2,290 matches
-
dă mozaicilor drept credincioși pă-rul din ochi pentru a vedea ce cete de lotri se învîrt în jurul lor să le fure marile adevăruri: ,,Luați seama ca nimeni să nu vă fure cu filozofia și cu o amăgire deșar- tă, după datina oamenilor, după învățăturile începătoare ale lumii și nu după Cristos.” Aceste ,,filozofii” și ,,învățături începătoare” dacă erau așa cum le-a scris magistrul nu puteau fi spaima unor iubiți și apărați de Iahwe de sub talpa iadului. Se ține vajnic în năravurile
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
În Epistola lui Pavel către coloseni la 2,8 își previne prozeliții să nu lase urechea bleagă la ceva ziceri străine cu tîlc sau caimac: ,,Luați aminte ca nimeni să nu vă fure cu filozofia, și cu amăgire deșartă după datina oamenilor, după învățătu- rile începătoare ale lumii.” Deh, zic și eu ca omul neștiutoriu, dacă învățăturile erau începătoare de ce să se teamă iluminații ivriți? Pentru că își știa cinul pus pe rele apucături, îi trage iarăși de urechi în Epistola lui
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
prigoneam peste măsură de mult Biserica lui Dumnezeu și făceam prăpăd în ea; și cum eram mai înaintat în religia iudeilor decît mulți din neamul meu, de o vîrstă cu mine. Eram însoțit de o rîvnă nespus de mare pentru datinile strămoșești.” El se referă aici că prigonea ,,Dumnezeul veacului acesta” fiindcă slujea sub patrafirul lui Iah-we care ridicase sabia împotriva Ziditorului lumilor cerești și pămîntești. Este cea mai clară și mai neîndoioasă mărturie a conspirației pe care ivriții o puneau
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
în monoteismele Cărții), Dumnezeu este amoral. În orice caz, este ireductibil la morala umană, ceea ce îl face inutilizabil în proiectul comunitarist, modern și secular, pentru care mistica nu este o temelie legitimă, nici măcar sub forma întru câtva atenuată a tradiției, datinei, cutumei. Am evocat rapid aceste raționamente preponderent teologice sau teologico-politice pentru a sugera din nou profunzimile și dilemele comunitarismului, pe fundalul dificultății generale de a gândi politicul (și umanul) în absența completă a dimensiunii religioase (ori spirituale). Când se disociază
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
unde este o vreme și secretar științific (1958-1970) sau șef al sectorului de literatură populară și al sectorului de folclor (1971-1983). A fost redactor-șef al „Revistei de etnografie și folclor” (1980-1985) și membru în colegiul de redacție al revistei „Datini”. Colaborează și la „Demos” (Berlin), „Limbă și literatură”, „Memoriile Comisiei de folclor”. În generația sa de folcloriști, A. se distinge prin volumul și calitatea lucrărilor, ilustrându-se atât în cercetările de teren și textologie, cât și în studiile monografice și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285330_a_286659]
-
acoliții săi? devine oportună, ca și întrebarea, cărui spațiu cultural aparțin acești indivizi?. Scopul devine evident încă din 1810 când iconomul Daniil scrie în prefața unui lexicon nici mai mult nici mai puțin că limba greacă trebuie însușită, ca și datinile și obiceiurile grecești „Albanezi, români, bulgari, bucurați-vă și pregătiți-vă să vă faceți romei. Lăsați limba cea barbară, dialectul și datinile - ca ele să pară fabule strănepoților voștri. Veți onora Neamul și Patriile voastre prefăcându- le grecești”. În 1818
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
scrie în prefața unui lexicon nici mai mult nici mai puțin că limba greacă trebuie însușită, ca și datinile și obiceiurile grecești „Albanezi, români, bulgari, bucurați-vă și pregătiți-vă să vă faceți romei. Lăsați limba cea barbară, dialectul și datinile - ca ele să pară fabule strănepoților voștri. Veți onora Neamul și Patriile voastre prefăcându- le grecești”. În 1818 un aromân pe numele său Boiagi, care a scris o gramatică în românește pentru macedoromâni a fost declarat eretic de patriarhul Constantinopolului
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
nu pare îndelung elaborat, finisat, etc. Clasificări: A. în versuri: a. poezia cântată; b. poezia recitată; B. în proză: a. specii ale genului epic; b. specii ale genului liric; c. specii ale genului dramatic. Creațiile lirice; - (cele mai multe) sunt legate de datini și obiceiuri; - sunt zise, recitate sau cântate în șezători sau la clacă, în diferite ocazii; - sunt legate de: 1. date fixe: Anul Nou (plugușorul, colindele, sorcova, steaua, irozii etc.); 2. momente importante ale vieții: naștere, botez, nuntă, moarte (cântecul zorilor
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
