8,648 matches
-
înțeles, s-a înțeles, pe parcursul și la sfârșitul acestei admirabile Lecții. “Ce frumoasă Patrie este Limba Română! Limba Română este Patria mea!” (Nichita Stănescu). Și: “Slav aș fi fost de nu eram latin / Latin eram de nu mi-ar zice dac / Dar a ieșit așa, să fiu român / Și eu cu soarta asta mă impac” (Geo Dumitrescu). O astfel de lecție de românitate, la care mâinile mele au plâns în hohote; am primit în vara anului 1989 - la Grădina de vară
UN OM FASCINANT ŞI LEC de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1201 din 15 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347816_a_349145]
-
se contopesc, trecutul și viitorul se reunesc. Din acest întreg își trage seva Mihai Eminescu care și-a depășit timpul său, intuind evenimente ce vor marca perioada postumă a lui și a multor altor personalități. Când a scris „Rugăciunea unui dac" era conștient de vechimea acestui neam și a alăturat creației universale credința în nemurire pe care o aveau strămoșii noștri. „Pe când nu era moarte, nimic nemuritor,/ Nici sâmburul luminii de viață dătător,/ ...El (adică Dumnezeu) este moartea morții și învierea
IN LUMINA LUMII de CAMELIA TRIPON în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347874_a_349203]
-
va să vină." Prin aceasta se explică ceea ce orientalii numesc reîncarnare. Ilie a ucis peste patru sute de preoți, a căror credință nu a înțeles-o; la fel Ioan are o moarte violentă pentru că judecătorii lui nu-i înțeleg mesajul. Rugăciunea dacului reflectă credința în nemurire. „Să-ngăduie intrarea-mi în vecinicul repaos!" Asemeni „țărăncii care nu știe să se plece" (cum a afirmat Carol I, vorbind de demnitatea românilor), tot astfel dacul își cere tăria de a muri cu demnitate în fața
IN LUMINA LUMII de CAMELIA TRIPON în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347874_a_349203]
-
violentă pentru că judecătorii lui nu-i înțeleg mesajul. Rugăciunea dacului reflectă credința în nemurire. „Să-ngăduie intrarea-mi în vecinicul repaos!" Asemeni „țărăncii care nu știe să se plece" (cum a afirmat Carol I, vorbind de demnitatea românilor), tot astfel dacul își cere tăria de a muri cu demnitate în fața zeului fără nume și chip: „Să cer a tale daruri, genunchi și frunte nu le plec". Peste timp, preasfinția sa părintele Pimen, acum treizeci de ani, spunea la Putna: „Statuia lui
IN LUMINA LUMII de CAMELIA TRIPON în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347874_a_349203]
-
care a trăit în sec. IV dHr. În 1574 un călugăr din Spania descifra pe Columna lui Traian imaginea palatului lui Decebal străjuit de trei tineri Lar(i)s. Explicația călugărului era că aceștia sunt zeii protectori ai casei la daci; pentru a întări această informație amintesc că în dicționarul Larousse, referindu-se la civilizația romană, Jean-Claude Fredouille precizează că Laris au o etimologie necunoscută și în timp au devenit spirite protectoare ale cetății, casei și familiei. Moș Nicolae este protectorul
TRADIŢIA DIN MOŞI-STRĂMOŞI de CAMELIA TRIPON în ediţia nr. 1076 din 11 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347872_a_349201]
-
fără seamăn pieriseră. De-acum își ziceau români și se dădură coborîtori din latini, cu toate că erau veri buni, latinii proveneau din neamul arimilor, ca și ei. Oare cât va mai curge apă de-a lungul și de-a lațul Imperiului Dac de odinioară, că românii să înțeleagă că ei sunt daci și să îndrăznească să declare că numele pământului lor este Dacia? Poate fi schimbat numele unei țări? În cazul Daciei, câștigul este incomensurabil, de vreme ce noi ne întoarcem la origini, ridicăm
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/347892_a_349221]
-
dădură coborîtori din latini, cu toate că erau veri buni, latinii proveneau din neamul arimilor, ca și ei. Oare cât va mai curge apă de-a lungul și de-a lațul Imperiului Dac de odinioară, că românii să înțeleagă că ei sunt daci și să îndrăznească să declare că numele pământului lor este Dacia? Poate fi schimbat numele unei țări? În cazul Daciei, câștigul este incomensurabil, de vreme ce noi ne întoarcem la origini, ridicăm valul uitării de pe un popor civilizator în Europa și ne
