2,987 matches
-
ar vrea să ne salveze din mâinile rușilor, a propus să ieșim din oraș sub paza oamenilor lui, și să ajungem la nemți. Cei din Celular au cerut să fie scoși și cei din Zarcă. Maiorul ne-a ținut o cuvântare, arătând că România a trecut de partea aliaților occidentali, dar n-a spus că și a sovieticilor, și că nemții se retrag organizat. Ilie Ghenadie, Aron Tiberiu, principele Ghica, Mircea Nicolau și Ilie Nicolescu, sfătuindu-se cu Trifan Traian, Marin
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
două fete și un băiat, elevi de școală, muriseră împreună cu bunica lor, asfixiați din cauza unei butelii de aragaz, apoi un bărbat, într-un accident la săpărea unei fântâni. Întâmplările au zguduit sufletește satul, toată școala luând parte la înmormântări. Preluând cuvântarea preotului în cancelaria profesorilor și în clasele unde predam și aprofundând înțelesul vieții omului, am constatat că mai ales profesoarele și mulți copii au început să mă urmeze Duminica la Biserică. Rapoartele oficiale ale directorului îmi erau favorabile, chiar elogioase
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
din închisoare, dar teama de a nu răni sentimentul său de smerenie mă oprește să spun mai multe despre personalitatea lui morală. Cartea sa vorbește cel mai elocvent în acest sens. Voi aminti doar că ori de câte ori am menționat în diverse cuvântări duhovnicești numele unor personalități simbol ale închisorilor, Virgil Maxim a fost primul sau imediat după Dumitru Sergiu Popescu, cel care și a pierdut vederea la Canal. Pentru a ilustra categoria morală căreia aparține Virgil Maxim, voi cita replica bătrânului gardian
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
cele politice. Numeroasele călătorii ale lui Iorga au furnizat material pentru jurnale de călătorii, el reușind să distileze în cărțile sale aproape toate experiențele lui. Există memoriile lui Iorga, atît cele personale cît și cele politice. Și-a publicat și cuvîntările și polemicile politice. În sfîrșit, intervențiile lui parlamentare au fost și ele adunate în volume. Operele lui au fost traduse în unsprezece limbi. Iorga și-a fondat propria editură și și-a publicat multe dintre cărți, adesea în mai mult
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
lui Iorga, asigurîndu-le hrană și îmbrăcăminte, veghind la sănătatea tuturor și făcînd douăsprezece perechi de pantofi în fiecare dimineață. Făcea totul ca să-l facă pe "Nicu" să se simtă bine atunci cînd se întorcea la Văleni de la București după cursuri, cuvîntări și conferințe. Nu era niciodată obosită. Doamna Catinca efectua și corectura lucrărilor, precum și traducerile din maghiară și italiană. O adevărată prietenă, s-a sacrificat și l-a ajutat pe profesorul Iorga să-și scrie miile de cărți. Doamna Catinca ocupă
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
intitulat O rugăminte, care, cu un ton autoritar, considera reprezentarea unei piese în limba franceză pe scena Teatrului Național drept "un act de trădare spirituală față de Patrie și națiune"164. În ziua de 13 (ziua spectacolului), Iorga a ținut o cuvîntare în fața studenților, după care a plecat acasă. Studenții însă s-au adunat în fața Teatrului Național și au încercat să oprească reprezentația. Piesa jucată în limba franceză era un simplu pretext pentru demonstrația studenților împotriva elitei și a nedreptății sociale tot
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
noastre în măsura în care Atotputernicul a lăsat-o moștenire... națiunilor"59. Dar acum, la 14 decembrie (sau, pe stil nou, la 27 decembrie) 1916, deputatul Iorga a luat cuvîntul în Cameră (acum în exil la Iași) ca să răspundă unui apel al Coroanei; cuvîntarea aceasta a fost punctul culminant al carierei sale60. A remarcat cu mîndrie că regele trecuse peste originea sa germană și a cerut de mai multe ori înfăptuirea unei reforme agrare. Apoi a continuat: "În trecut, mulți dintre noi au suferit
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Vom fi și de data asta martorii beznei despotismului străin trecînd peste noi și vom putea repeta cuvintele lui Petru Rareș, fiul lui Ștefan, care spunea: Vom fi din nou ceea ce am fost! Ba chiar mai mult decît atît!""63. Cuvîntarea lui Iorga a avut un mare efect; întreaga țară i-a mulțumit pentru ea, în frunte cu regele și regina. Cuvîntarea a fost tipărită și difuzată în tranșeele soldaților crîncen asediați, obosiți, însîngerați și luptînd totuși. Iorga a scris în
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