manifestările culturale ale societății. La întruniri elevii și profesorii își prezentau scrierile (poezii, schițe, nuvele, fragmente de roman), multe inspirate din trecutul de luptă al românilor. Documentele societății vorbesc despre ecoul suscitat de o disertație a lui Atanasie Tulucescu, Despre datinile poporului român mai ales din Crișana, prezentată în iunie 1870. Chiar în 1861 o echipă de diletanți prezintă comedia Iorgu de la Sadagura a lui Vasile Alecsandri, iar în 1874, pentru a răspunde interesului față de reprezentațiile teatrale, se constituie o societate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289760_a_291089]
-
cu atât mai mult "moldo-românii", au avut de suferit de pe urma fatalității geografice care a făcut ca teritoriul lor să fie "teatrul resboaelor" și "năvălirilor gintelor streine", pe întreaga lungime a marilor migrații românii "păstrară a lor guvern propriu, naționalitatea, religia, datinile și limba, lățindu-se din asemene aziluri pe la poalele munților și prin osebite părți ale Daciei Câmpene, până când în vecul al XIII și al XIV prin venirea Radului Negru Duca de Fagaraș și Omlaș din Transilvania în Țara Românească și
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
ca datoria de a-ți "amà și respectà Patria și însuși cu defectele ei" (II, p. 55). Tributar spiritului vremii, patriotismul este conceput în termeni exclusiv masculini: Patria este un obiect moral prin care înțelegem "instituțiunile țării, drepturile ei publice, datinile ei, religia ei, limba ei, bărbații ei eminenți și devotați, istorie ei" (ibidem, subl. n.). Aceasta este formula concisă a patriotismului androcentric. Iar devoțiunea sacrosanctă este expresia cea mai pură a amorului față de Patrie. Meritul pe care Heliade Rădulescu este
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
ardelean (maghiar) Iosif Benkö este citat pentru a sublinia aceeași îndărătnicie hiperbolică a neamului românesc. Potrivit istoricului transilvănean, "ar fi mai ușor a smulge ghioaga din mâna lui Hercule decât a abate "iute și degrabă" pe Români dela vechile lor datini" (Lupaș. 1931, pp. 8, 12). Același I. Lupaș (1931) este autorul matricei identității istorice românești, potrivit căreia identitatea românilor este rezultatul interacțiunii a șapte factori: 1. Factorul geografic reprezentat de pământul dacic; 2. Factorul etnografic, "adecă rasa sau sămânța de
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
pe care se pun bani și peste care trece toată lumea prezentă, "podul" fiind "o bucată de pânză curată de casă și cam de trei coți de lungă (...), un ștergar, o pereche de mâneci, ori o năframă" 238. După înmormântare, era datina ca toți oamenii care au luat parte la înmormântare să se spele pe mâini lângă groapă, și numai după aceea se pot întoarce acasă, întotdeauna, însă, pe un alt drum și nu pe cel pe care s-a dus mortul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
axa verticală zenit-nadir și încadrat de cele patru orizonturi. Cerul este rotund, sub forma unui ou, și acoperă ca o sferă pământul pătrat. 248 La români și la mai multe popoare europene pentru a delimita hotarele litigioase ale moșiilor, exista datina de a purta o brazdă de pământ care se impunea mai mult decât o lege scrisă. 249 Un alt obicei, atestat la ucrainenii din Galiția, este punerea în sicriu a unei brazde de pământ din proprietatea celui răposat. Și la
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
propriul ogor sau din ținutul natal reface legăturile cu o lume pierdută, mijlocind delimitarea unui spațiu sacru. a. Nașterea Imediat după naștere, pământul îl primește pe copilul nou-născut ca pe o ofrandă, moașa așezându-l pe pământ sau sub masă, datină moștenită de la romani 252. La huțuli, după naștere, moașa ("baba") îi dă mamei "holercă" (rachiu) fiartă cu unt de oaie, apoi o așază jos, pe podea, pe fân sau pe pământ. Pentru a vesti nașterea unui copil, pe prispă se
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Cu prundu de grău, / Cu țimorma de busuioc, / Să-mi dăruiești noroc, / Să fiu de-acum mai văzută / Și cu mult mai căutată / Ca firu de grâu, / Ca vinu, ca auru / Și ca argintu / Între tot norodu!"379 O altă datină bucovineană, specifică sărbătorilor pascale, se referă la "udatul" din a doua zi de Paști. Până-n ziuă, flăcăii merg pe la casele fetelor, cu o cofiță plină de apă neîncepută, iar pe fata pe care o găsesc dormind o udă din cap
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
unor metamorfoze continue, devenind, uneori, "divinitate" a lumii arhaice căreia i se aduc ofrande pentru a putea fi îmblânzită. Astfel de rituri închinate apei sunt Paparuda și Caloianul, ambele fiind rituri de invocare a ploii. Paparuda, "Muma ploii", este o datină care se practică a treia zi după Paști, așa-numita Joia verde, iar, în caz de secetă, acest rit se reia peste an. Dimitrie Cantemir descrie astfel acest rit al ploii: "Vara, când pentru secetă mare e pericol că nu
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