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/347892_a_349221]
-
fără seamăn pieriseră. De-acum își ziceau români și se dădură coborîtori din latini, cu toate că erau veri buni, latinii proveneau din neamul arimilor, ca și ei. Oare cât va mai curge apă de-a lungul și de-a lațul Imperiului Dac de odinioară, că românii să înțeleagă că ei sunt daci și să îndrăznească să declare că numele pământului lor este Dacia? Poate fi schimbat numele unei țări? În cazul Daciei, câștigul este incomensurabil, de vreme ce noi ne întoarcem la origini, ridicăm
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/347892_a_349221]
-
dădură coborîtori din latini, cu toate că erau veri buni, latinii proveneau din neamul arimilor, ca și ei. Oare cât va mai curge apă de-a lungul și de-a lațul Imperiului Dac de odinioară, că românii să înțeleagă că ei sunt daci și să îndrăznească să declare că numele pământului lor este Dacia? Poate fi schimbat numele unei țări? În cazul Daciei, câștigul este incomensurabil, de vreme ce noi ne întoarcem la origini, ridicăm valul uitării de pe un popor civilizator în Europa și ne
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/347892_a_349221]
-
fără seamăn pieriseră. De-acum își ziceau români și se dădură coborîtori din latini, cu toate că erau veri buni, latinii proveneau din neamul arimilor, ca și ei. Oare cât va mai curge apă de-a lungul și de-a latul Imperiului Dac de odinioară, ca românii să înțeleagă că ei sunt daci și să îndrăznească să declare că numele pământului lor este Dacia? Poate fi schimbat numele unei țări? În cazul Daciei, câștigul este incomensurabil, de vreme ce noi ne întoarcem la origini, ridicăm
(REVISTA) DACIA ETERNĂ de IOAN PĂUNESCU în ediţia nr. 1208 din 22 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347882_a_349211]
-
dădură coborîtori din latini, cu toate că erau veri buni, latinii proveneau din neamul arimilor, ca și ei. Oare cât va mai curge apă de-a lungul și de-a latul Imperiului Dac de odinioară, ca românii să înțeleagă că ei sunt daci și să îndrăznească să declare că numele pământului lor este Dacia? Poate fi schimbat numele unei țări? În cazul Daciei, câștigul este incomensurabil, de vreme ce noi ne întoarcem la origini, ridicăm vălul uitării de pe un popor civilizator în Europa și ne
(REVISTA) DACIA ETERNĂ de IOAN PĂUNESCU în ediţia nr. 1208 din 22 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347882_a_349211]
-
în felul acesta suntem noi înșine, popor demn de a fi admirat, și nu o copie. După aceea, nu ne-ar mai rămâne decât, printr-o viziune unitară și un efort colectiv, să reabilităm și codul de valori morale aparținând dacilor, nărăvit din câte se pare, prin Evul Mediu, de vântul puturos bătând dinspre Bizanț. Fondăm de Sfintele Paști 2014 o revistă de cultură care acordă prioritate prozei și tradițiilor, revista Dacia Eternă, de ținută electronică, în pas cu tendințele secolului
(REVISTA) DACIA ETERNĂ de IOAN PĂUNESCU în ediţia nr. 1208 din 22 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347882_a_349211]
-
mai buni dintre noi resping televizorul. Procentul accesului la lectură este același, străbuni iubiți, nu vă alarmați! Dacia Eternă se vrea o revistă care să și onoreze numele și va cuprinde, cu fiecare număr nou, pagini despre istoria și viața dacilor, expuneri privind tradiții, datini și obiceiuri ale urmașilor lor, românii de azi. Îi rugăm pe cei care cred într-o civilizație a dacilor rămasă în mare parte neștiută să ne trimită lucrările lor. Dacia Eternă se vrea o revistă de
(REVISTA) DACIA ETERNĂ de IOAN PĂUNESCU în ediţia nr. 1208 din 22 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347882_a_349211]
-