fiul lui Ștefan, care spunea: Vom fi din nou ceea ce am fost! Ba chiar mai mult decît atît!""63. Cuvîntarea lui Iorga a avut un mare efect; întreaga țară i-a mulțumit pentru ea, în frunte cu regele și regina. Cuvîntarea a fost tipărită și difuzată în tranșeele soldaților crîncen asediați, obosiți, însîngerați și luptînd totuși. Iorga a scris în perioada aceasta cîteva dintre cele mai frumoase articole ale sale, scriind cu dragoste despre suferințele soldaților de pe front, chiar și despre
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Române! Cu cîteva zile înainte de dizolvare, Iorga, acționînd cu o nesăbuită dexteritate politică, a introdus proiectul de lege al Reformei Agrare. Mihalache, ministrul agriculturii, a ezitat, dar Iorga a înțeles că timpul nu era de partea lor. În ultima sa cuvîntare ca purtător de cuvînt (răspunzînd amenințării unei posibile instaurări a dictaturii), l-a avertizat pe rege: "Pereții Palatului Regal vor fi împroșcați cu sînge"44. La 13 martie 1920, generalul Averescu a fost numit de către rege să formeze noul guvern
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
plutocrații"107. Prin primăvara anului 1940, o anumită neliniște s-a răspîndit în Europa și în România. Toată lumea simțea că "Războiul fals" nu mai are zile multe. La sfîrșitul lui martie, Comisarul Sovietului Poporului pentru Afaceri Externe a ținut o cuvîntare, subliniind că problema Basarabiei era încă nerezolvată. Regele și regimul politic erau îngrijorați mai ales în privința Legiunii. Prin aprilie, Regele și Tătărăscu au inițiat deschideri serioase către Legiune, intenționînd să ajungă la o reconciliere cu aceasta. Pe la începutul lui aprilie
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
editarea Buletinului Comisiei Monumentelor Istorice și a Buletinului Comisiei Istorice. A scris și foarte multe editoriale pentru alte cotidiene de mare circulație, ca "Universul", "Curentul" și "Timpul". Orator inspirat, Iorga a început în 1934 să utilizeze mijloacele mass-media, ținînd săptămînal cuvîntări la radio, intitulate Sfaturi pe întuneric, care au apărut cu același titlu și sub formă de carte. Văzute din perspectiva unei jumătăți de veac, concluziile lui au fost adesea eronate. Dar aceste cuvîntări la radio erau menite să aibă un
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
1934 să utilizeze mijloacele mass-media, ținînd săptămînal cuvîntări la radio, intitulate Sfaturi pe întuneric, care au apărut cu același titlu și sub formă de carte. Văzute din perspectiva unei jumătăți de veac, concluziile lui au fost adesea eronate. Dar aceste cuvîntări la radio erau menite să aibă un efect pe termen scurt. Opiniile exprimate de Iorga la radio erau și ele marcant diferite uneori, produsul experienței celor exprimate în jurnalele sale și față de familia sa. Continua cu multe ocazii să se
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
și Cannae a epocii moderne", amintindu-le cititorilor săi "cît de dîrji sînt englezii" și exprimîndu-și "credința în ei"7. În săptămînile care vor urma, Iorga și-a pus tot mai mult încrederea în Statele Unite. Ziarul său relata despre orice cuvîntare a președintelui Roosvelt și despre orice creștere în domeniul înarmării Americii. Știrile privind curentul intervenționist din cadrul Statelor Unite erau analizate cu grijă (și speranță). Regele Carol a transformat în grabă Frontul Renașterii Naționale (FRN) într-un "Partid al Națiunii" totalitarist, oferind
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
remarcabil de dezolante. Foarte puțini au cutezat să vină să vadă cum este coborît în groapă sicriul lui Iorga, sub șfichiuirile reci ca gheața ale crivățului, vîntul care năvălește în Valahia venind din stepele Rusiei. Nu s-a ținut nici o cuvîntare. Familia Iorga era indignată de lașitatea și oportunismul înaltei societăți bucureștene, ajunse la culme mai ales după crimele de la Jilava. Capătul drumului lui Iorga a fost trist. Trebuie să remarcăm totuși o excepție: greu încercata Franță nu și-a uitat
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
contractat din cauza cazării mizerabile în dormitoare neîncălzite și a hranei proaste. A continuat, amintindu-și de suferințele familiei sale. "Așa că nimeni nu poate spune că nu înțeleg suferințele oamenilor mai bine decît cei care au averea Brătienilor". Partidul Naționalist Democrat, Cuvîntarea lui Nicolae Iorga, candidat pentru Senat în județul Ilfov, București, Tipografia "Cultura Neamului Românesc", 1919 44 N. Grigoraș, Nicolae Iorga ca student al Universității din Iași, Iași, 1941, p. 16 45 O viață de om așa cum a fost, vol. I
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
din America, Vălenii de Munte, 1930, p. 214 34 "Neamul românesc", 29 noiembrie 1926 35"Neamul românesc", 11 iunie 1906 și 9 iulie 1906 36"Neamul românesc", 20 septembrie 1923 37"Neamul românesc", 25 martie 1907. Vezi și N. Iorga, Cuvîntarea ținută la întrunirea comitetului executiv al Partidului Național Democrat de la 11 august 1935 la Vălenii de Munte, București, 1935, p. 19 38 Autorului nu-i venea să-și creadă ochilor găsind în corespondența lui Iorga cîteva scrisori ale lui Cuza