se mai făcea un foc în grădini, pentru a afuma pomii ca să fie mai roditori, iar cu tăciunii rămași se afumau casa și grajdul, pentru a sfinți gospodăria, ferind-o de toate răutățile și de spiritele necurate.424 O altă datină închinată "focurilor", în jurul cărora se joacă alteori se fac "roți de foc" care se rostogolesc de pe dealuri datină păstrată aproape peste tot teritoriul românesc, cu denumiri specifice Alimori, Priveghi, Hodăițe, Hodaize, Hopaize, Opaiț se sărbătorește la Lăsatul Secului, înainte de Postul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
rămași se afumau casa și grajdul, pentru a sfinți gospodăria, ferind-o de toate răutățile și de spiritele necurate.424 O altă datină închinată "focurilor", în jurul cărora se joacă alteori se fac "roți de foc" care se rostogolesc de pe dealuri datină păstrată aproape peste tot teritoriul românesc, cu denumiri specifice Alimori, Priveghi, Hodăițe, Hodaize, Hopaize, Opaiț se sărbătorește la Lăsatul Secului, înainte de Postul Paștelui.425 Tot cu rol apotropaic, se fac focuri și în ziua de 40 de sfinți; cu aceste
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
și alte influențe. Astfel, în noaptea de Crăciun se dau drumul de pe un deal, la niște roți de foc, care purifică timpul; pentru primenirea spațiului, se fac focuri în dimineața de Crăciun atât la slavi, cât și la români ,iar datina arderii butucului este de tradiție europeană. Tot ca motiv solar sunt și colacii de Crăciun care imită forma soarelui, amintind de capul cu nimb al zeului Mithra, sculptat pe basoreliefurile găsite în templele aflate pe pământul Daciei și Moesiei, dar
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
și de jocul călușarilor care se integra în cadrul unor rituri magico-mitice, medicale, apotropaice, tropaice, cathartice și războinice. Dansul ritualic cu cai solari apare și la alte popoare: la germani, Pferd-Ritters, la francezi, cheval jupon, sau la englezi, hobby horse.106 Datina arderii butucului în noaptea de Crăciun, răspândită aproape la toate popoarelor Europei, focurile care se fac în dimineața de Crăciun (la slavi și la români) și colacii de Crăciun, care imită forma soarelui, amintind de nimbul lui Mithra, pun în
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Editura Fundației Culturale Alexandru Bogza, 2000. * * *, Dornă, Dornă, vad cu dor, Folclor din ținutul Dornelor, Culegere întocmită de Doru Scărlătescu, Grațian Jucan, Dragoș Nisioiu, Centrul de îndrumere a creației populare și a mișcării artistice de masă, Suceava, 1983. DRĂGUȘANU, Ion, , Datina. Biblia românilor, Grupul editorial "Ion Grămadă", Suceava, 2005. * * *, Fêtes et croyances populaires en Europe, Au fil des saisons, Édition Bordas, 1994. FILIP, Vasile V., Universul colindei românești, În perspectiva unor structuri de mentalitate arhaică, București, Editura Saeculum, 1999. FILIPCIUC, Ion
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Europe, Au fil des saisons, Édition Bordas, 1994. FILIP, Vasile V., Universul colindei românești, În perspectiva unor structuri de mentalitate arhaică, București, Editura Saeculum, 1999. FILIPCIUC, Ion, "Miorița" și alte semne poetice, Editura Biblioteca "Miorița" Câmpulung Bucovina, 2002. FOCHI, Adrian, Datini și eresuri populare de la sfârșitul secolului al XIX-lea, Răspunsurile la chestionarele lui Nicolae Densusianu, Editura Minerva, București, 1976. * * *, Folclor din Țara Fagilor, Coordonatorul ediției Sergiu Moraru, Prefață Grigore Bostan, Cuvânt înainte de Arcadie Suceveanu, Editura Hyperion, Chișinău, 1992. * * *, Folclor stăneștian
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
MOROȘAN, Gavril, La fântâna dorului, Culegere de folclor muzical-litera-coregrafic din Țara Dornelor, Editura AXA, Botoșani, 2003. MUNTEAN, George Muntean, Folclor din Suceava, cules de George Muntean de la Varvara Muntean, Editura de Stat pentru Literatură și Artă, Suceava, 1959. NICULIȚĂ-VORONCA, Elena, Datinile și credințele poporului român, Adunate și așezate în ordine mitologică, vol I, II. Ediție îngrijită și introducere de Iordan Datcu, Editura Saeculum I.O., București, 1998. PAMFILE, Tudor, Mitologie românească, Ediție îngrijită, cu studiu introductiv și notă asupra ediției de
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Academiei RSR, București, 1985, p. 471. 80 Ibidem, pp. 450-451. 81 Gilbert Durand, Structurile antropologice ale imaginarului, Introducere în arhetipologia generală , traducere de Marcel Aderca, Prefață și Postfață de Radu Toma, Editura Univers, București, 1977, p. 302. 82 Elena Niculiță-Voronca, Datinile și credințele poporului român, Adunate și așezate în ordine mitologică, vol I, Ediție îngrijită și introducere de Iordan Datcu, Editura Saeculum I.O., București, 1998, Cum s-a făcut casa, p.20. 83 Romuls Vulcănescu, Op. cit., pp. 448-449. 84 Ilie
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]