care să și onoreze numele și va cuprinde, cu fiecare număr nou, pagini despre istoria și viața dacilor, expuneri privind tradiții, datini și obiceiuri ale urmașilor lor, românii de azi. Îi rugăm pe cei care cred într-o civilizație a dacilor rămasă în mare parte neștiută să ne trimită lucrările lor. Dacia Eternă se vrea o revistă de literatură română contemporană și vom publica operele unor scriitori cunoscuți care nu vor ezita să ni se alăture, ale tinerilor scriitori, ale începătorilor
(REVISTA) DACIA ETERNĂ de IOAN PĂUNESCU în ediţia nr. 1208 din 22 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347882_a_349211]
-
Chinei, sinologi cu operă, iar cunoscătorii și vorbitorii limbii chineze se apropie de o mie. Dacia Eternă se vrea o revistă cu un orizont larg și vom fi bucuroși să publicăm texte pe teme culturale, prioritate având cele în legătură cu noi, dacii. Dacia Eternă se vrea o revistă deschisă publicului larg, dornic de lectură. A fi cititor pasionat nu este un moft, o întâmplare, ci rezultatul unui proces care începe în școală, de aceea ne adresăm cu prioritate elevilor și studenților. Sperăm
(REVISTA) DACIA ETERNĂ de IOAN PĂUNESCU în ediţia nr. 1208 din 22 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347882_a_349211]
-
sunt frați” este un dicton chinezesc împrumutat de deținătoarea unui premiu Nobel, Pearl S. Buck, pentru versiunea ei în limba engleză a romanului clasic „Shui Hu Zhuan, Osândiții mlaștinilor”. Noi credem că toți oamenii care trăiesc în această?țară sunt daci și sunt frați buni, desigur. Dragi prieteni, Așteptăm cu drag să ne scrieți pe adresa: revistadaciaeterna@gmail.com Drum bun, Dacia Eternă! Hristos a înviat! Din Munții Orăștiei, de Sfintele Paști 2014 Constantin LUPEANU ---------------------------------------------------------- Va oferim revista Dacia Eterna nr
(REVISTA) DACIA ETERNĂ de IOAN PĂUNESCU în ediţia nr. 1208 din 22 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347882_a_349211]
-
ne scrieți pe adresa: revistadaciaeterna@gmail.com Drum bun, Dacia Eternă! Hristos a înviat! Din Munții Orăștiei, de Sfintele Paști 2014 Constantin LUPEANU ---------------------------------------------------------- Va oferim revista Dacia Eterna nr 1 Aprilie 2014. Din Cuprins: 1. Secțiunea TRADITII - Istorici romani despre daci, Elemente dacice in portul popular romanesc 2. Secțiunea ROMAN FOILETON - Vecinul el bun de CORNELIU LEU 3. Secțiunea MEMORII - ION ANDREITA 4. Proze scurte de CAMELIA PANTAZI, IULIANA CHIHAIA, ELENA E. NAPOLI 5. Un poet chinez de exceptie - JIDI MAJIA
(REVISTA) DACIA ETERNĂ de IOAN PĂUNESCU în ediţia nr. 1208 din 22 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347882_a_349211]
-
Virgil Publicat în: Ediția nr. 1174 din 19 martie 2014 Toate Articolele Autorului Stoianov Beniamin - preluare de pe internet. La tarab (după George Coșbuc) La Ponta vine un secui, Cu o pălincă și un pui. „La mine nu sunt neam de dac, Nici de maghiar, dar tot un drac, Eu asta vrei să spui". Secuii toți la mine vrut Să vin la București marșrut, Că la Ținutul Secuiesc S-a zis că numai eu tocmesc Să dai ce noi cerut. De la TV
PARODIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347909_a_349238]
-
Că noi zăcem demult printre cuvinte de rară ironie Și nu mai auzim ceasornicul cu mult bisatul cuc. Cu roua-n gene trecem pârleazul pe brazda din grădină Și punem sub cazma sămânța binecuvântată să rodească ... Un meșteșug păstrat din daci și nu avem vreo vină Că suntem cunoscuți pe Mapamond în breasla boierească. Natura reînvie pe-ntinderi necuprinse de Domnul hărăzite; E timpul să ne bucurăm de tot ce ochiul vede Și toată osteneala să nu ne fiarbă în nu știu ce
PRIMĂVARA, POEZIE DE ION I. PĂRĂIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1211 din 25 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347955_a_349284]
-
