2,624 matches
-
Cu ocazia acestui concert i-am cunoscut pesemne și pe părinții lui Mihai - Alice și Mișu, care nu lipseau niciodată de la concertele date de Orchestra Cinematografiei. Erau oameni foarte plăcuți și deosebit de prevenitori față de prietenii pe care Mihai găsea de cuviință să li-i prezinte... 7 noiembrie 1952 Dormit la Mihai, prost ca de-obicei. El era mort de oboseală, iar eu aveam impresia, de fiecare dată când mă întorceam de pe o parte pe alta, că îl trezeam. și lucrul acesta
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
Bineînțeles, Atti a avut grijă să mă coboare pe pământ și să-mi răstălmăcească în mod pozitivist și pământesc visările-mi cerești. N am protestat decât cu jumătate de gură. Fie că mi era lene, fie că nu găseam de cuviință să mă opun, fie că avea puțintică dreptate... Până la urmă, am motivat în fața propriilor mei ochi această vanitoasă izbucnire tocmai prin dorința înțeleaptă de a vedea care ar fi reacția celor de rând, a celor pământeni, în fața unor realități atât
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
ani în Germania, indianul se reîntoarce acasă înălțat sufletește, după ce a avut între timp ocazia să trăiască aici tot felul de lucruri: la locul de muncă i-au fost recunoscute strădaniile, iar în magazine l-au servit cu lămuririle de cuviință în caz că el, aflat „la noi în Germania“, nu pronunță corect cele două „e“-uri din „Brezel“. Fără supărare! și poate că i s-a dat chiar ocazia unor bătăi de inimă la ore târzii, prin pasaje subterane ori în tramvaiele
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
-ne. Numele antologate sunt însoțite de scurte note bio-bibliografice unde s-a insistat pe legătura scriitorilor/artiștilor cu instituțiile statului comunist, fapt ce demonstrează totala lor obediență față de directivele partidului. Am evidențiat valoarea literar-artistică doar acolo unde am crezut de cuviință că este necesar. Acolo unde notele noastre lipsesc, textul antologat poate sugera profesia sau funcția autorului. În multe cazuri, Virgil Ierunca prezintă, în continuarea numelui, date în acest sens. Antologia cuprinde exclusiv fragmente din texte mai ample publicate în presa
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
țării și fericirea oamenilor care trăiesc pe aceste meleaguri. Mărturisesc în numele obștei muzicienilor din țara noastră bucuria pe care o simt slujitorii artei sunetelor, când văd că toată truda lor sinceră, conștientă, neprecupețită, este luată în seamă și prețuită după cuviință.“ (Contemporanul, 23 august 1974) DUMITRESCU-BUȘULENGA Zoe „Există, parcă, o miraculoasă legătură, mai cu seamă la români, între calitatea timpului și calitatea omului încărcat cu o mare misiune socială. Și dacă timpul scoate la iveală pe acela care-l reprezintă mai
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
aproape 50 de ani, a luptat și a activat pentru bunăstarea și fericirea patriei, pentru măreția, libertatea și independența României socialiste.“ (Luceafărul, 28 ianuarie 1978) NEAGU Fănuș „Și pentru că-mi iubesc prea adânc neamul, cred nestrămutat în omul de bună cuviință Nicolae Ceaușescu, expresie strălucită a idealurilor voinței noastre.“ (Luceafărul, 3 iulie 1971) „Cinstindu-și numele prin muncă plină de răbdare, care-i legea supremă a triumfului, sportivii români proiectează în legendă dragostea ce-o poartă pământului de acasă, partidului comunist
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
bine”! - Apoi, pentru că lumea rămânea pe străzi, nu pleca acasă și îi încurca planurile, nu lăsa noua putere ,,să lucreze în liniște”, tot pentru ,,binele lor” s-a apelat la ajutorul ,,teroriștilor” lui Ceaușescu. Iliescu și camarila au găsit de cuviință că trebuie împușcați niște oameni tot pentru ,,binele lor” și tot pentru ,,idealurile socialismului”. La fel ca și în cazul naziștilor, poate au fost și din aceea care n-au omorât oameni cu mâna lor, dar au fost judecați ca
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
Gheorghe și Roman Budac, dispăruți de-acuma, de decenii, dintre noi, de liste complete, bine amănunțite a denumirilor aproape a tuturor punctelor din cele două sate, din hotar în hotar până, la limitele acestora, din Olt până pe creastă. Găsim de cuviință a le consemna în cele ce urmează, spre folosul locuitorilor, ca și spre delectarea cititorului: 1. Căi, drumuri, cursuri de apă și locuri pe hotarele satului Streza. a. partea Sud-vestică, dela sat în sus - Lunca Boșcanilor - Braniștea, arabil și fânaț
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
