți mai ales ai orientării umaniste în psihologie, care afirmă că orice ființă umană, potrivit structurii sale psihologice, este „destinată” realizării de sine și dezvoltării continue a propriului potențial. Ei creditează autonomia și competența cursantului, căutarea sa activă de înțelesuri, delimitarea propriilor obiective și capacitarea pentru a le atinge; într-un cuvânt, impulsul de a fi pe deplin uman. Învățarea și fixarea obiectivelor sunt văzute ca naturale, bazându-se pe abilități pe care adultul le
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
bazată pe experiență) ca rezultat al implicării personale, intelectuale și afective, ca o autoinițiere, profesorul fiind doar facilitator al acesteia. El diferențiază câteva principii care explică învățarea experiențială: indivizii au potențialul natural de a învăța; învățarea apare cu adevărat atunci când cursantul sesizează relevanța conținutului; învățarea implică schimbări de autopercepție și de autoorganizare; învățarea cu mai multe semnificații se produce aplicând practic; când adultul inițiază învățarea, se implică cu totul; independența, creativitatea și încrederea în sine sunt facilitate de simțul critic și
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
exemplu, dorința de schimbare, situații tensionate, deschiderea către noi experiențe etc. - sau socioculturali - de exemplu, tendințe naționale, influențe istorice și geografice etc.) ori aspectul relațional (pe larg valorificat în situații educaționale, o serie de studii evidențiind influența relației cadru didactic - cursant sau rolul diferitelor metode pentru facilitarea transformărilor individuale). Accentul pus de Mezirow pe punctul de vedere al cursantului și pe necesitatea de a adapta metodele și conținutul la nevoile acestuia îl plasează între teoreticienii constructiviști, alături de Brookfield și Habermas, fiecare
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
istorice și geografice etc.) ori aspectul relațional (pe larg valorificat în situații educaționale, o serie de studii evidențiind influența relației cadru didactic - cursant sau rolul diferitelor metode pentru facilitarea transformărilor individuale). Accentul pus de Mezirow pe punctul de vedere al cursantului și pe necesitatea de a adapta metodele și conținutul la nevoile acestuia îl plasează între teoreticienii constructiviști, alături de Brookfield și Habermas, fiecare având ca termeni-cheie ai teoriilor lor învățarea transformatoare, rolul contextului, gândirea critică etc. Teoria constructivistă descrie învățarea văzută
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de informare în masă, cultele religioase, universitățile populare, fundațiile culturale, alte societăți și instituții”. Articolele 134, 135 și 136 se referă în mod explicit la modul de certificare a competențelor profesionale în cadrul sistemului de formare continuă, la drepturile salariale ale cursanților și la cheltuielile necesare acestui sistem de învățământ. În Legea nr. 268/2003 se aduc prevederi suplimentare în legătură cu formarea profesională inițială, prin înființarea școlilor de arte și meserii, care le înlocuiesc pe cele profesionale și de ucenici, absolvenții dobândind un
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
cu adevărat asigurate; - lipsa unor stipulări coerente cu privire la statutul formatorilor din educația adulților, la modalitățile de încurajare a perfecționării de-a lungul carierei sale profesionale, ceea ce determină încă preponderența metodologiilor de tip tradițional centrate pe profesor, și nu pe interesele cursanților; - lipsa unor sisteme coerente de evaluare și monitorizare a rezultatelor în cadrul strategiilor elaborate în acest domeniu etc. (pentru mai multe detalii, vezi Bîrzea, 2006, pp. 28-39; Sava, 2006). Toate aceste neajunsuri, ca și multe altele care pot fi menționate de
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
investițiilor, cât și din cea a obținerii de evidențe cu privire la oferirea calității în schimbul sumelor cheltuite, a realizării de „afaceri profitabile”. Piața educației adulților este determinată de cerere și ofertă, existând, totodată, diverse caracteristici cu privire la tipul de finanțare, competiție, accesibilitate pentru cursant etc. (Meisel, Rohlmann, Schuldt, 2001, p. 10). Deși avem instituții care beneficiază de subvenționare publică, respectiv instituții private, nonprofit sau comerciale, pe piața ofertanților de formare, acestea se află în concurență. Potențialii cursanți/clienți optează pentru o ofertă sau alta
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
cu privire la tipul de finanțare, competiție, accesibilitate pentru cursant etc. (Meisel, Rohlmann, Schuldt, 2001, p. 10). Deși avem instituții care beneficiază de subvenționare publică, respectiv instituții private, nonprofit sau comerciale, pe piața ofertanților de formare, acestea se află în concurență. Potențialii cursanți/clienți optează pentru o ofertă sau alta, în funcție de o serie de criterii, cel financiar fiind de multe ori cel decisiv, deși aspectele referitoare la „calitate superioară pentru bani mai mulți” câștigă tot mai mult teren. Mark (apud Meisel et al
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
cont pentru învățare”, în care și statul să participe cu un procent semnificativ, pe lângă contribuția individului, sunt mecanisme cvasifolosite în țările Uniunii Europene care sprijină și încurajează participarea la educație, dar permite, de asemenea, realizarea cu adevărat a finanțării per cursant, nu per instituție. Astfel, fiecare adult este sprijinit în parcursul săuindividual, potrivit propriilor nevoi de dezvoltare personală; fiecare devine un consumator avizat de ofertă educațională și, treptat, habitusul de a învăța continuu se dezvoltă. Față de aceste considerente generale cu privire la finanțarea
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]