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
împotriva falsificării istoriei". Memorii, vol. VI, p. 52. Vezi și Iorga, Școala Nouă de Istorie: o lămurire definitivă, București, 1936, p. 8 151 Memorii, vol. VI, p. 320 152 Gheorghe Brătianu, Nicolae Iorga: istoric al românilor, București, 1944; Iorga, Trei cuvîntări, p. 67 153 Iorga îi scria lui Basil Munteanu: "Nu am timp pentru ură." Măcar de-ar fi fost așa... Munteanu, op. cit., p. 356 154 Chiar și la întrunirea Ligii Culturale, Iorga s-a referit în repetate rînduri la C. C
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
tot timpul fotografii ale căpitanului, pe care Iorga le rupea furios 68 "Adevărul", 30 noiembrie 1937 69 Iorga a refuzat să încaseze salariile pentru aceste posturi suplimentare și le-a donat unor acțiuni caritabile 70 Alexandru Lepădatu, Scrieri alese: Articole, Cuvîntări, Amintiri, Cluj-Napoca, 1985, p. 408 71 "Neamul românesc", 30 martie și 24 mai 1938 72 "Neamul românesc", 16 iulie și 23 septembrie 1938 73 "Neamul românesc", 1 și 6 octombrie 1938 74 "Neamul românesc" 27 septembrie și 16 octombrie 1938
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
La Jilava am stat o lună, o lună și ceva. N-am stat mult. Și de acolo am ajuns în renumita Gherla, unde prima luare de contact s-a petrecut după ce porțile s-au închis în spatele nostru. A fost o cuvântare a comandantului, Goiciu, unul din marii criminali ai acestei țări, care a murit liniștit în patul lui... Din ce a spus el am reținut câteva cuvinte pe care le reproduc mot à mot, că nu le-am uitat. Ne-a
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
mai mari, că prin ’45 aveam 15 ani... și am bătut din picioare ș-am vrut să părăsim sala. O parte o reușit să fugă, să plece, da’ pe-o parte ne-au oprit și am stat ș-am ascultat cuvântările lor. Și de-atunci noi am devenit mai naționaliști, adică pentru țară, că nu m-o interesat pe mine altceva... nici nu cunoșteam ce-i comunismul sau alte partide, că noi n-am fost nici pă timpul legionarilor, că eram
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
cu Elisabeta. Luni, 10 ianuarie 1881/29 decembrie 1880 Vreme frumoasă. Ora 11½ dimineața primire oficială a ministrului plenipotențiar rus, prințul Uruzov, care înmânează scrisoarea de acreditare, generalul Slăniceanu îl înlocuiește pe Boerescu, aflat în concediu. Prințul Uruzov ține o cuvântare foarte simpatică. După aceasta e primit de Elisabeta, care are un braț suferind. După-amiaza promenadă cu Magheru de-a lungul Dâmboviței. Ora 5 Iacobson, audiență de rămas-bun. Seara scris. Marți, 11 ianuarie 1881/30 decembrie 1880 Vreme frumoasă. Ora 11½
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Duminică, 3 aprilie/22 martie Vreme de primăvară. Ora 10 în capela episcopală, liturghie solemnă. Ora 11 înapoi. Ora 1 începe primirea solemnă în sala tronului. Municipalitatea, corpul profesoral. Toți funcționarii de stat, în numele cărora ia cuvântul Brătianu. Țin trei cuvântări și una către comunitatea religioasă maghiară, primită separat. Se încheie la ora 3. Foarte obositor pentru Elisabeta. Scrisori de la părinți. Anglia și Italia ne-au recunoscut; sunt așteptate doar scrisorile. Ora 5 plimbare în trăsură, cu Elisabeta, adie un vânt
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
trebuie să rămână. Ora 10½ Slăniceanu, avansări, Crețeanu și Anghelescu generali etc. 11½ primit în audiență oficială pe contele Wesdehlen; îmi înmânează răspunsul împăratului, felicitări cu ocazia proclamării regatului. După-amiaza la ora 2 primit clerul catolic, episcopul catolic ține o cuvântare. Ora 3 la ședința de închidere și la împărțirea premiilor Academiei, acolo până la 5, cuvântare. Plimbare cu trăsura spre Cotroceni. Ora 6 primit pe Brătianu; el nu vrea nicidecum să rămână în guvern, îl propune pe fratele său D. Brătianu
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
audiență oficială pe contele Wesdehlen; îmi înmânează răspunsul împăratului, felicitări cu ocazia proclamării regatului. După-amiaza la ora 2 primit clerul catolic, episcopul catolic ține o cuvântare. Ora 3 la ședința de închidere și la împărțirea premiilor Academiei, acolo până la 5, cuvântare. Plimbare cu trăsura spre Cotroceni. Ora 6 primit pe Brătianu; el nu vrea nicidecum să rămână în guvern, îl propune pe fratele său D. Brătianu, i se telegrafiază acestuia la Constantinopol. Seara cu Elisabeta, scris până la 11. Guturai puternic. Marți
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]