pentre că a încheiat cu bine încă o călătorie de una singură, pe crestele Făgărașului. Ceea ce preotul satului nostru a și făcut, primind și obolul cuvenit pentru aceasta. Intrând apoi în discuții de ordin laic cu doamna, întrebând-o după cuviință, cum de s-a încumetat la un asemenea drum, cu un rucsac ce se vedea de departe a fi foarte greu, după cum după ponoseala și praful de pe hainele de turist cu multă experiență, care nu-i știrbea cu nimic distincția
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
că la data înfăptuirii ei, conștiința unității de neam nu devenise și conștiință națională. Abia generația pașoptistă, angajată în lupta pentru crearea statului național român, îl va recunoaște pe Mihai ca pe un ilustru predecesor». Dar după ce am dat după cuviință, Cezarului cele ce se cuvin Cezarului, recunoscându-i Marelui Voievod Mihai tot ceea ce bine merită pentru osârdia lui de a reface statul lui Burebista în spațiul ființei românești, nu-l putem scuti de critica pentru eroarea de a nu se
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
acest sens și cazul Preotului Onea Banciu din Streza Cârțișoara. Locașul Bisericii Ortodoxe din Oprea Cârțișoara a fost construit de locuitorii satului în anul 1806, deci acum 196 de ani. Numai patru ani mai sunt până ce binecredincioșii de aici, după cuviință vor sărbători două secole rotunde de existență a sfântului locaș. Lucrarea s-a făcut pe locul unei biserici mai vechi, din lemn, care a ars, ceea ce se confirmă prin faptul că atunci când s-a săpat la temelia celei noi, s-
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
de câte ori au cooptat în administrare comună și Arpașul de Sus, de câte ori s-au desprins de acesta. Până ce a existat iobăgia, treburile obștei se rezolvau la «Curte», mai precis la cancelaria grofului, de către unul dintre administratorii domeniului, așa cum credea acesta de cuviință, de cele mai multe ori după legi proprii. Nici după desființarea iobăgiei primăria na fost luată în considerație a fi o adevărată instituție de stat cu obligații ferme și precise în ce privește rezolvarea problemelor cetățeanului, autoritățile îngrijându-se, ca mai peste tot în țară
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
a scris o povestire în care el, Dode, e personaj principal și în care se vorbește și despre Tia, soția lui, și despre cașul pe care-l aducea ea bunicii. Desigur, oamenii, în fața entuziasmului doamnei de la oraș, au găsit de cuviință că e cazul să se arate și ei fericiți de o așa întîmplare și au spus : „Vai, doamnă, dar să-i spuneți lui Cezărel că de-abia-l așteptăm să mai vină pe-aici să-i mai dăm niște caș din ăla
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
de sărutare se uzitează mai mult pe la țară. În fine e sărutul propriu zis, care, după cum vom vedea mai la vale, are atâtea moduri de întrebuințare câte sunt și ocaziunile cari îl necesitează“. După această promisiune tentantă, autorul găsea de cuviință să deschidă o lungă paranteză istorică, în care se pronunța în privința „originei sărutului“ și a devenirii lui peste veacuri. Citeam cu nerăbdare și frustrat această neinspirată incursiune. Eram asigu rat că Adam și Eva s-au sărutat, deși nu se
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
în plus, și bucuria cu puricii. Deocamdată, puricii stăteau numai pe el. Avea să ne facă bucuria asta ceva mai tîrziu, cînd l-am dus la părinții Svetlanei. Îi montasem o zgardă din aceea specială, și puricii au găsit de cuviință să migreze de pe el în apartamentul socrilor mei (rămînînd, în continuare, și pe el destui). Altfel, Otto e un băiat liniștit, stă tot timpul în casă și nu umblă după pisici. Are agorafobie - cred că de la ieșirile care se sfîrșeau
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
doi pantofi negri, proaspăt lustruiți, care se opriseră în dreptul ei. Tînărul se prezentase, îi ceruse permisiunea să stea de vorbă cu ea, iar apoi, pentru că aveau de parcurs un drum comun, se întreținuse cu ea (la început cu întrebările de cuviință, mai ales că fata se uita, așa cum era și nor mal, în pămînt, pe urmă, cum însuflețirea le creștea puțin cîte puțin, cu povestiri despre camarazii de școală). Bunica vorbea și acum cu plăcere despre fostele ei colege, precizînd unde
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
extrem de complexă și diferită de la o familie la alta. Acum, în primii ani de viață petrecuți în familie, se învață și hărnicia, și deprinderile elementare de curățenie și ordine, și bunul simț, și cele dintâi elemente de respect și bună cuviință, și aspirația spre bine și frumos, și primele elemente ale credinței, pe scurt fiind spus, se pun bazele construcției personalității copilului, cu pilonul ei de susținere - caracterul. De calitatea actului educațional realizat în mediul familial depinde întreaga evoluție a omului