produce oriunde în Europa la vest de lanțul carpatic. In India un om bine îmbrăcat cu specific local, purtându-și geamantanul în drum spre aeroport este imediat legitimat de poliție. Dacă este cetățean străin este lăsat în plata Dumnezeului său. Dac însă este localnic i se atrage atenția că încalcă grav o cutumă. Purtarea bagajelor este o cinstită meserie făcută de oameni specializați care astfel își câștigă traiul. Poți să obiectezi ceva ? In Istambul am avut eu însumi in incident cauzat
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ 4 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1211 din 25 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347947_a_349276]
-
cercetările ulterioare. Ele ne vor arăta de asemenea și alte aspecte ale moștenirii lingvistice; de pe acum se specifică că aparțin acestei moșteniri sufixele atât de folosite și caracteristic românești:-esc,-ește( omenesc, crăiesc, bărbătește, trupește ). Ni s-au păstrat de la daci câteva nume de ape: Dunmărea care derivă din Dunaris dacic, Argeșul din Arges-sos, la Herodot deformat în Ordessos, Bârzava, al cărui nume se regăsește în orașul dacic Berzobis. Someșul, o inscripție latină vorbește de Samus. La fel Oltul- Aluta în
LIMBA NOASTRĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1058 din 23 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347266_a_348595]
-
ai Italiei, după cum am văzut au fost prea puțini. Au venit, în schimb, traci, illiri, panoni, răsăriteni, vorbind limba română. Au mai venit: greci, în măsură mai mică. Toți acești coloniști nu au depășit ca număr pe locuitorii autohtoni, pe daci. Am făcut această incursiune în istorie pentru a exemplifica faptul că limba română, fondul ei lecsical, este format nu numai din cuvinte dacice, ci și dintr-un număr destul de însemnat de cuvinte împrumutate de la coloniști,de la alte limbi, prin interferența
LIMBA NOASTRĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1058 din 23 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347266_a_348595]
-
Paragraf din Istoria Maramureșului a profesorului Alexandru Filipașcu de Dolha și de Petrova, doctor în filozofie și teologie, Editura Gutin, 1997. pag.19 (și subsemnatul a sprijinit reeditarea acestei Istorii a Maramureșului). Cine tulbura liniștea romanilor ce exploatau bogățiile Daciei? DACII LIBERI din MARAMUREȘ! Despre dacii liberi ai Maramureșului am auzit, pentru prima dată, de la un profesor de istorie în bufetul Comunei Leordina, din Maramureș, unde, în 1963, am fost repartizat medic de circumscripție. În anii aceia, ai pășirii cu avânt
DATORIA DE A CĂUTA ADEVĂRUL de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1045 din 10 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347295_a_348624]
-
profesorului Alexandru Filipașcu de Dolha și de Petrova, doctor în filozofie și teologie, Editura Gutin, 1997. pag.19 (și subsemnatul a sprijinit reeditarea acestei Istorii a Maramureșului). Cine tulbura liniștea romanilor ce exploatau bogățiile Daciei? DACII LIBERI din MARAMUREȘ! Despre dacii liberi ai Maramureșului am auzit, pentru prima dată, de la un profesor de istorie în bufetul Comunei Leordina, din Maramureș, unde, în 1963, am fost repartizat medic de circumscripție. În anii aceia, ai pășirii cu avânt pe drumul gloriosului comunism, intelectualitatea
DATORIA DE A CĂUTA ADEVĂRUL de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1045 din 10 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347295_a_348624]
-
ani și latina romanilor acolo e zero!” Și acest argument m-a pus pe gânduri, simțindu-mă și mai încurcat, amintindu-mi de întrebarea profesorului de istorie din Leordina „Cum, mama supărării, ... ” fiindcă așa încep întrebările grele în Maramureș. Adică, dacii liberi și-au păstrat obiceiurile strămoșești peste veacuri iar limba lor, maternă, au schimbat-o, doar așa că au auzit că o parte din marele regat a lui Decebal a fost cotropit de legiunile romane ale lui Traian și au rămas
DATORIA DE A CĂUTA ADEVĂRUL de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1045 din 10 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347295_a_348624]