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
copilului, greșeli care nesancționate se înmulțesc, se permanentizează și devin componente stabile de conduită. Copilul, aflat la o vârstă considerată de părinți inocentă, le speculează slăbiciunile și își ia drepturi și libertăți ce depășesc limitele bunului simț și ale bunei cuviințe. Pentru a preveni devierile de conduită și manifestările necuviincioase, părinții trebuie să impună copiilor norme de comportament disciplinat, să ia atitudine față de exprimările verbale și de manifestările emoționale și relaționale nepotrivite. Activiștii în domeniul drepturilor copilului și șefii lor ar
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
mine un învins. Căci conferința profesorilor, care n-a văzut în elanul și în expansiunea mea decât un act de indisciplină și care n-a luat în considerație bătrânețea și fragilitatea sobei, fiindcă profesorul de Istorie n-a crezut de cuviință să intervie în privința aceasta, m-a dat afară din școală pe o durată de care nu-mi amintesc dar care în nici un caz n-a fost mai mică de o săptămână. Nu m-am simțit nici prea încântat nici prea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
cuvânt; e un cronicar. Principala menire a operei sale e de a înregistra faptele și evenimentele epocei a cărei istorie a urmărit-o. Nu-i putem pretinde, așadar, nici mai multă metodă și nici altă disciplină decât a crezut de cuviință și a fost în stare să puie în opera sa. Fiul său, Neculai Costin, a fost mai învățat decât el. Prin vasta sa cultură, Cantemir le e superior amândurora. Ceea ce dă însă figurei lui Miron o autoritate deosebită e sufletul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
astfel, și el, între lucrurile care participă la tragicul destin al Iașului? Cu moartea nefericitului nostru amic, se încheie cel mai luminos capitol al existenței noastre, tinerețea. Însemnările unui ziarist din alte timpuri Acum patru ani, Franța a serbat, după cuviință, împlinirea a trei secole de la apariția primului său jurnal, adică de la nașterea presei periodice. Primul număr din celebra Gazette de France, opera nu mai puțin celebrului Théophraste Renaudot, poartă data de 30 Mai 1631. Și noi am fi putut serba
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
de pildă, eu nu numai că cred și acum în importanța formei și în necesitatea ei, dar mai cred în ceva care s-ar putea numi funcțiunea ei morală. Căci eu consider forma care împodobește gândirea, ca un semn de cuviință și de omenie. De aceea nu apreciez violența, nu gust vulgaritatea și, pe cât pot, cultiv moderațiunea și toleranța. Mânuind de atâta vreme cuvântul ca pe un instrument de comunicație spirituală și ca element esențial al creațiunei intelectuale, am ajuns să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
fi fost, desigur, mare lucru, dacă profesorul și-ar fi întrerupt cinci minute cursul pentru a răspunde chemărei pe care i-o făcea șeful guvernului. Dar intransigența lui are o valoare demonstrativă, aș putea spune simbolică. E o lecție de cuviință, de rânduială, de ordine. În sala de curs, ca între zidurile unei biserici, nu trebuie să pătrundă nimic din ceea ce e străin preocupărilor spirituale ale celor care oficiază. De aceea când, acum câțiva ani, guvernul Brătianu, obsedat de unele lucruri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
la hotărârea luată, decât dacă rămânând acolo ar fi păcătuit. La acestea, Provincialul îi răspunse că el primise împuternicire de la Scaunul Apostolic pentru a face pe cineva să plece din acele locuri sau să rămână acolo, după cum credea el de cuviință, ca și pentru a-i afurisi pe cei neascultători, și că, în cazul de față, el socotea că nu trebuia să rămână etc. 47. Întrucât Provincialul voia să-i arate bulele în virtutea cărora putea să-l afurisească, Pelerinul răspunse că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
merse mai târziu în Spania, predică un timp în Burgos și deveni călugăr certozin în Valencia. Peralta plecă la Ierusalim pe jos, ca pelerin. Dar în Italia fu prins de un căpitan, o rudă de-a sa, care găsi de cuviință să-l ducă la Papă și făcu în așa fel ca acesta să-i poruncească să se întoarcă în Spania. Acestea nu s-au petrecut imediat, ci câțiva ani mai târziu. La Paris, îndeosebi spaniolii murmurau împotriva Pelerinului, iar Maestrul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]